Istoria Jocurilor Olimpice moderne (17)

Continuăm serialul dedicat istoriei Jocurilor Olimpice de vară moderne. Astăzi vă prezentăm ediția a XIX-a a Olimpiadei care a avut loc în capitala Mexicului în anul 1968. Partea a 16-a, consacrată ediției a XVIII-a a Jocurilor Olimpice disputate la Tokyo în 1964, o găsiți aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2024/07/istoria-jocurilor-olimpice-moderne-16.html.

Posterul oficial al Jocurilor Olimpice din 1968. Designeri – Pedro Ramirez Vazquez, Eduardo Terrazas, Lance Wyman.

EDIŢIA a XIX-a. CIUDAD DE MÉXICO 1968

Pentru ca Ciudad de Mexico să fie gazda Jocurilor Olimpice din 1968, s-au depus eforturi impresionante de către Comitetul de Organizare, din a cărui conducere a făcut parte şi renumitul arhitect Pedro Ramirez Vasquez. Numai construcţia sau amenajarea bazelor sportive a costat 175.840.000 de dolari. Simpatia, căldura şi sprijinul cu care populaţia a înconjurat acest eveniment, au fost exprimate din toată inima prin cuvintele „Oferim prietenia noastră tuturor popoarelor lumii”, inscripţie aflată pe marele panou electronic al Stadionului Universitar.

Emblema oficială a Jocurilor Olimpice din 1968. Designer – TBD.

Flacăra olimpică, adusă după canoanele străvechi, de la Olimpia, a parcurs drumul străbătut de Columb cu aproape cinci secole în urmă, ca o expresie a legăturii dintre civilizaţia europeană şi Lumea Nouă.

Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice din 1968. Sursa foto: wikipedia.org.

Jocurile au fost deschise oficial de preşedintele Mexicului, Gustavo Diaz Ordaz. Jurământul atleţilor a fost depus de Pablo Garrido. Cinstea de a aprinde focul sacru pe Stadionul Olimpic a revenit, pentru prima dată, unei femei, atleta Norma Enriqueta Basilio de Sotelo.

Jocurile au fost precedate de masacrul de la Tlatelolco, unde sute de studenţi cu orientare de stânga au fost masacraţi de forţele de securitate mexicane, cu 10 zile înainte de ceremonia de deschidere.

Problemele politice au dominat din nou Olimpiada. Africa de Sud a fost din nou absentă după ce majoritatea sportivilor de culoare au ameninţat că vor boicota Jocurile Olimpice dacă sunt invitaţi. La ceremonia de premiere la 200 m americanii Tommie Smith şi John Carlos şi-au ridicat mâinile acoperite de mănuşi negre ca simbol al puterii negrilor. Staful oficial al SUA i-a pedepsit şi cei doi atleţi au fost trimişi acasă. 

Protestul campionului Tommie Smith (centru) și medaliatului cu bronz John Carlos (dreapta). Sursa foto: wikipedia.org.

Altitudinea oraşului Mexico, situat la 2.200 metri, a pus probleme de respiraţie pentru numeroşi atleţi, dar cu toate acestea recorduri olimpice şi mondiale au fost bătute. Un total de 34 de recorduri mondiale şi 38 de recorduri olimpice au fost stabilite, cel mai remarcabil fiind al americanului Bob Beamon la săritura în lungime. El a bătut vechiul record cu 55 cm, sărind 8,90 metri. La triplusalt, recordul olimpic a fost doborât de 7 competitori, în timp ce recordul mondial a fost îmbunătăţit de cinci ori.

La Olimpiada din 1968, Bob Beamon a sărit în secolul XXI.

Întrecerile atletice feminine au consemnat valoarea deosebită a mai multor concurente din diverse ţări. Atletele Viorica Viscopoleanu – cu un nou record mondial şi olimpic – şi Lia Manoliu – prezentă pentru a cincea oară la Jocurile Olimpice – au avut marea bucurie de a face ca tricolorul românesc să fluture de două ori pe cel mai înalt catarg. Interesant de subliniat este faptul că cele mai bune performanţe ale atletelor din România au fost obţinute din chiar primele încercări.

Lia Manoliu, prezentă pentru a cincea oară la Jocurile Olimpice, a câştigat prima sa medalie de aur.

La săritura în înălţime, americanul Dick Fosbury a câştigat aurul cu stilul său de a se arunca cu spatele, stil ce a revoluţionat această probă şi a înlocuit tehnica convenţională.

Ciudad de Mexico a găzduit Campionatul Mondial de fotbal doi ani mai târziu.

Dacă la Jocurile Olimpice din 1964 n-a fost prezent niciun sportiv din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, atunci la Olimpiada din Mexic au evoluat doi reprezentanţi ai RSSM: Victor Bolşov (atletism, săritura în înălţime) și Dumitru Matveev (canotaj, 4 vâsle). Mai multe detalii află aici: http://andron-prodan.blogspot.com/2015/07/normal-0-false-false-false.html.

Cifrele JO Mexico 1968

Datele de desfăşurare: 12 – 27 octombrie 1968.

Număr de ţări participante: 112.

Număr de sportivi: 6.626 (768 femei), la 19 discipline, în 172 de probe (39 feminine).

Podiumul pe medalii:

1. SUA: 45 aur, 28 argint, 34 bronz, total 107;

2. URSS: 29 aur, 32 argint, 30 bronz, total 91;

3. Japonia: 11 aur, 7 argint, 7 bronz, total 25.

Surse: netsport.ro, onlinesport.ro, gsp.ro