Istoria Jocurilor Olimpice moderne (6)

Continuăm serialul dedicat istoriei Jocurilor Olimpice de vară moderne. Astăzi vă prezentăm ediția a V-a a Olimpiadei care a avut loc în capitala Suediei în anul 1912. Partea a cincea, consacrată ediției a IV-a a Jocurilor Olimpice disputate la Londra în 1908, o găsiți aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2024/07/istoria-jocurilor-olimpice-moderne-5.html.

Posterul oficial al Jocurilor Olimpice din 1912. Designer – Olle Hjortzberg.

EDIŢIA a V-a. STOCKHOLM 1912

La succesul acestei ediţii a contribuit decisiv concentrarea întrecerilor (numai 15 ramuri sportive) şi limitarea, pentru fiecare ţară, a numărului de concurenţi (maximum 10 pentru fiecare probă). Aceasta a fost ultima ediţie la care au fost oferite medaliile din aur masiv. Cele moderne sunt, de obicei, din argint acoperit cu aur.

Întrecerile atletice, de nivel foarte ridicat şi aprig disputate, au avut pe alocuri accente de dramatism. Atleţii americani au învins în toate alergările de viteză, la sărituri, în probele combinate şi la majoritatea aruncărilor, încheind concursurile cu acumularea a aproape jumătate din totalul medaliilor acordate.

Cu toate acestea, atletul „erou” al Jocurilor a fost considerat finlandezul Hannes Kolehmainen, care, luând startul de şase ori în cursele de fond, a cucerit trei medalii de aur la 5.000, 10.000 si 12.000 metri. Anume atunci a început dominarea finlandeză la cursele pe distanţe mari, care va dura peste 30 de ani. 

Finlandezul Hannes Kolehmainen, „eroul” Jocurilor Olimpice din 1912.

Un tânăr cu înfăţişare statuară, Jim Thorpe, un american cu strămoşi indieni (descendent al triburilor Sioux) şi irlandezi, a câştigat detaşat pentatlonul şi decatlonul, în timp ce la săritura în lungime a ieşit pe locul patru. Regele Suediei, Gustav al-V-lea, la descris pe Thorpe ca fiind cel mai mare atlet din lume. Ulterior, titlurile i-au fost însă retrase de CIO, sub acuzaţia – discutabilă – că el ar fi participat şi la concursurile profesioniştilor (s-a descoperit că a primit bani pentru a juca baseball în tinereţe). A trebuit să treacă şase decenii până ce, reluând acest caz în 1972, CIO va hotărî reacordarea, post-mortem, a celor două medalii de aur cuvenite nedreptăţitului Jim Thorpe. Ca un tribut el a fost votat cel mai bun atlet al primei jumătăţi a secolului XX.

Jim Thorpe, primul atlet din lume care a fost descalificat de la Olimpiadă pentru faptul că a fost profesionist.

Germanii, suedezii şi australienii au cucerit cele mai multe locuri fruntaşe la nataţie. Pe lângă aceştia, o impresie deosebită a lăsat Duke Paoa Kahanamoku, originar din Hawai, câştigătorul probei de 100 m liber cu un timp senzaţional pentru vremea aceea. El şi-a creat un bun renume în urma refuzului de a apărea într-un spectacol de music-hall, rol consistent remunerat, însă considerat ca ofensator, acceptând în schimb să se ocupe în Hawai de pregătirea tinerilor înotători. Modestia şi regimul sănătos de viaţă l-au ajutat ca, după opt ani, cu prilejul Jocurilor Olimpice de la Anvers, să devină din nou campion, fapt nemaiîntâlnit până atunci în istoricul probei de 100 m.

Alergătorul portughez Francisco Lazaro a murit în timpul maratonului.

Cel mai în vârstă campion a fost Oscar Swahn, care, la 64 de ani şi 258 de zile, a făcut parte din echipa de tir a Suediei, medaliată cu aur la cerb alergător.

După o pauză de 12 ani, călăria a marcat un adevărat triumf pentru reprezentanţii ţării gazdă. Luptele greco-romane, în cadrul cărora unele meciuri au durat peste nouă ore, au dat câştig de cauză sportivilor din Finlanda şi Suedia. Tot sportivii nordici s-au remarcat la iahting, în timp ce englezii, respectând tradiţia, s-au impus la canotaj.

Atletele şi-au făcut debutul la probele de înot, ştafeta britanică de 4x100 câştigând aurul.

Cifrele JO Stockholm 1912

Datele de desfăşurare: 5 mai – 22 iulie 1912.

Număr de ţări participante: 28.

Număr de sportivi: 2.504 (57 femei), în 15 discipline şi 102 probe (95 masculine, 5 feminine, 2 mixte).

Număr de medalii decernate: 304 (103 de aur, 103 de argint şi 98 de bronz).

Podiumul pe medalii:

1. SUA: 24 aur, 24 argint, 17 bronz, total 65;

2. Suedia: 23 aur, 12 argint, 12 bronz, total 47;

3. Marea Britanie: 10 aur, 15 argint, 16 bronz, total 41.

Surse: netsport.ro, onlinesport.ro, gsp.ro