Istoria Jocurilor Olimpice moderne (14)

Continuăm serialul dedicat istoriei Jocurilor Olimpice de vară moderne. Astăzi vă prezentăm ediția a XVI-a a Olimpiadei care a avut loc în orașul australian Melbourne în anul 1956. Partea a 13-a, consacrată ediției a XV-a a Jocurilor Olimpice disputate la Helsinki în 1952, o găsiți aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2024/07/istoria-jocurilor-olimpice-moderne-13.html.

Posterul oficial al Jocurilor Olimpice din 1956. Designer – Richard Beck.

EDIŢIA a XVI-a. MELBOURNE 1956

Cu ediţia de la Melbourne, olimpismul a cucerit noi poziţii. Părăsind Europa şi America, Jocurile Olimpice se desfăşoară, pentru prima oară în istoria lor de peste o jumătate de secol, pe un alt continent – în Australia (a fost prima Olimpiadă care a avut loc în emisfera sudică). Totuşi, din cauza legislaţiei care restricţiona intrarea animalelor pe teritoriul australian, întrecerile ecvestre au fost găzduite de oraşul Stockholm (Suedia) în luna iunie.

Posterul oficial al Olimpiadei din 1956 (întrecerile ecvestre). Designer – John Sjösvärd.

Melbourne a obţinut dreptul de a organiza Jocurile Olimpice, în aprilie 1949, în detrimentul oraşelor Buenos Aires, Mexico City, Montreal, dar şi în dauna a şase citadele americane.

Locaţia aleasă pentru această Olimpiadă a pus unele probleme mai multor atleţi din Europa şi America. Aclimatizarea a fost problema multor competitori care nu au avut suficiente fonduri pentru a-şi permite să stea în avans. Şi costurile de călătorie au avut un impact negativ, numărul participanţilor scăzând, la fel ca şi numărul ţărilor.

Emblema oficială a Jocurilor Olimpice din 1956. Designer – necunoscut.

Din cauza implicării Taiwanului s-a retras China, „criza suez” a scos Egiptul şi Libanul, în timp ce Liechtenstein, Olanda, Spania şi Elveţia s-au retras ca semn de protest împotriva invaziei Uniunii Sovietice a Ungariei (4 – 10 noiembrie 1956).

Evenimentele politice au avut impact şi asupra unor competiţii. La Melbourne 1956 a avut loc cel mai faimos meci de polo pe apă din istoria olimpică, între Ungaria şi URSS. Semifinala dintre sovietici şi maghiari a fost descrisă ca meciul cu „sânge în apă”. După cum s-a meționat, cu câteva zile înainte de începerea Jocurilor Olimpice, la Budapesta a început o revoluţie, care a fost reprimată de URSS. În astfel de circumstanţe, semifinala a fost evident extrem de tensionată între cele două ţări comuniste. Ungurii au dominat însă partida, conducând cu 4-0, la un moment dat. Cu câteva minute înainte de sfârşitul partidei, sovieticul Valentin Prokopov l-a lovit în faţă pe jucătorul maghiar Ervin Zádor, căruia i-a ţâşnit sângele, în apă, la propriu. Meciul a fost oprit şi Ungaria a fost declarată câştigătoare. În finala, pe care Zádor nu a putut să o joace din cauza accidentării, Ungaria a învins Iugoslavia cu 2-1 şi a câştigat cea de-a patra medalie olimpică de aur la polo pe apă.

Ervin Zádor după meciul cu „sânge în apă”. Sursa foto: gettyimages.com.

Jocurile au fost deschise oficial de Ducele Philip de Edinburgh şi Regele Gustav VI Adolf al Suediei. Jurământul atleţilor a fost depus de Heikki Savolainen, iar flacăra olimpică a fost aprinsă de Hans Wikne şi Ron Clarke.

Larisa Latînina a câştigat la Melbourne șase medalii. Până în 2012 era cea mai titrată sportivă olimpică, câștigând în total 18 medalii (9 de aur, 5 de argint și 4 de bronz). Sursa foto: gettyimages.com.

Gimnasta sovietică Larisa Latînina a câştigat 4 medalii de aur (6 medalii în total), iar favorita gazdelor, Betty Cuthbert a câştigat 3 medalii de aur la sprint.

Emil Zátopek s-a retras după ce a ieşit al şaselea la maraton şi sovieticul Vladimir Kuţ a luat titlul olimpic atât la 5.000 de metri cât şi la 10.000 de metri.

Cifrele JO Melbourne 1956, Stockholm 1956

Datele de desfăşurare: 22 noiembrie – 8 decembrie 1956 (Melbourne) şi 10 – 17 iunie 1956 (Stockholm).

Număr de ţări participante: 67.

Număr de sportivi: 3.342 (384 femei), la 18 discipline, în 151 de probe (26 feminine).

Număr de medalii decernate: 470 (153-159-158)

Podiumul pe medalii:

1. URSS: 37 aur, 29 argint, 32 bronz, total 98;

2. SUA: 32 aur, 25 argint, 17 bronz, total 74;

3. Australia: 13 aur, 8 argint, 14 bronz, total 35.

Surse: netsport.ro, onlinesport.ro, gsp.ro, agerpres.ro