Istoria Jocurilor Olimpice moderne (2)

Continuăm serialul dedicat istoriei Jocurilor Olimpice de vară moderne. Astăzi vă prezentăm ediția inaugurală a Olimpiadei care a avut loc în capitala Greciei în anul 1896. Prima parte, consacrată renașterii Jocurilor Olimpice, o găsiți aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2024/07/istoria-jocurilor-olimpice-moderne-1-in.html.

Posterul neoficial al Jocurilor Olimpice din 1896. Designer – necunoscut.

EDIŢIA I. ATENA 1896

După mai bine de 1.500 de ani de întrerupere, în 1896, la Atena, au fost reluate Jocurile Olimpice (împăratul roman Teodosiu I le-a interzis în anul 393). Artizanul reconstruirii acestui fenomen sportiv, cu o filozofie şi o cultură proprie, este Pierre de Coubertin.

Pe 23 iunie 1884, el a organizat un congres internaţional la Sorbona în care a propus reluarea vechilor Jocuri Olimpice din Grecia. După acest congres a fost creat şi Comitetul Internaţional Olimpic al cărui secretar general va deveni chiar Coubertin.

Ca un omagiu adus Eladei antice, primele Jocuri Olimpice s-au celebrat chiar la Atena, pe stadionul Panathenaic, construit în formă de „U”, şi în condiţii asemănătoare cu cele din antichitatea greacă. În spiritul aceleiaşi tradiţii, femeile nu au luat parte la aceste prime întreceri olimpice.

Stadionul Panathinaikos pe care s-a disputat prima ediție a Jocurilor Olimpice. Sursa foto: gettyimages.com.

Iniţial, s-a vrut ca Paris-ul să organizeze prima Olimpiadă, în 1900. Dar Atena a fost aleasă cu patru ani mai devreme, chiar dacă Grecia a intrat într-un colaps financiar înainte ca Olimpiada să înceapă. În repetate rânduri Budapesta a cerut să înlocuiască Atena, dar prinţesa Greciei a organizat un comitet şi au început să apară donaţii.

Australia, Austria, Bulgaria, Chile, Danemarca, Elveţia, Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie, SUA, Suedia, Ungaria şi, bineînţeles, Grecia sunt naţiunile care au participat la această primă ediţie a Jocurilor Olimpice.

Jocurile au fost deschise oficial pe 25 martie 1896 (ziua independenței Greciei) de regele George I. Numărul de spectatori la ceremonia de deschidere a fost de aproximativ 80.000. Disciplinele olimpice din 1896 au fost atletism, ciclism, gimnastică, haltere, lupte greco-romane, nataţie, scrimă, tenis și tir.

În condiţiile existente la sfârşitul secolului al XIX-lea când, cu puţine excepţii, nu se punea problema unei pregătiri specializate şi de durată, participarea sportivilor s-a datorat mai ales dorinţei de afirmare a unor oameni bine dotaţi din punct de vedere fizic, o parte din ei studenţi străini sosiţi în vacanţă pe meleagurile greceşti, alţii aflaţi întâmplător, la acea dată, la Atena. Existau desigur şi sportivi antrenaţi, obişnuiţi cu concursurile internaţionale dar, pentru mulţi dintre aceştia, Jocurile Olimpice nu prezentau încă niciun interes.

În legătură cu structura unor probe, modelul de desfăşurare şi, îndeosebi, performanţele realizate, nu ne putem servi de imaginea pe care o avem azi despre caracteristicile Jocurilor Olimpice. Lui Thomas Burke, de pildă, la 100 m, i s-a permis să ia startul de jos – lucru cu totul ieşit din comun pe vremea aceea – numai după o aprinsă consfătuire a arbitrilor (care nu înţelegeau despre ce este vorba), unii crezând chiar că atletul se roagă şi cere ajutorul vreunei divinităţi!

Primul câștigător al Olimpiadei a fost atletul american James Brendan Bennet Connolly, care a triumfat în proba de triplu salt cu rezultatul 13,71 metri.

La JO-1896 James Brendan Connolly a ocupat locul întâi la triplu salt, locul doi la sărituri în înălțime și locul trei la sărituri în lungime. Peste patru ani, la Olimpiada din Paris, el va ocupa un loc doi la triplu salt. Sursa foto: wikipedia.org.

Cu prilejul acestor Jocuri Olimpice, americanii s-au remarcat la atletism, francezii la ciclism şi scrimă, germanii la gimnastică şi ungurii la înot. Concurenţii greci, care întreceau ca număr sportivii tuturor celorlalte ţări, s-au situat pe primul loc la tir, înot şi maraton. Aici, primul a sosit Spiridon Louis din Arcadia, „un cioban în fustanelă populară, departe de practicile antrenamentului ştiinţific”, după cum l-a descris Coubertin în memoriile sale. Aceasta a fost singura cursă la care a participat, dar victoria l-a făcut erou naţional al Greciei. Proba de maraton (40 km) s-a desfăşurat pe acelaşi traseu pe care soldatul atenian Philipides l-a străbătut cu 2.386 de ani înainte pentru a anunţa locuritorilor Atenei victoria în faţa perşilor (traseul legendar era de aproximativ 34,5 km), după care a murit pe loc.

Spiridon Louis, „un cioban în fustanelă populară”. Sursa foto: gettyimages.com.

Învingător la gimnastică, germanul Carl Schumann a reuşit performanţa să termine pe prima treaptă a podiumului şi la lupte. Un alt gimnast german, Hermann Weingärtner, a devenit cel mai titrat sportiv al competitiei (trei clasări pe locul I, doua – pe locul II și una – pe locul III).

Hermann Weingärtner. Sursa foto: picture-alliance.

Câştigătorii primului loc au primit o medalie de argint, un certificat şi o coroană de maslin. Ocupanţii locului doi au primit medalii de bronz şi coroane de laur/dafin în timp ce clasaţii de pe locul trei au plecat acasă cu mâna goală.

În această perioadă, am putea spune de „juniorat” a Jocurilor Olimpice, laurii olimpici se cucereau mai mult datorită calităţilor native, decât în urma unui antrenament propriu-zis. Cu entuziasmul grecilor, Olimpiada a fost considerată un mare succes.

Cifrele JO Atena 1896

Oraş gazdă: Atena (Grecia).

Datele de desfăşurare: 6 – 15 aprilie (stil nou), 25 martie – 3 aprilie (pe stil vechi) 1896.

Număr de ţări participante: 14 (Australia, Austria, Bulgaria, Chile, Danemarca, Elveţia, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Marea Britanie, SUA, Suedia şi Ungaria; prezenţa întrucâtva neaşteptată a australienilor şi sud-americanilor are o explicaţie simplă, concurenţii din aceste ţări fiind studenţi în Europa).

Număr de sportivi: 241, exclusiv bărbaţi, care au concurat în 9 sporturi (10 discipline), la 43 de probe.

Jocurile au fost deschise oficial de George I al Greciei.

Stadion: Panathinaikos.

Podiumul de premiere:

1. SUA: 11 – locul I, 7 – locul II, 2 – locul III, total 20;

2. Grecia: 10 – locul I, 18 – locul II, 19 – locul III, total 47;

3. Germania: 6 – locul I, 5 – locul II, 2 – locul III, total 13.

Surse: netsport.ro, onlinesport.ro, gsp.ro