LA PARIS ÎNCEPE FIESTA OLIMPICĂ

Autor: Andrei PRODAN

Astăzi, 26 iulie, la Paris va avea loc ceremonia de deschidere a celei de-a XXXIII-a ediţie a Jocurilor Olimpice de vară. După ce a organizat Olimpiadele din 1900 și 1924, capitala Franței va deveni al doilea oraș care va găzdui JO de trei ori, după Londra (1908, 1948 și 2012). Anul 2024 marchează centenarul Jocurilor de la Paris din 1924 și a șasea ediție olimpică găzduită de Franța (trei vara și trei iarna).

Procesul de votare pentru aceste Jocuri a început în 2015. Cinci orașe și-au depus candidatura, dar Hamburg, Roma și Budapesta s-au retras, lăsând în cursă doar orașele Paris și Los Angeles. O propunere de alegere simultană a orașelor gazdă pentru Jocurile olimpice din 2024 și 2028 a fost aprobată printr-o sesiune extraordinară a CIO care a avut loc la 11 iulie 2017 la Lausanne (Elveția). La 31 iulie 2017, CIO a negociat un acord prin care Parisul va găzdui Jocurile în 2024 și Los Angeles patru ani mai târziu. Anunțul oficial al acestei decizii a avut loc la cea de-a 131-a sesiune a CIO de la Lima (Peru) din 13 septembrie 2017.

Posterul oficial al Jocurilor Olimpice din 2024. Designer – Ugo Gattoni.

La Jocurile din acest an urmează să participle circa 10.000 de sportivi din peste 200 de ţări, care vor concura la 329 de probe sportive în cadrul a 32 de sporturi. Ceremonia de închidere va avea loc pe 11 august.

Emblema oficială a Jocurilor Olimpice din 2024. Designer – Royalties and Ecobranding agencies.

Jocurile Olimpice de vară

1	2	3	4	5	6
I	1896	Atena (Grecia)	–	–	–
II	1900	Paris (Franţa)	–	–	–
III	1904	Saint Louis (SUA)	–	–	–
IV	1908	Londra (Marea Britanie)	–	–	–
V	1912	Stockholm (Suedia)	–	–	–
VI	1916 *	Berlin (Germania)	–	–	–
VII	1920	Anvers (Belgia)	–	–	–
VIII	1924	Paris (Franţa)	–	–	–
IX	1928	Amsterdam (Olanda)	–	–	–
X	1932	Los Angeles (SUA)	–	–	–
XI	1936	Berlin (Germania)	–	–	–
XII	1940 **	Tokyo (Japonia)	–	–	–
XIII	1944 **	Londra (Marea Britanie)	–	–	–
XIV	1948	Londra (Marea Britanie)	–	–	–
XV	1952	Helsinki (Finlanda)	–	–	–
XVI	1956	Melbourne (Australia)***	–	–	–
XVII	1960	Roma (Italia)	2	1	1
XVIII	1964	Tokyo (Japonia)	–	–	–
XIX	1968	Ciudad de México (Mexic)	2	2	–
XX	1972	München (RF Germania)	3	3	–
XXI	1976	Montréal (Canada)	1	1	1
XXII	1980	Moscova (URSS)	2	2	1
XXIII	1984	Los Angeles (SUA)	–	–	–
XXIV	1988	Seul (Coreea de Sud)	5	5	4
XXV	1992	Barcelona (Spania)	10	7	4
XXVI	1996	Atlanta (SUA)	38	11	2
XXVII	2000	Sydney (Australia)	34	7	2
XXVIII	2004	Atena (Grecia)	33	8	–
XXIX	2008	Beijing (China)	29	8	1
XXX	2012	Londra (Marea Britanie)	20	9	–
XXXI	2016	Rio de Janeiro (Brazilia)	23	9	–
XXXII	2020****	Tokyo (Japonia)	20	8	1
XXXIII	2024	Paris (Franța)	26	10	?

Pe coloane: 1 – ediţia; 2 – anul desfăşurării; 3 – oraşul (ţara) care a găzduit Jocurile Olimpice; 4 – numărul participanţilor din Republica Moldova (RSSM); 5 – numărul de sporturi la care au concurat sportivii moldoveni; 6 – numărul de medalii câştigate de sportivii din Republica Moldova (RSSM).

Note: * – Olimpiada n-a avut loc din cauza Primului Război Mondial; ** – Jocurile Olimpice nu s-au disputat din cauza celui de-al Doilea Război Mondial; *** – întrecerile ecvestre au fost găzduite de oraşul Stockholm (Suedia); **** – JO disputate în 2021 din cauza pandemiei de coronavirus. 

Phryge, mascota Olimpiadei din 2024

La cea mai prestigioasă competiţie sportivă din lume vor fi prezenţi şi 26 de sportivi din Republica Moldova (12 fete şi 14 băieţi), care vor concura la 10 sporturi (atletism, caiac canoe, echitație, haltere, judo, lupte, nataţie, tennis de masă, tir şi tir cu arcul).

La proba de atletism vom fi reprezentaţi de 5 sportivi: Dimitriana Bezede, Alexandra Emilianov, Andrian Mardare, Serghei Marghiev, Zalina Marghieva (pentru care această Olimpiadă va fi a cincea din carieră). În celelalte probe sub tricolor vor evolua: Daniela Cociu, Maria Olărașu, Serghei Tarnovschi (tustrei – caiac canoe), Alisa Glinka (echitație), Marin Robu (haltere), Mihail Latîșev, Adil Osmanov, Denis Vieru (tustrei – judo), Radu Lefter, Maxim Saculțan (ambii – lupte libere), Victor Ciobanu, Valentin Petic (ambii – lupte greco-romane), Mariana Draguțan, Anastasia Nichita, Irina Rîngaci (tustrele – lupte feminine), Pavel Alovațki, Tatiana Salcuțan (ambii – nataţie), Vladislav Ursu (tenis de masă), Anna Dulce (tir), Alexandra Mîrca, Dan Olaru (ambii – tir cu arcul).

Mai multe detalii despre sportivii moldoveni care vor participa la actuala ediție a Jocurilor Olimpice puteți afla aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2024/07/moldovenii-la-jocurile-olimpice-de-la.html.

Portdrapelul Republicii Moldova la ceremonia de deschidere a Olimpiadei vor fi ca și la Olimpiada precedentă Alexandra Mîrca și Dan Olaru.

Guvernul a aprobat cuantumul premiilor pentru performanțele obținute la Jocurile Olimpice și Paralimpice. Astfel, sportivii care vor obține medalia de aur vor primi câte 3 milioane de lei, iar cei care vor câștiga medalia de argint și de bronz vor primi câte 2,6 milioane și, respectiv, 2 milioane de lei.

Totodată, sportivii ce se vor clasa pe locurile IV și V vor obține un premiu bănesc de 600.000 de lei, pentru locul VI – 400.000 de lei, pentru locul VII – 300.000 de lei și pentru locul VIII – 200.000 de lei.

Pentru rezultatele obţinute vor fi răsplătiţi şi antrenorii, premiul acordat acestora fiind egal cu cel oferit sportivului.

Reprezentanţii RSS Moldoveneşti, care în acea perioadă făcea parte din Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (URSS), şi-au făcut debutul pe arena olimpică în 1960, la Jocurile de la Roma (detalii vezi aici: http://andron-prodan.blogspot.com/2015/07/normal-0-false-false-false.html).

Doar trei sportivi care au reprezentat RSS Moldovenească/R. Moldova au devenit campioni olimpici: Larisa Popova în 1980, Nicolae Juravschi (dublu campion) în 1988 și Tudor Casapu în 1992.

Nicolae Juravschi, Juan Antonio Samaranch (Președintele CIO în perioada 1980-2001), Tudor Casapu și Larisa Popova.

Cele mai multe prezenţe (4) dintre sportivii moldoveni la JO de vară le au atleţii Olaga Bolşova, Feodosie Ciumacenco, Ivan Emilianov, Ina Gliznuţa și Zalina Marghieva, ţintaşul Oleg Moldovan, halterofilul Vadim Vacarciuc şi înotătorul Andrei Zaharov.