Istoria Jocurilor Olimpice moderne (11)

Continuăm serialul dedicat istoriei Jocurilor Olimpice de vară moderne. Astăzi vă prezentăm ediția a XI-a a Olimpiadei care a avut loc în capitala Germaniei în anul 1936. Partea a zecea, consacrată ediției a X-a a Jocurilor Olimpice disputate la Los Angeles în 1932, o găsiți aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2024/07/istoria-jocurilor-olimpice-moderne-10.html.

Posterul oficial al Jocurilor Olimpice din 1936. Designer – Franz Würbel.

EDIŢIA a XI-a. BERLIN 1936

Berlinul a fost preferat de CIO în detrimentul Barcelonei, în aprilie 1931. Desemnarea Berlinului drept gazdă a Jocurilor Olimpice din 1936 a declanşat, pentru prima dată în istoria olimpismului, proteste politice.

Emblema oficială a Jocurilor Olimpice din 1936. Designer – Johannes Boehland.

Forţele progresiste au sesizat, încă de la început, pericolul reprezentat de regimul naţional-socialist german pentru pacea lumii. În semn de protest şi avertizare împotriva dimensiunii rasiale şi agresive a nazismului, se propunea fie schimbarea locului de desfăşurare a Jocurilor Olimpice, fie neparticiparea la manifestarea de la Berlin (cu toate acestea doar o absenţă notabilă a avut Spania care s-a retras din cauza razboiului civil). În Franţa s-a cerut interzicerea deplasării delegaţiei olimpice franceze; cercuri muncitoreşti şi studenţeşti engleze au efectuat presiuni pentru a opri plecarea sportivilor britanici; în Iugoslavia, conducători ai sportului au afirmat necesitatea amânării Jocurilor Olimpice, până la schimbarea regimului politic din Germania.

S-au luat măsuri pentru organizarea unui congres „antiolimpic” la Paris, în vederea boicotării Jocurilor Olimpice, ca şi a unei „Olimpiade Muncitoreşti” la Barcelona. Aceasta nu s-a putut desfăşura în Spania, datorită izbucnirii războiului civil, dar a avut totuşi loc, un an mai târziu, la Anvers.

Cancelarul german Adolf Hitler și preşedintele CIO Henri de Baillet-Latour intră pe Stadionul Olimpic pentru a participa la ceremonia de deschidere a Jocurilor. Sursa foto: wikipedia.org.

Cuvinte cu adâncă rezonanţa, ce au răsunat ca apel şi avertisment, au fost rostite cu acest prilej de preşedintele CIO, Henri de Baillet-Latour, despre menirea Jocurilor Olimpice care „sunt mai ales un mijloc de a te servi de sport ca de un lanţ de unire între toate popoarele. Doresc ca Berlinul să fie locul de întâlnire a tuturor naţiunilor şi punctul de plecare a unei antante cordiale, fără de care pacea nu se poate realize”.

Stadionul Olimic din Berlin. Sursa foto: wikipedia.org.

Pentru această ediţie a fost construit un stadion, „Olympiastadion”, de 120.000 de locuri. Jocurile Olimpice au fost deschise oficial de Adolf Hitler (jurământul atleţilor a fost rostit de Rudolf Ismayr, iar flacăra olimpică a fost aprinsă de Fritz Schilgen) şi un număr de ţări participante au folosit salutul nazist în timpul certemoniei, cu toate că Marea Britanie şi SUA au lipsit.

Jocurile Olimpice din 1936 au fost deschise de Adolf Hitler. Sursa foto: nbcnews.com.

Dar „starul” Olimpiadei a fost americanul de culoare Jesse Owens, care şi-a arătat dispreţul faţă de pretenţia lui Hitler de superioritate ariana. Owens a câştigat 4 medalii de aur – la 100 m, 200 m, săritura în lungime şi ca membru al ştafetei de 4x100 m. Lui Owens i-au trebuit 70 de minute să doboare trei recorduri mondiale, cu cel din 1935 însemnând 4 recorduri mondiale stabilite.

Eroul Olimpiadei a fost americanul de culoare Jesse Owens. Sursa foto: Library of Congress, Washington, D.C.

Puternica echipă germană, susţinută totalmente de guvern, a câştigat în total 33 de medalii de aur, SUA reuşind 24 şi Ungaria 10.

Proba de maraton a beneficiat de repere kilometrice, care permiteau permanent concurenţilor să-şi dozeze efortul. Caiac-canoe, baschet-ul şi handbal-ul în aer liber şi-au făcut debutul la această Olimpiadă.

Din cauza celui de-Al Doilea Război Mondial aceasta a fost ultima Olimpiadă până în 1948.

Cifrele JO Berlin 1936

Datele de desfăşurare: 1 – 16 august 1936.

Număr de ţări participante: 49.

Număr de sportivi: 3.980 (328 femei), la 20 de discipline, în 129 de probe (15 feminine).

Număr de medalii decernate: 388 (130 de aur; 128 de argint; 130 de bronz)

Podiumul pe medalii:

1. Germania: 33 aur, 26 argint, 30 bronz, total 89

2. SUA: 24 aur, 20 argint, 12 bronz, total 56

3. Ungaria: 10 aur, 1 argint, 5 bronz, total 16

Surse: netsport.ro, onlinesport.ro, gsp.ro