Istoria Jocurilor Olimpice moderne (30)

Încheiem serialul dedicat istoriei Jocurilor Olimpice de vară moderne. Astăzi vă prezentăm ediția a XXXII-a a Olimpiadei care a avut loc în capitala Japoniei în anul 2021. Partea a 29-a, consacrată ediției a XXXI-a a Jocurilor Olimpice disputate la Rio de Janeiro în 2016, o găsiți aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2024/07/istoria-jocurilor-olimpice-moderne-29.html.

Posterul oficial al Jocurilor Olimpice din 2020. Designer – Rio 2016 Asao Tokolo.

EDIŢIA a XXXII-a. TOKYO 2020

Jocurile celei de-a XXXII-a Olimpiade s-au desfăşurat la Tokyo, între 23 iulie şi 8 august 2021. Astfel, capitala Japoniei a devenit prima metropolă din Asia care a găzduit două ediţii ale Jocurilor Olimpice de vară, după cea din 1964. Per total, în Ţara Soarelui Răsare s-au ţinut patru ediţii ale Jocurilor Olimpice, incluzând Jocurile Olimpice de iarnă de la Sapporo, din 1972 şi pe cele de la Nagano, din 1998. 

Emblema oficială a Jocurilor Olimpice din 2020. Designer – Asao Tokolo.

Iniţial, evenimentul fusese programat în intervalul 24 iulie – 9 august 2020, însă, în martie 2020, a fost amânat pe fondul pandemiei de COVID-19. A fost pentru prima dată în istoria Jocurilor Olimpice când o ediţie a fost amânată. Totodată, a fost singura ediţie care s-a desfăşurat fără spectatori, ca urmare a măsurilor de protecţie sanitară. Cu toate acestea, s-a păstrat denumirea oficială de Tokyo 2020.

Ceremonia de deschidere a avut loc la 23 iulie 2021, pe Stadionul Olimpic din Tokyo, în prezenţa împăratului Naruhito. În premieră, în cadrul ceremoniei a fost păstrat un moment de reculegere în memoria victimelor noului coronavirus, ale cutremurului şi tsunamiului din 2011 şi ale masacrului de la München, din septembrie 1972, asupra delegaţiei sportive israeliene în timpul celei de-a XX-a ediţii a Jocurilor Olimpice de vară.

Miraitowa, mascota Olimpiadei din 2020. Designeri: Ryo Taniguchi.

Numărul delegaţiilor participante a fost de 206, incluzând Echipa Olimpică a Refugiaţilor. În total, 11.315 sportivi s-au întrecut la 46 de sporturi şi discipline sportive.

Din punct de vedere al reprezentării genurilor, Olimpiada de la Tokyo a fost cea mai echilibrată din istorie, numărul sportivelor şi cel al sportivilor fiind aproape egal.

Au fost incluse în programul olimpic patru sporturi noi: karate, escaladă, surfing şi skateboarding. Cele două noi discipline sportive au fost baschet 3x3 şi ciclism BMX Freestyle. După 13 ani, sporturile baseball şi softball au fost reintroduse în programul olimpic.

Din partea R. Moldova au intrat în competiţie 20 de sportivi (11 fete şi 9 băieţi), la 8 discipline sportive (atletism, caiac canoe, haltere, judo, lupte, nataţie, tir şi tir cu arcul). După o pauză de 13 ani, R. Moldova a încheiat ediția olimpică cu o medalie. Serghei Tarnovschi a câștigat „bronzul” la proba canoe, 1.000 m. Care sportivi ne-au reprezentat la Olimpiada din 2020 aflați aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2021/07/moldovenii-la-jocurilor-olimpice-de-la.html.

După o pauză de 13 ani, Serghei Tarnovschi a câștigat o nouă medalie olimpică pentru Moldova. Sursa foto: CNOS din R. Moldova.

Americanul Caeleb Dressel şi australianca Emma Jennifer McKeon, ambii participanţi la întrecerile de înot, sunt sportivii care au cucerit cele mai multe titluri şi medalii la Jocurile Olimpice de la Tokyo. Dressel a cucerit în total cinci medalii de aur la JO 2020, în timp ce McKeon s-a întors acasă cu şapte medalii, patru dintre ele de aur şi trei de bronz. La rândul său, Kaylee McKeown, sportivă din Australia, a obţinut 4 medalii în total, 3 de aur, 1 de bronz, de asemenea, la înot.

Emma McKeon, sportiva care a cucerit cele mai multe medalii la JO 2020. Sursa foto: gettyimages.com.

Echipa Statelor Unite a cucerit pentru a şaptea oară consecutiv titlul olimpic la baschet feminin, învingând cu scorul de 90-75 formaţia Japoniei.

Delegaţia Statelor Unite ale Americii s-a clasat pe primul loc în clasamentul final pe medalii la Jocurile Olimpice de la Tokyo, după ce China a fost lider în cea mai mare parte a timpului. Astfel, SUA a încheiat cu 39 medalii de aur, 41 de argint şi 33 de bronz, devansând China (38-32-19) şi Japonia (27-14-17).

Un număr de 94 de naţiuni au câştigat medalii, cu şapte mai multe faţă de recordul stabilit în 2008, la Beijing.

Sportivii din Insulele Bermude, Filipine şi Qatar au câştigat, pentru prima dată, medalii de aur. Burkina Faso, Turkmenistan şi San Marino au câştigat, în premieră, medalii olimpice.

Cifrele JO Tokyo 2020

Oraş gazdă: Tokyo (Japonia).

Datele de desfăşurare: 23 iulie – 8 august 2021.

Ţări participante: 204 (+2 delegații CIO).

Sportivi participanţi: 11.319 (5.409 femei, 5.910 bărbaţi).

Probe: 339 din 33 sporturi (50 discipline).

Podiumul pe medalii:

1. SUA: 39 aur, 41 argint, 33 bronz, total 113;

2. China: 38 aur, 32 argint, 19 bronz, total 89;

3. Japonia: 27 aur, 14 argint, 17 bronz, total 58.

Surse: agerpres.ro, olympics.com, cosr.ro. 

Istoria Jocurilor Olimpice moderne (29)

Continuăm serialul dedicat istoriei Jocurilor Olimpice de vară moderne. Astăzi vă prezentăm ediția a XXXI-a a Olimpiadei care a avut loc la Rio de Janeiro în anul 2016. Partea a 28-a, consacrată ediției a XXX-a a Jocurilor Olimpice disputate la Londra în 2012, o găsiți aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2024/07/istoria-jocurilor-olimpice-moderne-28.html.

Posterul oficial al Jocurilor Olimpice din 2016. Designer – Rio 2016 Design Team.

EDIŢIA a XXXI-a. RIO DE JANEIRO 2016

Jocurile Olimpice de vară din anul 2016, cunoscute şi sub denumirea de Jocurile celei de-a XXXI-a Olimpiade, s-au desfăşurat la Rio de Janeiro, între 5 şi 22 august.

Rio de Janeiro a fost primul oraş sud-american care a găzduit Jocurile Olimpice de vară, al doilea din America Latină după Ciudad de México în 1968 şi primul din Emisfera Sudică după Sydney în 2000.

Au fost primele Jocuri Olimpice desfăşurate în mandatul de preşedinte al Comitetului Internaţional Olimpic al lui Thomas Bach.

Emblema oficială a Jocurilor Olimpice din 2016. Designer – Tátil Design.

Întrecerile au fost găzduite de 33 de arene, răspândite în patru regiuni ale oraşului: Barra da Tijuca, Copacabana, Deodoro şi Maracana, după modelul Jocurilor Pan Americane din 2007, desfăşurate, de asemenea, în Rio. Jumătate dintre atleţii găzduiţi în satul olimpic au putut ajunge la locurile de desfăşurare a concursurilor în mai puţin de zece minute.

Cartierul Barra de Tijuca, cuprinzând 15 arene competiţionale, a găzduit întrecerile din cele mai multe discipline, în număr de 23.

Cea mai impunătoare locaţie, ca număr de locuri destinate publicului, a fost stadionul Maracana, acolo unde s-au ţinut şi ceremoniile de deschidere şi de închidere ale Jocurilor Olimpice.

Cele mai multe dintre meciurile de fotbal din cadrul Jocurilor Olimpice de la Rio au avut loc în afara metropolei, în oraşele Brasilia, Belo Horizonte, Manaus, Salvador şi Sao Paulo.

În pitoreasca rezervaţie naturală Marapendi a fost amenajat terenul de golf. De remarcat că acest sport s-a întors în cadrul probelor olimpice după mai bine de un secol, de la ediţia din 1904. Rugby în şapte, atât feminin, cât şi masculin, a fost sportul introdus pentru prima dată în programul olimpic.

Vinicius, mascota Olimpiadei din 2016. Designeri: Luciana Eguti și Paulo Muppet.

Au participat 11.238 de sportivi din 207 ţări, care au concurat la 28 de sporturi. O premieră istorică a fost participarea sub steagul olimpic a Echipei Olimpice a Refugiaţilor, formată din cinci sportivi din Sudanul de Sud, doi din Siria, doi din Republica Democratică Congo şi unul din Etiopia.

Delegaţia R. Moldova a cuprins 23 de sportivi (9 fete şi 14 băieţi). S-a concurat la 9 discipline sportive (atletism, canoe, haltere, judo, lupte, nataţie, taekwondo WTF, tenis şi tir cu arcul). Portdrapelul delegaţiei noastre la ceremonia de deschidere a fost luptătorul Nicolae Ceban. Mai multe detalii despre evoluția sportivilor moldoveni la Olimpiada din 2016 aflați aici: http://andron-prodan.blogspot.com/2015/07/normal-0-false-false-false_16.html.

Delegația R. Moldova la ceremonia de deschidere a Olimpiadei din 2016. Sursa foto: gettyimages.com.

Jocurile au fost deschise de Michel Temer, care, la data începerii marelui eveniment de la Rio, ocupa funcţia de preşedinte interimar al Braziliei.

Fenomenalul înotător american Michael Phelps a cucerit alte 5 titluri olimpice, plus o medalie de argint. Este cel mai titrat sportiv din istoria Jocurilor Olimpice, cu 23 de medalii de aur, din totalul celor 28 cucerite în cinci ediţii la care a participat. Până la el, niciun sportiv, la niciun sport, nu a reuşit să cucerească mai mult de 9 titluri olimpice. La Rio, Michael Phelps şi-a încheiat spectaculoasa carieră sportivă.

În 2016, Michael Phelps a devenit cel mai titrat sportiv din istoria Jocurilor Olimpice, cu 28 de medalii cucerite (dintre care 23 de aur) în cinci ediţii la care a participat. Sursa foto: gettyimages.com.

Înotul feminin a fost dominat de compatrioata lui Phelps, Katie Ledecky, care s-a întors de la Rio cu 4 titluri olimpice şi o medalie de argint. La acelaşi sport s-a remarcat şi sportiva maghiară Katinka Hosszu, cu 3 medalii de aur şi 1 de argint.

O altă legendă a Jocurilor Olimpice, atletul jamaican Usain Bolt, a reuşit să-şi apere, pentru a doua oară consecutiv, titlurile olimpice la probele de 100 m şi 200 m, cucerind, pentru a doua oară consecutiv, aurul olimpic la proba de ştafetă 4x100 m.

Atletul kenyan Eliud Kipchoge a câştigat proba masculină de maraton.

Gimnasta americană Simone Biles, în vârstă de 19 ani, a cucerit cinci medalii olimpice la prima sa participare la o Olimpiadă. Dintre acestea, 4 au fost de aur şi una de bronz. Astfel, adolescenta din Texas a egalat recordul la gimnastică artistică de patru medalii la o singură Olimpiadă deţinut de alte patru sportive înaintea ei.

Simone Biles a câștigat cinci medalii (dintre care 4 de aur) la prima sa participare la o Olimpiadă. Sursa foto: gettyimages.com.

Rusia şi-a păstrat titlul olimpic la gimnastică ritmică pe echipe, în timp ce Spania a intrat în posesia medaliei de argint, iar Bulgaria şi-a adjudecat bronzul.

Park Sang-young a devenit primul sud-coreean care a intrat în posesia unui titlu olimpic individual la spadă. Hoang Xuan Vinh a devenit primul vietnamez care câştigă aurul olimpic, impunând-se într-una din finalele de la tir, cea de pistol cu aer comprimat 10 m.

Echipa feminină de baschet a Statelor Unite a cucerit al şaselea său titlu olimpic consecutiv, după ce a surclasat Spania în finală, cu 101-72. Echipa feminină de handbal a Rusiei a cucerit medaliile de aur, trecând de Franţa în finală cu scorul de 22-19. Echipa feminină de volei a Chinei a devenit campioană olimpică pentru a treia oară, după ce a învins în finală formaţia Serbiei, cu scorul de 3-1.

Echipa masculină de baschet a Statelor Unite şi-a trecut în palmares al 15-lea său titlu olimpic, după ce a întrecut în finală formaţia Serbiei cu scorul de 96-66. Selecţionata masculină de handbal a Danemarcei a câştigat medaliile de aur, după o finală cu Franţa. Echipa masculină de volei a Braziliei a cucerit medaliile de aur, în ultima zi a Jocurilor Olimpice de la Rio de Janeiro, după ce a învins în finală formaţia Italiei cu scorul de 3-0.

Reprezentativa masculină de baschet a SUA şi-a trecut în palmares al 15-lea său titlu olimpic. Sursa foto: gettyimages.com.

Selecţionata masculină de fotbal a Braziliei a cucerit titlul olimpic, singurul care lipsea din impresionantul său palmares, învingând cu scorul de 5-4 după executarea loviturilor de departajare reprezentativa Germaniei, pe stadionul Maracana din Rio de Janeiro, în faţa a 80.000 de spectatori.

La Rio au fost stabilite 27 de recorduri mondiale şi 99 de recorduri olimpice.

Delegaţia Statelor Unite a ocupat detaşat primul loc în clasamentul final pe medalii la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro, cu 46 de titluri olimpice, 37 medalii de argint şi 38 de bronz. A fost urmată de Marea Britanie, cu 27 de medalii de aur, 23 de argint şi 17 de bronz. Pe locul al treilea s-a situat Republica Populară Chineză, cu 26 de titluri olimpice, 18 medalii de argint şi 26 de bronz.

Cifrele JO Rio de Janeiro 2016

Oraş gazdă: Rio de Janeiro (Brazilia).

Datele de desfăşurare: 5 – 21 august 2016.

Ţări participante: 204 (+2 delegații CIO).

Sportivi participanţi: 11.180 (5.034 femei, 6.146 bărbaţi).

Probe: 306 din 28 sporturi (42 discipline).

Podiumul pe medalii:

1. SUA: 46 aur, 37 argint, 38 bronz, total 121;

2. Marea Britanie: 27 aur, 23 argint, 17 bronz, total 67;

3. China: 26 aur, 18 argint, 26 bronz, total 70.

Surse: agerpres.ro, olympics.com, cosr.ro. 

Istoria Jocurilor Olimpice moderne (28)

Continuăm serialul dedicat istoriei Jocurilor Olimpice de vară moderne. Astăzi vă prezentăm ediția a XXX-a a Olimpiadei care a avut loc în capitala Marii Britanii în anul 2012. Partea a 27-a, consacrată ediției a XXIX-a a Jocurilor Olimpice disputate la Beijing în 2008, o găsiți aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2024/07/istoria-jocurilor-olimpice-moderne-27.html.

Posterul oficial al Jocurilor Olimpice din 2012. Designer – Rachel Whiteread.

EDIŢIA a XXX-a. LONDRA 2012

Jocurile Olimpice de vară din anul 2012, cunoscute şi sub denumirea de Jocurile celei de-a XXX-a Olimpiade, s-au desfăşurat, la Londra, între 27 iulie şi 12 august.

Londra a fost preferată în detrimentul oraşelor Moscova, New York, Madrid şi Paris, devenind primul oraş din lume care a găzduit trei ediţii ale Jocurilor Olimpice, precedentele două datând din 1908 şi 1948.

Emblema oficială a Jocurilor Olimpice din 2012. Designer – Wollf Olins/London.

Ceremonia de deschidere, regizată de Daniel Boyle, a avut loc pe Stadionul Olimpic, iar Jocurile au fost declarate oficial deschise de către însăşi regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.

Stadionul Olimpic din Londra a fost elementul central al Jocurilor Olimpice de vară din 2012, aflat în Lane Marshgate, în districtul londonez Stratford din estul Londrei. Cu o capacitate de aproximativ 80.000 de locuri, a fost, pe durata Jocurilor Olimpice, al treilea stadion ca mărime din Marea Britanie, după Wembley şi Twickenham. Proiectul arhitectural al construcţiei a fost lansat la 7 noiembrie 2007 de către firma Populous. Pregătirea terenului pentru stadion a început la mijlocul anului 2007, iar construcţia a început oficial la 22 mai 2008 şi s-a terminat la 29 martie 2011. Stadionul Olimpic a găzduit şi Campionatele Mondiale de atletism din 2017.

Wenlock, mascota Olimpiadei din 2012. Designer: Grant Hunter, Iris design.

Majoritatea locurilor de desfăşurare a probelor sportive au fost împărţite în trei zone din Londra: zona Olimpică, zona Râului şi zona Centrală. Au existat şi excepţii, precum Academia Naţională de Navigaţie din Weymouth şi Portland, de pe insula Portland din Dorset unde s-au desfăşurat probele de navigaţie, la aproximativ 200 de km de Parcul Olimpic. Construirea Parcului Olimpic a început în decembrie 2006. Meciurile de fotbal s-au disputat pe legendarul stadion Wembley.

Conform datelor organizatorilor, 6.200 de jurnalişti, de la 832 unităţi media au urmărit evenimentul şi au asigurat o audienţă de 4.000 milioane de persoane. Ziariştii au venit din 66 de ţări, printre care Somalia şi Afganistan, ceea ce înseamnă că a fost depăşit cu 28 numărul ţărilor reprezentate la JO 2008, de la Beijing. China a fost şi de data aceasta ţara cu cea mai mare reprezentare, având 600 de ziarişti acreditaţi.

Arabia Saudită, Qatar şi Brunei au inclus în loturile olimpice, în premieră, femei. Tot în premieră, boxul feminin a fost recunoscut ca disciplină olimpică, ceea ce a contribuit la stabilirea unui nou record olimpic: în 2012 s-a desfăşurat prima Olimpiadă la care fiecare sport a avut competitori de ambele sexe. La tenisul de câmp a fost reintrodusă proba de dublu mixt, pentru prima dată după 1924.

Pentru prima oară, a fost depus jurământul antrenorilor, alături de cel al sportivilor şi oficialilor.

Au participat 10.568 atleţi, din 204 ţări, care s-au întrecut la 26 de sporturi şi 39 de discipline. România a fost reprezentată de 105 sportivi, la 15 sporturi.

Olimpiada de la Londra a fost ultima desfăşurată în timpul mandatului de preşedinte al Comitetului Olimpic Internaţional al belgianului Jacques Rogge.

La Londra, Michael Phelps a devenit cel mai medaliat sportiv olimpic din istorie. Sursa foto: gettyimages.com.

La Olimpiada din 2012 au fost depăşite 31 de recorduri mondiale, în opt sporturi. Cele mai multe, în număr de opt, au fost la probele de înot. Atleţii din Marea Britanie, China şi USA au stabilit cele mai bune performanţe, fiecare cu câte cinci recorduri mondiale.

Jocurile Olimpice de la Londra au însemnat, printre altele, încoronarea înotătorului american Michael Phelps cu titlul de cel mai medaliat sportiv olimpic din istorie. Cele 4 medalii de aur şi 2 de argint cucerite la Londra au crescut numărul total al medaliilor câştigate de acesta la 22, dintre care 18 de aur, 2 de argint şi 2 de bronz. Tot la înot, chinezul Yang Sun a triumfat la două probe, obţinând şi o medalie de argint şi una de bronz.

Usain Bolt, primul atlet care câştigă probele de 100 m şi 200 m la două ediţii de JO consecutive. Sursa foto: gettyimages.com.

Jamaicanul Usain Bolt, cel mai rapid om de pe planetă, a devenit primul atlet care câştigă probele de 100 m şi 200 m la două ediţii de Jocuri Olimpice consecutive. În Londra, a obţinut aurul olimpic şi la proba de ştafetă 4x100 m.

Vedeta feminină a întrecerilor de înot a fost americanca Missy Franklin, care a cucerit la Londra 5 titluri olimpice şi o medalie de bronz.

Missy Franklin, vedeta feminină a întrecerilor de înot la Londra 2012. Sursa foto: gettyimages.com.

Kenyanul Ezekiel Kemboi a câştigat medalia de aur la 3.000 m obstacole, în faţa francezului Mahiedine Mekhissi.

Delegaţia Statelor Unite ale Americii a ocupat primul loc în ierarhia finală pe medalii, cu 46 de aur, 28 de argint şi 30 de bronz, urmată de Republica Populară Chineză, cu 38 de aur, 31 de argint şi 22 de bronz. Pe locul al treilea s-a situat Marea Britanie, cu 29 medalii de aur, 17 de argint şi 19 de bronz. Marea Britanie a reuşit să obţină cel mai mare număr de medalii din 1908.

Republica Moldova a fost prezentă la Londra cu 20 de sportivi (7 fete şi 13 băieţi), care au concurat la 9 sporturi (atletism, box, ciclism, haltere, judo, lupte libere, nataţie, tir şi tir cu arcul), în 14 probe. Mai multe detalii despre evoluția sportivilor moldoveni la Olimpiada din 2012 aflați aici: http://andron-prodan.blogspot.com/2015/07/normal-0-false-false-false_16.html.

Delegația R. Moldova la ceremonia de deschidere a Olimpiadei din 2012. Sursa foto: gettyimages.com.

Cifrele JO Londra 2012

Oraş gazdă: Londra (Marea Britanie).

Datele de desfăşurare: 27 iulie – 12 august 2012.

Ţări participante: 204.

Sportivi participanţi: 10.568 (4.676 femei, 5.892 bărbaţi).

Probe: 302 din 26 sporturi (40 discipline).

Podiumul pe medalii:

1. SUA: 48 aur, 26 argint, 30 bronz, total 104;

2. China: 39 aur, 31 argint, 22 bronz, total 92;

3. Marea Britanie: 29 aur, 18 argint, 18 bronz, total 65.

Surse: agerpres.ro, olympics.com, cosr.ro. 

Istoria Jocurilor Olimpice moderne (27)

Continuăm serialul dedicat istoriei Jocurilor Olimpice de vară moderne. Astăzi vă prezentăm ediția a XXIX-a a Olimpiadei care a avut loc în capitala Chinei în anul 2008. Partea a 26-a, consacrată ediției a XXVIII-a a Jocurilor Olimpice disputate la Atena în 2004, o găsiți aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2024/07/istoria-jocurilor-olimpice-moderne-26.html.

Posterul oficial al Jocurilor Olimpice din 2008. Designer – He Jie.

EDIŢIA a XXIX-a. BEIJING 2008

Pentru organizarea celei de a XXIX-a ediţii a Jocurilor Olimpice şi-au depus candidatura următoarele oraşe: Bangkok, Cairo, Havana, Kuala Lumpur, Sevilla, Osaka, Toronto, Paris, Istanbul şi Beijing. Dreptul de organizare a revenit capitalei Chinei (18 milioane de locuitori) în urma votului organizat în cadrul sesiunii 112-a a Comitetului Internaţional Olimpic ţinută la Moscova pe 13 iulie 2001. Beijing-ul şi-a mai depus candidatura pentru organizarea Jocurilor Olimpice din anul 2000, însă a pierdut în faţa Sydney-ului după 4 runde. Astfel, pentru a treia oară (după Tokyo-1964 şi Seul-1988) Asia a fost gazda Olimpiadei de vară.

Emblema oficială a Jocurilor Olimpice din 2008. Designer – Guo Chunning.

Ceremonia de deschidere a început pe 8 august la ora 8:08 (ora locală). Cifrele 08:08:2008 08:08 au fost alese intenţionat: în cultura chineză numărul 8 fiind asociat cu prosperitatea. Mascotele JO-2008, cu numele generic de „Fuwa”, au avut ca sursă de inspiraţie cele cinci cercuri olimpice, simbolizând cele mai populare animale din China, peştele, ursul panda, antilopa tibetană, rândunica, dar şi Flacăra Olimpică. Fiecare mascotă are numele compus din două silabe ritmate, o maniera tradiţională de a se manifesta afecţiunea faţă de copii: beibei – peştele, jingjing – panda, huanhuan – flacăra, yingying – antilopa, nini – rândunica. Dacă numele sunt rostite împreună – Bei Jing Huan Ying Nin -, atunci se poate citi „Bine a-i venit la Beijing”.

Bei Bei, Jing Jing, Huan Huan, Ying Ying, Ni Ni, mascotele Olimpiadei din 2008. Designer: Guanying Wu.

Comitetul Internaţional Olimpic a anunţat încă pe 8 iulie 2005 că probele de călărie se vor desfăşura la Hong Kong, pe două arene hipice: Shatin şi Beas River. Schimbarea locului a fost determinată de măsurile de carantină necesare. Pentru prima dată femeile au concurat în proba 3.000 m obstacole. La disciplina înot a fost introdusă proba de maraton pe distanţe mai mari de 10 km, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.

La această ediţie a Jocurilor Olimpice au fost stabilite 40 recorduri mondiale şi 130 recorduri olimpice. Principalii eroi ai Olimpiadei au fost înotătorul american Michael Phelps şi sprinterul jamaican Usain Bolt.

Michael Fred Phelps, supranumit „The Baltimore Bullet” („Ghiuleaua din Baltimore”), a câştigat la Beijing opt (!) medalii de aur, depăşind astfel fostul record de 7 medalii câştigate la o singură Olimpiadă şi stabilit de un alt înotător american – Mark Spitz, la Jocurile Olimpice de vară din 1972. În total, Phelps a câştigat 16 medalii olimpice: şase de aur şi două de bronz la Atena în 2004, şi opt de aur la Beijing în 2008.

La Olimpiada din 2008 înotătorul Michael Phelps a obţinut a 14-a medalie olimpică de aur. Sursa foto: olympics.com.

În 2008 Usain Bolt a devenit primul atlet după Carl Lewis care a câştigat probele de 100 m, 200 m şi ştafeta 4 x 100 m la o singură ediţie a Jocurilor Olimpice şi primul sportiv din istorie care a stabilit recorduri mondiale la toate cele trei probe la aceeaşi Olimpiadă. Bolt este primul sprinter din lume care în acelaşi timp a deţinut titlul de campion olimpic şi campion mondial pe distanţele de 100 şi 200 metri (performanţe realizate la diferenţă de un an: la Olimpiada de la Beijing 2008 şi la Campionatul Mondial de la Berlin 2009).

Usain Bolt, unul din eroii Jocurilor Olimpice de la Beijing.

Republica Moldova a fost prezentă la Beijing cu 31 de sportivi. Cea mai bună performanţă a reuşit-o boxerul Veaceslav Gojan care a cucerit medalia de bronz. În clasamentul pe medalii Republica Moldova a împărţit locurile 81-87. Mai multe detalii despre evoluția sportivilor moldoveni la Olimpiada din 2008 află aici: http://andron-prodan.blogspot.com/2015/07/normal-0-false-false-false_16.html.

Veaceslav Gojan, medaliat cu bronz la Olimpiada din 2008. Sursa foto: gettyimages.com.

Cifrele JO Beijing 2008

Datele de desfăşurare: 8 – 24 august 2008.

Număr de ţări participante: 204.

Număr de sportivi: 11.099.

Probe: 302 (165 pentru bărbaţi, 127 pentru femei, 10 mixte) din 28 sporturi.

Podiumul pe medalii:

1. China: 51 aur, 21 argint, 28 bronz, total 100;

2. SUA: 36 aur, 38 argint, 36 bronz, total 110;

3. Rusia: 23 aur, 21 argint, 29 bronz, total 73.

Surse: netsport.ro, gsp.ro 

Istoria Jocurilor Olimpice moderne (26)

Continuăm serialul dedicat istoriei Jocurilor Olimpice de vară moderne. Astăzi vă prezentăm ediția a XXVIII-a a Olimpiadei care a avut loc în capitala Greciei în anul 2004. Partea a 25-a, consacrată ediției a XXVII-a a Jocurilor Olimpice disputate la Sydney în 2000, o găsiți aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2024/07/istoria-jocurilor-olimpice-moderne-25.html.

Posterul oficial al Jocurilor Olimpice din 2004. Designer – Theodora Mantzaris.

EDIŢIA a XXVIII-a. ATENA 2004

Cea de-a XXVIII-a ediţie a Jocurilor Olimpice s-a desfăşurat, la Atena, în perioada 13 – 29 august 2004. Astfel, capitala Greciei a găzduit din nou Olimpiada de vară, după 108 ani de la primele Jocuri Olimpice moderne.

Emblema oficială a Jocurilor Olimpice din 2004. Designer – Red Design Consultants, Wolff Olins.

Ceremonia a fost deschisă de preşedintele grec Konstantinos Stephanopoulos. Jurământul atleţilor a fost depus de Zoi Dimoschaki, iar flacăra olimpică a fost aprinsă de Nikolaos Kaklamanakis. Mascotele Jocurilor Olimpice au fost „Phevos” şi „Athena” – frate şi soră; amintesc de păpuşile Greciei antice şi îşi regăsesc numele în mitologia Eladei: de la Phebus Apolo, Zeul luminii şi al muzicii, şi Athena, Zeiţa înţelepciunii şi protectoarea Cetăţii.

Athena și Phevos, mascotele Olimpiadei din 2004. Designer: Spiros Gogos, Paragraph Design/Chicago.

Pentru prima dată, la categoria lupte greco-romane au participat şi femei, iar în competiţia de scrimă, femeile au concurat şi la sabie.

Înotătorul american Michael Phelps a obţinut şase medalii de aur. Olandeza Leontien Ziljaard-van Moorsel a devenit prima ciclistă care a obţinut şase medalii dintre care patru de aur în cursul carierei sale. Atletul marocan Hicham El Guerrouj s-a impus în probele de 1.500 şi 5.000 m, în timp ce atleta feminină britanică Kelly Holmes a triumfat la probele de 800 şi 1.500 m. În sporturile pe echipe, Argentina a câştigat turneul masculin de fotbal în timp ce echipa americană de softball a bătut în finală echipa Australiei cu 51-1.

Hicham El Guerrouj s-a impus în probele de 1.500 şi 5.000 m. Sursa foto: athleticsweekly.com.

Republica Moldova a fost reprezentată de 33 de sportivi. Cea mai bună evoluţie a avut-o halterofilul Alexandru Bratan care s-a clasat pe locul 4. Judocanul Victor Bivol a ocupat locul 5, iar halterofilul Eugen Bratan (fratele lui Alexandru) a încheiat competiţia pe locul 10. Mai multe detalii despre evoluția sportivilor moldoveni la Olimpiada din 2004 află aici: http://andron-prodan.blogspot.com/2015/07/normal-0-false-false-false_6.html.

Alexandru Bratan a avut cea mai bună evoluție dintre sportivii moldoveni. Sursa foto: gettyimages.com.

La Jocurile Olimpice de la Atena au participat în total 10.625 de sportivi, din 201 de ţări (un număr record), dintre care 4.329 de femei şi 6.296 de bărbaţi, care s-au întrecut în 301 probe din 31 de discipline sportive. Competiţiile au fost acoperite de 45.000 de voluntari, 21.500 de reprezentanţi ai presei şi vizionate de 3,9 miliarde de telespectatori.

În clasamentul pe medalii, primul loc a fost deţinut de SUA, 35 de medalii de aur, 38 de argint, 29 de bronz, locul al doilea China, 32 de medalii de aur, 17 de argint, 14 de bronz, locul al treilea Rusia, 27 medalii de aur, 27 de argint, 38 de bronz.

Cifrele JO Atena 2004

Datele de desfăşurare: 13 – 29 august 2004.

Număr de ţări participante: 201.

Număr de sportivi: 10.625 (6.296 bărbaţi şi 4.329 femei).

Probe: 301 din 31 sporturi.

Număr de medalii decernate: 928 (301-299-328).

Podiumul pe medalii:

1. SUA: 35 aur, 38 argint, 29 bronz, total 102;

2. China: 32 aur, 17 argint, 14 bronz, total 63;

3. Rusia: 27 aur, 27 argint, 38 bronz, total 92.

Surse: netsport.ro, gsp.ro

Istoria Jocurilor Olimpice moderne (21)

Continuăm serialul dedicat istoriei Jocurilor Olimpice de vară moderne. Astăzi vă prezentăm ediția a XXIII-a a Olimpiadei care a avut loc la Los Angeles în anul 1984. Partea a 20-a, consacrată ediției a XXII-a a Jocurilor Olimpice disputate la Moscova în 1980, o găsiți aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2024/07/istoria-jocurilor-olimpice-moderne-20.html.

Posterul oficial al Jocurilor Olimpice din 1984. Designer – Robert Rauschenberg.

EDIŢIA a XXIII-a. LOS ANGELES 1984

Los Angeles a fost singurul oraş care şi-a depus candidatura pentru organizarea Jocurilor Olimpice din 1984, după ce a mai fost gazda unei ediţii a JO, în 1932. Astfel, după 52 de ani – capitala „Vestului sălbatic” – este din nou gazda Jocurilor Olimpice.

Emblema oficială a Jocurilor Olimpice din 1984. Designer – Robert Miles Runyan.

Ca răspuns la boicotul american (împreună cu aliaţii lor) al Olimpiadei din 1980 de la Moscova, 14 ţări est-europene şi altele din blocul comunist inclusiv URSS, Cuba şi Germania de Est au boicotat aceste Jocuri Olimpice. Au fost trei excepţii: România, China şi Iugoslavia. În timpul ceremoniei de deschidere de pe stadionul „Memorial Coliseum” din Los Angeles, sportivii români au fost primiţi cu aplauze la defilarea pe naţiuni, ca reacţie la decizia de a sfida boicotul.

Chiar şi în aceste condiţii, la startul întrecerilor s-au aliniat circa 7.000 de sportivi din 140 de ţări, pentru a concura la cele 221 de probe din 21 de sporturi cuprinse în program.

Jocurile au fost deschise oficial de preşedintele Statelor Unite ale Americii, Ronald Reagan. Jurământul atleţilor a fost depus de Edwin Moses, iar flacăra olimpică a fost aprinsă de Rafer Johnson. Mascota Jocurilor Olimpice de la Los Angeles a fost vulturul Sam, simbol al naţiunii americane.

Vulturul Sam, mascota Olimpiadei din 1984. Designer: Robert C. Moore.

Cu drepturi de televiziune valorând sume imense, unii au criticat Olimpiada, cândva un festival pentru sportul amator, că a devenit un festival comercial.

La competiţiile masculine de canotaj, disputate pe lacul de la Casitas, cele opt titluri olimpice au fost împărţite de tot atâtea ţări, fiecăreia revenindu-i câte o medalie de aur.

Pentru a cincea oară participant la Jocurile Olimpice, românul Ivan Patzaichin a făcut din nou dovadă talentului şi pregătirii sale excepţionale, cucerind, în echipaj cu Toma Simionov, două medali: una de aur, la canoe-dublu 1.000 m şi una de argint, la canoe-dublu 500 m.

Ivan Patzaichin, în echipaj cu Toma Simionov, a cucerit în 1984 două medali: una de aur şi una de argint.

Aceste două medalii vin să încununeze o activitate prodigioasă de aproape 20 de ani în slujba sportului de performanţă, interval în care a cucerit, la cele 5 ediţii ale Jocurilor Olimpice, nu mai puţin de 4 medalii de aur şi 3 de argint. Astfel se încheie activitatea sportivă de performanţă a unui mare campion, în plină glorie sportivă, deoarece, după Olimpiada de la Los Angeles, Patzaichin a spus adio participării sale competiţionale, dar nu şi acestei ramuri de sport, căci a rămas în continuare în mijlocul sportivilor, în calitate de antrenor şi de membru marcant al Comitetului Olimpic Român.

Carl Lewis a câştigat 9 medalii olimpice în cariera sa. În 1984, el a egalat realizările lui Jesse Owens, cu 40 de ani înaintea lui, câştigând aurul la 100 m, 200 m, ştafeta de 4x100 m şi săritura în lungime.

La Olimpiada din 1984, Carl Lewis a egalat realizările lui Jesse Owens de la Jocurile din 1936. Sursa foto: britannica.com.

Britanicii Sebastian Coe şi Daley Thompson şi-au apărat cu succes titlurile la 1.500 metri şi decatlon, în timp ce românca Ecaterina Szabo a câştigat 4 medalii de aur şi una de argint la gimnastică.

Proba de înot sincronizat femei a fost introdusă pentru prima oară, în timp ce o schimbare la carta olimpică a permis fotbaliştilor profesionişti să participe la competiţie.

S-a estimat că circa 5,7 milioane de oameni au urmărit Jocurile Olimpice de la Los Angeles.

Cifrele JO Los Angeles 1984

Datele de desfăşurare: 27 iulie – 12 august 1984.

Număr de ţări participante: 140.

Număr de sportivi: 7.078 (1.620 femei), la 21 discipline, în 221 probe (62 feminine).

Număr de medalii decernate: 688 (226-219-243).

Podiumul pe medalii:

1. SUA: 83 aur 61, argint, 30 bronz, total 174;

2. ROMÂNIA: 20 aur, 16 argint, 17 bronz, total 53;

3. RFG: 17 aur, 19 argint, 23 bronz, total 59.

Surse: netsport.ro, onlinesport.ro, gsp.ro 

Istoria Jocurilor Olimpice moderne (19)

Continuăm serialul dedicat istoriei Jocurilor Olimpice de vară moderne. Astăzi vă prezentăm ediția a XXI-a a Olimpiadei care a avut loc la Montréal (Canada) în anul 1976. Partea a 18-a, consacrată ediției a XX-a a Jocurilor Olimpice disputate la München în 1972, o găsiți aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2024/07/istoria-jocurilor-olimpice-moderne-18.html.

Posterul oficial al Jocurilor Olimpice din 1976. Designeri – Ernst Roch și Rolf Harder.

EDIŢIA a XXI-a. MONTRÉAL 1976

Montréal a obţinut dreptul de a organiza Olimpiada în mai 1970 în detrimentul oraşelor Moscova şi Los Angeles, care au devenit oraşe gazdă ale Jocurilor Olimpice în 1980, respectiv 1984.

Astfel, dupa Saint Louis (1904) şi Los Angeles (1932), întrecerile Olimpice de vară se organizează tot pe continentul nord-american: în Canada.

Emblema oficială a Jocurilor Olimpice din 1976. Designer – Georges Huel.

Aprinderea flacării olimpice la această ediţie constituie un fapt inedit. Purtată de tineri sportivi greci, flacăra a ajuns la Atena, pe stadionul unde s-au desfăşurat întrecerile primei ediţii a Jocurilor Olimpice moderne din anul 1896. De aici, printr-un sistem special de raze laser, a fost transmisă, via satelit, direct în Canada, aprinzându-se într-un creuzet, construit anume pentru această ceremonie. După deschiderea Jocurilor Olimpice, în urma unei furtuni, flacăra s-a stins, iar un mebru al staff-ului a aprins-o cu o brichetă. Organizatorii au stins din nou torţa şi au aprins-o cu ajutorul unei flăcări de rezervă.

Jocurile au fost deschise oficial de Regina Elizabeta a II-a a Marii Britanii. Jurământul atleţilor a fost depus de Pierre St.-Jean, iar flacăra olimpică a fost aprinsă de Stephane Prefontaine şi Sandra Henderson. Mascota Jocurilor Olimpice de la Montreal a fost castorul „Amik”.

Castorul Amik, mascota Olimpiadei din 1976. Designer: Guy St-Arnaud, Yvon Laroche și Pierre-Yves Pelletier, sub îndrumarea lui Georges Huel.

Din cauza atacului terorist de la München cu patru ani în urmă securitatea ridicată a ocupat un loc important, dar încă o dată trei naţiuni au lipsit. Un total de 24 de echipe din 116 au boicotat Jocurile.

„Olimpiada Nadia Comăneci”, aşa a denumit mass media internaţională întrecerile de la Montreal. Datorită evoluţiei sale excepţionale, sportiva din România a fost recunoscută drept vedeta incontestabilă a acestor Jocuri, câştigând 3 medalii de aur, una de argint şi una de bronz. Cu graţie, precizie, acurateţe şi – în acelaşi timp – cu puterea de exprimare a frumuseţii mişcării, gimnasta de numai 14 ani a încântat sute de milioane de spectatori şi telespectatori, stabilind un record greu de egalat – 7 note de 10 într-un concurs de amploarea Jocurilor Olimpice. A fost pentru prima dată în istoria gimnasticii mondiale când nota 10 a fost acordată.

Iată câteva aprecieri din presa Jocurilor Olimpice de la Montreal: „Nadia este o gimnastă perfectă, un adevărat fenomen” (Arthur Gander, preşedintele Federaţiei Internaţionale de Gimnastică în perioada JO de la Montreal); „Nadia Comăneci este o gimnastă cum puţine se nasc...” (Franco Menichelli, Italia, fost campion mondial şi olimpic); „Micuţa româncă şi-a prezentat exerciţiul – atât de greu, atât de dificil în compoziţia sa – cu perfecţiune şi simţ artistic, încât am înţeles că marea clipă a gimnasticii trebuie să vină...” (Yukio Endo, Japonia, fost campion mondial si olimpic); „La Olga Korbut existau sclipiri. La Nadia Comăneci expresivitatea este totală, de la început până la sfârşit, cu combinaţii în care amplitudinea şi echilibrul sunt remarcabile...” (Arthur Magakian, Franţa, antrenorul echipei naţionale); „Ce să faci? Ce să mai spui? Cum să vorbeşti de atâta frumuseţe când cuvintele ţi se par atât de sărace...” (“Sports Magazin”, Franţa).

În programul Jocurilor Olimpice de la Montreal a fost introdus, pentru prima dată, şi handbalul feminin.

Bermuda, cu o populaţie de 53.500 de locuitori, a câştigat medalia de bronz la box. La cursele de atletism, Lasse Viren din Finlanda a câştigat titlul la 5.000 metri şi apoi pe cel la 10.000 metri, în timp ce cubanezul Alberto Juantorena a câştigat amândouă probele la 400 m şi 800 m. SUA şi Germania de Est au dominat probele la înot. David Wilkie a câştigat la 200 m brass, stabilind un nou record mondial. A fost pentru prima dată în istoria Jocurilor Olimpice când ţara gazdă nu a obţinut nicio medalie de aur.

Republica Sovietică Socialistă Moldovenească a fost reprezentată de Larisa Alexandrova (după căsătorie, Popova) care a câştigat în premieră pentru RSSM medalia de argint în proba de canotaj, 4+1 vâsle. După succesul de la Jocurile Olimpice din 1972, Iuri Filatov a câştigat din nou medalia de aur la proba kaiac, 4 vâsle pe distanţa 1.000 metri. La Montréal a fost prezent şi cunoscutul antrenor moldovean Andrei Doga. El a fost unul dintre secundanţii campionului turneului de judo, Vladimir Nevzorov, care a fost pregătit de Iakub Koblev, absolvent al Tehnicumului internat republican de educaţie fizică din Chişinău, discipol al lui Andrei Doga. Mai multe detalii află aici: http://andron-prodan.blogspot.com/2015/07/normal-0-false-false-false.html.

Larisa Alexandrova a câştigat în premieră pentru RSSM medalia olimpică de argint.

Cifrele JO Montréal 1976

Datele de desfăşurare: 17 iulie – 1 august 1976.

Număr de ţări participante: 92.

Număr de sportivi: 6.189 (1.274 femei), la 21 discipline, în 198 de probe (49 feminine).

Număr de medalii decernate: 603 (195-196-212).

Podiumul pe medalii:

1. URSS: 49 aur, 41 argint, 35 bronz, total 125

2. RDG: 40 aur, 25 argint, 25 bronz, total 90

3. SUA: 34 aur, 35 argint, 25 bronz, total 94

Surse: netsport.ro, onlinesport.ro, gsp.ro