Istoria Jocurilor Olimpice moderne (25)

Continuăm serialul dedicat istoriei Jocurilor Olimpice de vară moderne. Astăzi vă prezentăm ediția a XXVII-a a Olimpiadei care a avut loc în orașul australian Sydney în anul 2000. Partea a 24-a, consacrată ediției a XXVI-a a Jocurilor Olimpice disputate în Atlanta în 1996, o găsiți aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2024/07/istoria-jocurilor-olimpice-moderne-24.html.

Posterul oficial al Jocurilor Olimpice din 2000. Designer – FHA Image Design.

EDIŢIA a XXVII-a. SYDNEY 2000

După 44 de ani de la Melbourne, îndepărtata Australie este din nou gazda Jocurilor Olimpice – ultimele ale acestui mileniu. De această dată, onoarea revine oraşului Sydney – aşezat pe coasta estică a Australiei, capitala Statului New South Wales, renumit port al emisferei sudice.

Dacă în 1956 participaseră numai 67 de ţări, cu 3.178 de sportivi, la Sydney s-au prezentat toate cele 199 de ţări invitate de către Comitetul Internaţional Olimpic. De asemenea, au fost prezenţi de peste trei ori mai mulţi sportivi – 11.084 – ceea ce demonstrează încă o dată universalitatea şi gigantismul Jocurilor Olimpice, progresul înregistrat de sportul mondial, interesul CNO-urilor pentru competiţiile olimpice.

Emblema oficială a Jocurilor Olimpice din 2000. Designer – FHA Image Design.

La Melbourne, fuseseră înscrise 384 de sportive, reprezentând 12% din totalul sportivilor prezenţi la Jocuri; la Sydney, numărul sportivelor a fost de 4.254, adică peste 38% din totalul concurenţilor. În ultimii 20 de ani, CIO a militat pentru creşterea prezenţei sportivelor la Jocurile Olimpice acceptând, de la o ediţie la alta, noi sporturi şi probe feminine. Astfel, dacă la prima ediţie a Jocurilor Olimpice din 1896, în program nu a fost inclusă nicio probă feminină, în 1920 erau 8 (5% faţă de cele masculine); în 1948 – 19 (13,9%); în 1960 – 29 (19,3%); în 1980 – 50 (24,6%); în 1992 – 86 (33,5%); pentru a se ajunge, în anul 2000, la 120 probe feminine (ceea ce înseamnă 40%), plus alte 12 mixte – 4%.

Această îmbogăţire a programului olimpic, cu noi sporturi şi probe, s-a aflat permanent în atenţia Comitetului Internaţional Olimpic.

Jocurile au fost deschise oficial de Guvernatorul general al Australiei, Sir William Deane. Jurământul atleţilor a fost depus de Rechelle Hawkes. Favorita gazdelor, Cathy Freeman a fost starul care a aprins flacăra olimpică, celebrând idealul olimpic şi cultura australiană. Ea a devenit apoi prima băştinaşă care a câştigat aurul, spre încântarea mulţimii fermecătoare. Mascotele Jocurilor Olimpice de la Sydney au fost „Olly” – kookaburra, „Syd” – ornitorincul şi „Millie” – echidna, trei animale originare din Australia, reprezentând pământul, aerul şi apa. 

Olly, Syd și Millie, mascotele Olimpiadei din 2000. Designer: Matthew Hatton.

Americanul Maurice Greene şi-a cimentat reputaţia de cel mai rapid bărbat al lumii cu victoria la 100 de metri, în timp ce compatriotul său Michael Johnson a devenit primul bărbat care şi-a apărat cu succes titlul olimpic la 400 de metri. Alergătoarea americană Marion Jones a devenit prima femeie care a câştigat la atletism 5 medalii la o singură Olimpiadă.

23 septembrie 2000. Marion Jones (SUA) a câștigat medalia de aur la 100 m, întrecând pe Ekaterini Thanou (Grecia, în dreapta), clasată pe locul doi, și Tanya Lawrence (Jamaica, în stânga), clasată pe locul trei. Sursa foto: gettyimages.com.

Competiţia de înot a fost dominată de australianul de 17 ani Ian Thorpe, care şi-a depăşit propriul său record mondial la 400 metri liber. Apoi el a mai câştigat încă două medalii de aur şi două de argint. Oricum, cel mai rodnic câştigător de la Sydney nu a fost Jones sau Thorpe. Gimnastul Alexei Nemov a luat cu el în Rusia 6 medalii.

Cel mai rodnic câştigător de la Sydney a fost gimnastul Alexei Nemov. Sursa foto: gettyimages.com.

Înotătorul de 22 de ani, Eric Moussambani din Guineea Ecuatorială, a devenit un superstar după ce a participat la proba 100 m liber, întrucât el se apucase de înot cu doar şase luni înainte de Olimpiadă.

La această ediţie, delegaţia României a fost implicată în cel mai mare scandal de dopaj din istoria sa. Comitetul Internaţional Olimpic a decis să retragă medalia de aur la individual compus gimnastei Andreei Răducan, după ce a fost depistată pozitiv la testul antidoping. Răducan fusese tratată împotriva răcelii de medicul echipei cu un medicament ce conţinea pseudo-efedrină. Atleta Mihaela Melinte a fost exclusă de la Olimpiadă deoarece a folosit nandrolon, o substanţă interzisă de Comitetul International Olimpic. Melinte era campioană mondială în proba de aruncarea ciocanului şi deţinea recordul mondial. Federaţia Română de Haltere a fost aproape de a fi exclusă din competiţie după ce doi componenţi ai lotului, Traian Cihărean şi Adrian Mateaş, au fost depistaţi pozitiv cu nandrolon. S-a plătit o amendă de 50.000 de dolari pentru ca ceilalţi halterofili să poată concura.

În lotul olimpic al Republicii Moldova au fost incluşi 34 de sportivi. Oleg Moldovan (tir) a câştigat medalia de argint, iar Vitalie Gruşac (box) a intrat în posesia medaliei de bronz. O evoluţie meritorie au avut halterofilul Vadim Vacarciuc care s-a clasat pe locul 5, repetând astfel performanţa de la Jocurile Olimpice de la Atlanta; pe locul 6 au încheiat competiţia Alexandru Bratan (haltere) şi Ion Diaconu (lupte libere); pe locul 7 s-a situat Vitalie Răilean (lupte libere); pe locul 10 – Ruslan Bodişteanu (lupte libere). Republica Moldova s-a clasat pe locul 62 din 199 de ţări participante. Mai multe detalii află aici: http://andron-prodan.blogspot.com/2015/07/normal-0-false-false-false_6.html.

22 septembrie 2000. Pe podiumul de premiere (de la stânga la dreapta): Oleg Moldovan (R. Moldova, argint), Ling Yang (China, aur) și Zhiyuan Niu (China, bronz). Sursa foto: gettyimages.com.

Echipa SUA a triumfat din nou cu 97 de medalii: 39 de aur, 25 de argint şi 33 de bronz. Olimpiada de la Sydney a fost îndelung proclamată cea mai bună Olimpiadă a tuturor timpurilor.

Cifrele JO Sydney 2000

Oraş gazdă: Sydney (Australia).

Datele de desfăşurare: 15 septembrie – 1 octombrie.

Număr de ţări participante: 199.

Număr de sportivi: 10.651 (3.698 femei), la 28 de discipline, în 300 de probe (120 feminine, 12 mixte).

Număr de medalii decernate: 928 (301-299-328).

Podiumul pe medalii:

1. SUA: 39 aur, 25 argint, 33 bronz, total 97;

2. Rusia: 32 aur, 28 argint, 28 bronz, total 88;

3. China: 28 aur, 16 argint, 15 bronz, total 59.

Surse: netsport.ro, onlinesport.ro, gsp.ro