Istoria Jocurilor Olimpice moderne (12)

Continuăm serialul dedicat istoriei Jocurilor Olimpice de vară moderne. Astăzi vă prezentăm ediția a XIV-a a Olimpiadei care a avut loc în capitala Marii Britanii în anul 1948. Partea a unsprezecea, consacrată ediției a XI-a a Jocurilor Olimpice disputate la Berlin în 1936, o găsiți aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2024/07/istoria-jocurilor-olimpice-moderne-11.html

Posterul oficial al Jocurilor Olimpice din 1948. Designer – Walter Herz.

EDIŢIA a XIV-a. LONDRA 1948

Iniţial trebuia să aibă loc în 1944 în Anglia, aşa că Londra a organizat prima ediţie a Olimpiadei de după cel de-Al Doilea Razboi Mondial în 1948.

Astfel, după 40 de ani, Londra a găzduit din nou o manifestare olimpică. În Marea Britanie, ca şi în alte ţări, se făceau încă simţite urmările marii conflagraţii mondiale. Condiţiile asigurate pentru desfăşurarea concursurilor şi întreţinerii celor peste 4.000 de sportivi nu au fost dintre cele mai bune. Din cauza costurilor mari pentru construirea unui sat olimpic, concurenţii au fost cazaţi în barăci militare şi în Universităţi din jurul capitalei. Din cauza raţionalizării, multe echipe au trebuit să-şi aducă mâncare cu ei.

Emblema oficială a Jocurilor Olimpice din 1948.

Posterul olimpic avea în prim plan un aruncător de disc cu Big Ben-ul pe fundal. Jocurile au fost deschise oficial de Regele George VI. Jurământul atleţilor a fost depus de Donald Finlay, iar flacăra olimpică a fost aprinsă de John Mark.

Un număr record de 59 de ţări au luat parte, dar Germaniei şi Japoniei, ca răspunzătoare de declanşarea celui de-Al Doilea Razboi Mondial, li s-a interzis participarea la Jocuri. N-au participat la Olimpiadă nici sportivii din Uniunea Sovietica pentru că URSS nu era afiliată la CIO. Cele mai numeroase delegaţii le-au înregistrat SUA (415 sportivi), urmate fiind de delegaţia ţării gazdă (348). De altfel, americanii au dominat această ediţie a Jocurilor Olimpice, mai ales la atletism şi nataţie.

O nouă generaţie de atleţi şi-a făcut apariţia acum. Figuri celebre ale atletismului mondial s-au afirmat pentru prima oară cu prilejul Jocurilor Olimpice de la Londra. Americanii Harrison Dillard (sprint), Mal Whitfield (800 m) şi Bob Mathias (decatlon), italianul Adolfo Consolini (disc), ungurul Imre Németh (ciocan), francezul Alain Mimoun, belgianul Gaston Reiff şi inepuizabilul cehoslovac Emil Zátopek (la fond) au cucerit în 1948 primele lor medalii olimpice.

Starul de necontestatat al Olimpiadei din 1948 a fost olandeza Fanny Blankers-Koen, botezată „Gospodina zburătoare”.

În probele feminine, aproape omniprezentă, o atletă de excepţie – olandeza Francina (Fanny) Blankers-Koen. Cursele atletice au avut loc pe stadionul Wembley, şi starul de necontestat al Olimpiadei a fost Blankers-Koen. Botezată „Gospodina zburătoare”, mamă a doi copii, ea a câştigat 4 medalii de aur la cursele de 100 m, 200 m, 80 m garduri şi ştafetă. Dar regulamentul interzicea femeilor să participe la mai mult de 3 probe individuale, aşa că Fanny Blankers-Koen nu a putut concura la săritura în înălţime şi în lingime, discipline unde deţinea recordurile mondiale.

Între timp, gimnastul Veikko Huhtanen a triumfat pentru Finlanda, câştigând 3 medalii de aur, una de argint şi una de bronz.

Gimnastul Veikko Huhtanen a câştigat cinci medalii la Olimpiada londoneză. Sursa foto: tahto.com.

La înot, reprezentanţilor SUA nu le-a scăpat niciun titlu în întrecerile masculine, tot lor revenindu-le şi majoritatea medaliilor în probele feminine. Jocuri sportive, ca baschetul şi hocheiul pe iarbă, au dovedit superioritatea americanilor şi, respectiv, a indienilor. Cicliştii Franţei şi Italiei, canoiştii Cehoslovaciei, scrimerii Italiei şi Ungariei (remarcăm „recidiva” Ilonei Elek pe podium, ca şi la Berlin), halterofilii Egiptului şi boxerii Argentinei s-au afirmat, iar alţii chiar s-au menţinut în rândurile elitei sportive olimpice.

SUA au dominat din nou topul, alături de rivalii din Suedia şi Franţa. Pentru prima dată în istoria Jocurilor Olimpice, ţara gazdă nu s-a clasat în top 10.

Participarea numeroasă a ţărilor şi sportivilor lumii la Jocurile Olimpice din 1948, atunci când rănile războiului nu se vindecaseră încă, a demonstrat cu pregnanţă dorinţa tineretului de apropiere şi cunoaştere, de confruntare a forţelor şi virtuţilor pe terenul de sport, nu pe câmpul de luptă.

Cifrele JO Londra 1948

Datele de desfăşurare: 29 iulie – 14 august 1948.

Număr de ţări participante: 59.

Număr de sportivi: 4.062 (385 femei), la 18 discipline, în 136 de probe (19 feminine).

Număr de medalii decernate: 411 (138 de aur; 137 de argint; 136 de bronz)

Podiumul pe medalii:

1. SUA: 38 aur, 27 argint, 19 bronz, total 84;

2. Suedia: 16 aur, 11 argint, 17 bronz, total 44;

3. Franţa: 10 aur, 6 argint, 13 bronz, total 29.

Surse: netsport.ro, onlinesport.ro, gsp.ro