Istoria Jocurilor Olimpice moderne (22)

Continuăm serialul dedicat istoriei Jocurilor Olimpice de vară moderne. Astăzi vă prezentăm ediția a XXIV-a a Olimpiadei care a avut loc în capitala Republicii Coreea în anul 1988. Partea a 21-a, consacrată ediției a XXIII-a a Jocurilor Olimpice disputate la Los Angeles în 1984, o găsiți aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2024/07/istoria-jocurilor-olimpice-moderne-21.html.

Posterul oficial al Jocurilor Olimpice din 1988. Designer – Prof. Cho Yong-je.

EDIŢIA a XXIV-a. SEUL 1988

Seul a fost ales în urma votului din septembrie 1981, în detrimentul oraşului nipon Nagoya. Astfel, Jocurile Olimpice s-au desfăşurat din nou pe pământul Asiei. După Tokyo în 1964, capitala Republicii Coreea este gazda celei de a XXIV-a ediţii a întrecerilor olimpice.

Emblema oficială a Jocurilor Olimpice din 1988. Designer – Yang Sung-Chun.

Din fericire pentru Mişcarea Olimpică, nu a mai existat niciun boicot. 159 de ţări au onorat această ediţie a Jocurilor Olimpice, 8.473 de sportivi întrecându-se la cele 23 de sporturi cu 237 de probe incluse în programul acestei ediţii.

S-au bătut toate recordurile: număr de ţări şi sportivi participanţi, număr de sporturi şi probe incluse în programul olimpic, număr de spectatori, cele mai moderne şi dotate baze sportive. În plus, a fost şi cea mai „informatizată” ediţie a Jocurilor Olimpice, calculatoarele fiind prezente peste tot şi pentru orice problemă, de la promptitudinea rezultatelor, la cele mai diverse detalii organizatorice şi tehnice. Televiziunea a fost prezentă pretutindeni: 23 de canale TV, câte unul pentru fiecare sport inclus în programul Jocurilor Olimpice, au transmis – în continuu şi integral – toate întrecerile sportive, de la competiţiile preliminare la cele finale.

Jocurile au fost deschise oficial de preşedintele Coreei de Sud, Roh Tae-woo. Jurământul atleţilor a fost depus de Hur Jae şi Shon Mi-Na, iar flacăra olimpică a fost aprinsă de Sohn Kee-chung, Chung Sunman, Kim Wontak şi Sohn Mi-Chung. Mascota Jocurilor Olimpice a fost tigrul Hodori.

Tigrul Hodori, mascota Olimpiadei din 1988. Designer: Kim Hyun.

Ca orice ediţie a Jocurilor Olimpice, şi cea de la Seul a avut vedetele şi eroii săi. Florence Griffith-Joyner (SUA) a fost desemnată atleta Olimpiadei, câştigând 3 medalii de aur şi una de argint, în timp ce a mai stabilit un nou record mondial la 200 de metri.

Florence Griffith-Joyner a fost desemnată atleta Olimpiadei din 1988. Sursa foto: theguardian.com

Românca Daniela Silivaş a cucerit 3 medalii de aur, 2 de argint (una cu echipa) şi 1 de bronz.

Înotătorul sovietic Vladimir Salnikov, campion olimpic la 1.500 m, a repetat performanţa de la JO din 1980 de la Moscova. El este şi deţinătorul unui alt record: 61 de victorii consecutive în perioada 1977-1986.

Tot la înot, Krisztina Egerszegi (Ungaria), campioană olimpică la numai 14 ani, prevestea o carieră de excepţie, câştigând ulterior cinci titluri olimpice, la trei ediţii consecutive: 1988, 1992 şi 1996.

Cea mai titrată sportivă la Jocurile Olimpice de la Seul a fost, însă, înotătoarea Kristin Otto (RD Germană), care s-a dovedit imbatabilă în şase probe, la trei stiluri diferite, câştigând şase medalii de aur (recordul de 7 medalii de aur în 1972 a lui Mark Spitz a fost ameninţat).

Kristin Otto, cea mai titrată sportivă la Jocurile de la Seul. Sursa foto: britannica.com.

Înotătorul american Matt Biondi a cucerit 5 medalii de aur, una de argint şi una de bronz.

Tenisul şi-a recăpătat titlul de sport olimpic după o absenţă de 64 de ani, cu Steffi Graf (RF Germania) învingând-o pe Gabriela Sabatini (Argentina) în finala feminină.

Oricum, scandalurile de dopaj au umbrit competiţia, în special cursa de atletism de 100 m bărbaţi. Canadianul Ben Johnson a stabilit un nou record mondial, 9,79 secunde, învingându-şi rivalul Carl Lewis. Cursa lui Johnson a avut doar 46 de paşi. Dar 3 zile mai târziu, analizele lui Johnson au ieşit pozitive şi el a fost descalificat. Lewis a luat aurul în timp ce lui Johnson i s-a interzis să mai reprezinte Canada vreodată, cu toate că mai târziu suspendarea sa a fost redusă la 2 ani.

RSS Moldovenească a fost reprezentată la această ediţie a Jocurilor Olimpice de cinci sportivi: Nicolae Juravschi (dublu campion olimpic la canoe), Iurie Başcatov (medaliat cu argint la nataţie), Timofei Screabin (medaliat cu bronz la box), Vladimir Iuvcenco (canotaj) şi Oleg Moldovan (tir). De asemenea la Seul au evoluat şi o serie de atleţi discipoli ai şcolii sportive moldoveneşti: Igor Dobrovolski (campion olimpic la fotbal), Serghei Marcoci (medaliat cu bronz la polo pe apă), Natalia Rusnacenco (medaliată cu bronz la handbal) şi Pavel Krupko (locul 4 la canotaj). Mai multe detalii află aici: http://andron-prodan.blogspot.com/2015/07/normal-0-false-false-false_3.html.

Moldoveanul Nicolae Juravschi și belarusul Viktor Reneiski au devenit dublu campioni olimpici la Seul. Sursa foto: CNOS R. Moldova.

Cifrele JO Seul 1988

Datele de desfăşurare: 17 septembrie – 2 octombrie 1988.

Număr de ţări participante: 159.

Număr de sportivi: 8.473 (2.438 femei), la 23 de discipline, în 237 de probe (72 feminine).

Podiumul pe medalii:

1. URSS: 55 aur, 31 argint, 46 bronz, total 132;

2. Germania de Est: 37 aur, 35 argint, 30 bronz, total 102;

3. SUA: 36 aur, 31 argint, 27 bronz, total 94.

Surse: netsport.ro, onlinesport.ro, gsp.ro