Istoria Jocurilor Olimpice moderne (16)

Continuăm serialul dedicat istoriei Jocurilor Olimpice de vară moderne. Astăzi vă prezentăm ediția a XVIII-a a Olimpiadei care a avut loc în capitala Japoniei în anul 1964. Partea a 15-a, consacrată ediției a XVII-a a Jocurilor Olimpice disputate la Roma în 1960, o găsiți aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2024/07/istoria-jocurilor-olimpice-moderne-15.html.

Posterul și emblema oficiale ale Jocurilor Olimpice din 1964. Designer – Yusaku Kamekura.

EDIŢIA a XVIII-a. TOKYO 1964

Tokyo a câştigat dreptul de a organiza Jocurile Olimpice, după ce a devansat oraşele Detroit, Buenos Aires şi Viena, fiind pentru prima dată când Olimpiada s-a desfăşurat în Asia. Foarte mulţi spectatori au fost prezenţi la competiţia pentru care s-a estimat că s-au cheltui 3 miliarde de dolari.

Plină de inedit s-a arătat a fi, pentru majoritatea participanţilor, organizarea Jocurilor Olimpice în lumea Extremului Orient – în Japonia, zonă cu o veche cultură şi civilizaţie, ai cărei oameni, atât de deosebiţi ca factură psihică, obiceiuri şi preferinţe, au părut uneori de neînţeles europenilor. Comuniunea a fost realizată însă prin mijlocirea sportului, lucru firesc, dacă ţinem seama că poporul japonez, beneficiar al unor bogate şi străvechi tradiţii de cultivare a virtuţilor fizice, considera mişcarea ca făcând parte din programul curent, fapt redat de expresia: „O zi fără sport e ca o mâncare fără orez”.

Africa de Sud nu a mai primit invitaţie, Indonezia şi Coreea de Nord au fost interzise, dar totuşi 12 naţiuni şi-au făcut debutul olimpic, şi un număr record de ţări participante – 95.

Delegațiile Finlandei, Germaniei și Marii Britanii la ceremonia de deschidere a JO Tokyo 1964. Sursa foto: wikipedia.org.

Jocurile au fost deschise oficial de Împăratul Hirohito. Jurământul atleţilor a fost depus de Takashi Ono. Flacăra olimpică a fost aprinsă de Yoshinori Sakai.

Pista cu zgură a fost folosită pentru ultima oară. Volei-ul şi judo-ul au apărut pentru prima dată la Olimpiadă şi olandezul Antonius Geesink a fost răvăşit când a câştigat lupta de deschidere a judo-ului.

Reprezentanții gazdelor la judo au câștigat „aurul” la toate categoriile de greutate, doar Anton Geesink a reușit să-l învingă în finală pe Akio Kaminaga. Sursa foto: IOC/Allsport (gettyimages.com).

Etiopianul Abebe Bikila şi-a păstrat cu succes titlul la maraton, de această dată fiind încălţat dar concurând la doar şase săptămâni după ce i s-a scos apendicele.

Mary Rand a câştigat prima medalie de aur pentru atletismul feminin din Marea Britanie şi colega ei de cameră Ann Packer a urmat-o curând, luând titlul la 800 m.

Eroul Olimpiadei a fost înotătorul Don Schollander. Sursa foto: gettyimages.com.

Cel mai bun atlet al Olimpiadei a fost înotătorul american Don Schollander cu 4 medalii de aur, în timp ce gimnasta sovietică Larisa Latînina şi-a sărbătorit ultima apariţie la Olimpiadă cu încă 2 medalii de aur, 6 medalii în total. La trei Olimpiade (între 1956 şi 1964) ea a urcat pe podium nu mai puţin de 18 ori.

Tokyo 1964 a fost ultima Olimpiadă a gimnastei Larisa Latînina. Sursa foto: days.ru.

Pentru a ilustra valoarea ridicată care a caracterizat proba de aruncare a discului, este suficient să amintim că, la acest concurs, recordul olimpic a fost îmbunătăţit de patru ori. Printre protagoniste, aşa cum ne-a obişnuit de la precedentele ediţii, s-a aflat românca Lia Manoliu care, cucerind medalia de bronz, a întrecut şi două foste campioane olimpice, Olga Fikotova şi Nina Ponomariova.

Ediţia a XVIII-a a Jocurilor Olimpice a consemnat mai multe recorduri: de participare – 95 de ţări, dintre care 12 şi-au făcut debutul olimpic la Tokyo; pe plan valoric – numeroase performanţe deosebite: 45 de recorduri mondiale, 76 olimpice şi nenumărate naţionale, ceea ce a sugerat denumirea „Tokyo – Olimpiada recordurilor”.

Cifrele JO Tokyo 1964

Datele de desfăşurare: 10 – 24 octombrie 1964.

Număr de ţări participante: 95.

Număr de sportivi: 5.586 (732 femei), la 20 discipline, în 163 de probe (33 feminine).

Număr de medalii decernate: 493 (162-162-169)

Podiumul pe medalii:

1. SUA: 36 aur, 26 argint, 28 bronz, total 90;

2. URSS: 30 aur, 31 argint, 35 bronz, total 96;

3. Japonia: 16 aur, 5 argint, 8 bronz, total 29.

Surse: netsport.ro, onlinesport.ro, gsp.ro