Istoria Jocurilor Olimpice moderne (20)

Continuăm serialul dedicat istoriei Jocurilor Olimpice de vară moderne. Astăzi vă prezentăm ediția a XXII-a a Olimpiadei care a avut loc în capitala URSS în anul 1980. Partea a 19-a, consacrată ediției a XXI-a a Jocurilor Olimpice disputate la Montréal în 1976, o găsiți aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2024/07/istoria-jocurilor-olimpice-moderne-19.html.

Posterul oficial al Jocurilor Olimpice din 1980. Designer – Vladimir Arsentiev.

EDIŢIA a XXII-a. MOSCOVA 1980

Timp de 16 zile, în perioada 19 iulie – 3 august 1980, capitala Uniunii Sovietice a găzduit unul dintre cele mai frumoase spectacole sportive, întrecerile celei de-a XXII-a ediţii a Jocurilor Olimpice.

Când CIO a acordat organizarea Olimpiadei din 1980 oraşului Moscova, era de aşteptat ca încrederea să reducă tensiunile politice dintre „Est” şi „Vest”. Din păcate, n-a fost deloc aşa. Jocurile Olimpice din Moscova au fost primele găzduite de o ţară comunistă şi au fost boicotate ca semn de protest din cauza invaziei sovietice în Afganistan din 1979. Decizia preşedintelui SUA Jimmy Carter este urmată de 65 de ţări, printre care RF Germania, Japonia, China, Iran, Israel şi Coreea de Sud (atleţii britanici au luat parte la Olimpiadă în ciuda faptului că guvernul a susţinut boicotul). Absenţa lor a lăsat un semn de întrebare asupra viitorului Olimpiadei.

Emblema oficială a Jocurilor Olimpice din 1980. Designer – Vladimir Arsentiev.

Chiar şi în aceste condiţii, aproape 6.000 de sportivi din 80 de ţări au fost prezenţi la Moscova, disputându-şi întâietatea pentru cucerirea celor peste 600 de medalii puse în joc. Dar, dacă numărul sportivilor şi al ţărilor participante a fost mai mic decât la ultimele ediţii ale Jocurilor Olimpice, a crescut în schimb valoarea performanţelor, depăşindu-se 73 de recorduri olimpice, 36 mondiale şi 39 europene, faţă de 70 olimpice, 30 mondiale la JO de la Montréal, desfăşurate cu patru ani în urmă.

Ştafeta olimpică însoţită de flacăra olimpică în drum spre Moscova a traversat şi teritoriul Moldovei pe traseul Leuşeni (Hânceşti) – Criva (Briceni).

Jocurile au fost deschise oficial de secretarul general al CC al PC al URSS, Leonid Brejnev. Jurământul atleţilor a fost depus de Nikolai Andrianov, iar flacăra olimpică a fost aprinsă de Serghei Belov. Mascotele Jocurilor Olimpice au fost ursul „Mişa” şi foca „Vigri”.

Ursul Mișa (Mihail Potapîci Toptîghin), mascota Olimpiadei din 1980. Designer: Viktor Cijikov.

Ca şi la ediţia precedentă a JO, eroina acestor întreceri a fost, din nou, Nadia Comăneci. Graţia şi armonia execuţiilor sale au prilejuit un nou triumf al şcolii româneşti de gimnastică. Presa aprecia astfel participarea Nadiei la această ediţie a Olimpiadei: „Eroina Jocurilor Olimpice de la Montréal, românca Nadia Comăneci, n-a avut contracandidată în ceea ce priveşte aspectul artistic al exerciţiilor şi ţinuta sportivă plină de măreţie” (Agenţia TASS, Moscova, URSS); „La fel ca în urmă cu patru ani, la Montréal, Nadia Comăneci a fost cea mai strălucitoare participantă. Nadia a dovedit nu numai că şi-a menţinut stilul său aerian, inimitabil, dar şi că are nervii tari şi o voinţă de neînfrânt” (Agenţia DPA, Hamburg, RFG).

Atletismul a fost şi de data aceasta „sportul rege” al Jocurilor Olimpice, polarizând zilnic atenţia unui număr de aproape 100 de mii de spectatori. Cu toate că au lipsit o serie de personalităţi din elita atletismului modern, totuşi întrecerile olimpice de la Moscova s-au ridicat la un înalt nivel valoric. Cifrele vorbesc de la sine: 7 recorduri mondiale şi 16 olimpice au fost stabilite cu această ocazie.

Celebrul „gest al lui Kozakiewicz”. Atletul polonez Władysław Kozakiewicz a câștigat „aurul” la proba de săritură cu prăjina, depăşindu-l pe concurentul sovietic Constantin Volkov şi fiind fluierat non-stop, din această cauză polonezul i-a răspuns publicului de pe stadionul Lujniki cu un gest obscen. Autorităţile sovietice au cerut pedepsirea sportivului, dar guvernul polonez, pentru a-l proteja, a declarat că a fost vorba de nişte spasme musculare incontrolabile. Sursa foto: lequipe.fr.

Cursa de 100 metri bărabaţi a avut un finiş foarte apropiat între Alan Wells din Marea Britanie şi Silvio Leonard din Cuba, cu Wells câştigând aurul. Britanicii au mai câştigat încă doău medalii de aur la cursele pe pistă. Steve Ovett şi Sebastian Coe s-au întâlnit amândoi la 800 şi 1.500 metri, cu Ovett câştigând cursa favorită a lui Coe, 800 m, şi Coe câştigând la 1.500 m.

Cursa de 1.500 m. de la Olimpiada-80 avându-i în prim plan pe britanicii Sebastian Coe (254) și Steve Ovett (279). Sursa foto: gettyimages.com.

La scrimă, ierarhiile mondiale nu au fost schimbate, cu excepţia Franţei, care a cucerit 4 medalii de aur şi a URSS căreia i s-au decernat numai 3 titluri olimpice.

La înot, britanicul Duncan Goodhew a câştigat aurul la 100 m bras, repetând succesul de la 200 m a lui David Wilkie cu patru ani înainte.

Petru prima dată reprezentanta Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti s-a ridicat pe cea mai înaltă treaptă a podiumului de premiere la Jocurile Olimpice. Această performanţă a reuşit-o Larisa Popova (canotaj, 2 vâsle). Liderul atletismului moldovenesc din acei ani, Valeri Cacianov (decatlon), a abandonat competiţia din cauza unei accidentări. Încă două medalii au cucerit reprezentanţii şcolii sportive moldoveneşti. Gimnasta Stela Zaharova a obţinut medalia de aur în concursul pe echipe, iar atleta Svetlana Doljenko-Kracevskaia a câştigat medalia de argint la aruncarea greutăţii. Mai multe detalii află aici: http://andron-prodan.blogspot.com/2015/07/normal-0-false-false-false.html.

În 1980, Larisa Popova a adus prima medalie olimpică de aur pentru Moldova.

În după-amiaza zilei de 3 august 1980, a avut loc ceremonia de închidere, la care au participat peste 100.000 de spectatori. Întrecerile olimpice de la Moscova au fost urmărite de peste 5 milioane de spectatori prezenţi în tribunele sălilor şi stadioanelor. În plus, peste 1,5 miliarde de telespectatori au vizionat zilnic transmisiile efectuate de 59 de societăţi de televiziune din întreaga lume.

Cifrele JO Moscova 1980

Datele de desfăşurare: 19 iulie – 3 august.

Număr de ţări participante: 80.

Număr de sportivi: 5.923 (1.265 femei), la 21 discipline, în 203 probe (50 feminine).

Număr de medalii decernate: 627 (204-203-220).

Podiumul pe medalii:

1. URSS: 80 aur, 69 argint, 46 bronz, total 195;

2. RD Germană: 47 aur, 37 argint, 42 bronz, total 126;

3. Bulgaria: 8 aur, 16 argint, 17 bronz, total 41.

Surse: netsport.ro, onlinesport.ro, gsp.ro