вторник, 3 февраля 2026 г.

Istoria Jocurilor Olimpice de iarnă (24)

Astăzi încheiem serialul dedicat istoriei Jocurilor Olimpice de iarnă și vă prezentăm ediția a XXIV-a a Olimpiadei Albe, care a avut loc în capitala chineză Beijing în anul 2022. Partea precedentă a serialului, consacrată Jocurilor Olimpice de iarnă din 2018, o găsiți aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2026/02/istoria-jocurilor-olimpice-de-iarna-23.html

Posterul oficial al JO de iarnă din 2022. Designer – Tbd

EDIŢIA a XXIV-a. BEIJING 2022

Beijing a fost desemnat oraș-gazdă al Jocurilor Olimpice de iarnă din 2022 pe 31 iulie 2015 la cea de-a 128-a sesiune a CIO în Kuala Lumpur (Malaysia), devansând vechia capitală a Kazahstanului, Almatî, cu doar 4 voturi (44 contra 40). A fost cea de-a treia ediție consecutivă a Jocurilor Olimpice desfășurată în Asia, după Pyeongchang 2018 (https://andron-prodan.blogspot.com/2026/02/istoria-jocurilor-olimpice-de-iarna-23.html) și Tokyo 2020 (https://andron-prodan.blogspot.com/2024/07/istoria-jocurilor-olimpice-moderne-30.html).

Beijing, sau Capitala Nordului (din chineză bei – nord și jing – capitală, numele a fost aplicat pentru a diferenția orașul de Nanjing, Capitala Sudului), metropola cu 17 milioane de locuitori din nord-estul Chinei a intrat în istorie ca cel mai mare oraș-gazdă al Jocurilor Olimpice de iarnă, recordul fiind stabilit în trecut de Vancouver, care a organizat ediția din 2010 (https://andron-prodan.blogspot.com/2026/01/istoria-jocurilor-olimpice-de-iarna-21.html), și ca primul oraș în care a fost organizată atât o ediție de vară a Jocurilor Olimpice Beijing 2008 (https://andron-prodan.blogspot.com/2024/07/istoria-jocurilor-olimpice-moderne-27.html) cât și una de iarnă Beijing 2022.

Emblema oficială a Olimpiadei de iarnă din 2022. Designer: Lin Cunzhen

De asemenea, au fost primele Jocuri Olimpice de iarnă, din 1984 încoace (https://andron-prodan.blogspot.com/2026/01/istoria-jocurilor-olimpice-de-iarna-14.html), organizate într-un stat comunist. Bugetul estimat s-a ridică la 3,9 miliarde de dolari, mai puțin de 10% din bugetul de 43 de miliarde de dolari al JO de vară din 2008.

Trei mari zone – Beijing, Yanqing și Zhangjiakou au găzduit întrecerile olimpice Beijing 2022, iar în timpul șederii lor în China sportivii au fost „acasă” în trei Sate Olimpice. Întrecerile s-au desășurat în 12 baze sportive, cinci dintre acestea fiind moștenire de la Beijing 2008.

În premieră la Jocuri, toate locațiile Beijing 2022 au fost alimentate cu energie 100% regenerabilă, noile baze respectând ultimele standarde de construcție ecologică. De asemenea, pentru prima dată în China și la Jocurile Olimpice, pentru producerea gheții au fost utilizate sisteme de refrigerare cu CO2 natural, reducând emisiile de carbon și consumul de energie.

 

În plină pandemie de coronavirus, chinezii au impresionat prin organizarea ireproșabilă și prin tehnologia ultra avansată folosită. Sursa foto: wikipedia.org

Cea de-a XXIV-a ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă, desfășurată în perioada 4-20 februarie 2022, a fost deschisă de Xi Jinping, președintele Republicii Populare Chineze, jurământul olimpic a fost depus de schiorul Qiang Wang și snowboardesa Jiayu Liu, iar flacăra olimpică a fost aprinsă de schiorii de fond Zhao Jiawen și Dinigeer Yilamujiang. Pentru prima dată la Jocurie Olimpice de iarnă, din cauza pandemiei de COVID-19, tradiționala șafetă a torței olimpice a fost organizată doar cu trei zile înainte de ceremonia de deschidere, aproximativ 1.100 persoane purtând Flacăra în Beijing, Yanqing și Zhangjiakou, cele trei regiuni unde au avut loc întrecerile.

Motto-ul competiției: „Together for a Shared Future” (Împreună pentru un viitor comun), iar mascota – Bing Dwen Dwen a fost, la fel ca la Beijing 2008, când s-a numit Fuwa Jingjing, un ursuleț panda considerat „comoara națională” a Chinei.

Ursulețul panda Bing Dwen Dwen, mascota oficială a JO de iarnă din 2022. Designer: Guangzhou Academy of Fine Arts

La competiție au luat parte 2.897 de sportivi din 91 de țări. Haiti și Arabia Saudită au participat în premieră (Kenya a avut un atlet calificat, dar în cele din urmă s-a retras), iar Ecuador, Kosovo și Malaysia au fost pentru prima dată reprezentante în competițiile feminine. Beijing 2022 a fost cea mai echilibrată ediție a Jocurilor din punctul de vedere al genurilor participanților – 45% au fost femei, 55% fiind bărbați.

Cei mai mulți sportivi au fost din SUA (223), Canada (211), China (171), Elveția (168), Germania (149), Japonia (124), Suedia (116), Cehia (114), Italiia (113), Austria (108). Sportivii ruși (212 la număr) au concurat sub drapelul olimpic, ca Echipa olimpică a sportivilor ruși (OSR).

S-a concurat la 7 sporturi și 15 discipline: biatlon, bob (inclusiv scheleton), curling, hochei pe gheață, patinaj (artistic, viteză, pistă scurtă – short track), sanie și schi (alpin, fond, acrobatic, combinata nordică, sărituri, snowboard). Au fost incluse în programul olimpic 7 probe noi: monobob feminin; schi – freestyle masculin, freeski big air feminin; short track – ștafeta echipe mixte; sărituri cu schiurile – echipe mixte trambulină normală; schi – freestyle echipe mixte aerials; snowboard cross – echipe mixte. Sportivii s-au intercut în 109 de probe (52 masculine, 46 feminine, 11 mixte).

Meticuloși din fire, chinezii au oferit niște condiții de concurs incredibile. Arenele de întreceri au arătat superb, au fost cele mai înalte standarde de concurs. Au lipsit spectatorii, din cauza pandemiei, nu însă și eroii. Sportivii și-au făcut treaba și au oferit momente de neuitat, concursuri care i-au ținut pe telespectatori cu sufletul la gură. Au fost două săptămâni cu momente captivante, magice, suspans, eroi și modele pentru generații întregi, personaje incredibile, întâmplări neobișnuite.

Patru sportivi au devenit cei mai medaliați la Beijing 2022: norvegienii Johannes Thingnes Bø și Marte Olsbu Røiseland, francezul Quentin Fillon Maillet (tustrei la biatlon) și Alexandr Bolșunov din echipa OSR la schi fond, fiecare câștigând 5 medalii. Johannes Thingnes Bø este singurul care a cucerit patru medalii de aur.

La Beiging 2022, Johannes Thingnes Bø a obținut cinci medalii, dintre care 4 de aur. Sursa foto: gettyimages.com

După ce a câștigat în China o medalie de aur și una de bronz, patinatoarea olandeza Ireen Wüst a urcat pe locul 3 în topul medaliilor olimpice hibernale obținute în carieră prin cea cu numărul 13 (6 de aur, 5 de argint, 2 de bronz). Ea este devansată doar de norvegianca Marit Bjørgen (schi fond) care are 15 medalii (8 de aur, 4 de argint, 3 de bronz). Pe doi este legendarul biatlonist norvegian Ole Einar Bjørndalen tot cu 13 medalii, însă cu 8 de aur, 4 de argint și una de bronz. Compatriotul său, Bjørn Daehlie (schi fond), este pe locul 4 cu 12 medalii, 8 de aur și 4 de argint. Ireen Wüst, este cu siguranță, cea mai de succes patinatoare de viteză din toate timpurile, fiind singurul sportiv care a câștigat un titlu olimpic într-o probă individuală, la cinci ediții ale Jocurilor Olimpice, atât ediții de iarnă, cât și de vară.

„Prima medalie este cel mai ușor de câștigat!”, a spus, glumind, Ireen Wüst. „A câștiga pentru a cincea oară, este ceva mai greu”, a adăugat olandeza. Sursa foto: gettyimages.com

Ester Ledecká din Cehia a continuat să uluiască lumea sportului. La Olimpiada din 2018, ea a devenit primul olimpic din lume care a câștigat titlul atât la schi alpin (Super-G), cât și la snowbord. În 2022, pe pârtia de snowboard, a reușit tripla. La slalom uriaș paralel și-a învins toate adversarele și și-a păstrat titlul olimpic de acum patru ani. Ester recunoaște că pentru un sportiv care începe cu snowboard și apoi trece la schi, „ar putea fi un avantaj”. Combinația celor două sporturi continuă însă pentru ea. Nu se poate rupe de niciuna dintre probe. „Dacă simt că vreau să merg la snowboard, fac snowboard și nimic nu mă va opri. Și exact e și invers!”. La Beijing, la Super-G a terminat pe 5, dar cehoaica a rămas un fenomen al sporturilor de iarnă.

În 2018, Ester Ledecká a devenit prima femeie care a reușit să câștige medalia de aur în aceeași ediție a Jocurilor Olimpice în două discipline diferite, la schi alpin și snowboard. Peste patru ani ea a câștigat din nou medalia de aur la snowboard (slalom uriaș paralel). Sursa foto: gettyimages.com

Lindsey Jacobellis este considerată de mulți cea mai bună raideră în snowboardul cross din lume. Dar ce sportiv e ăla, considerat cel mai valoros în disciplina sa, dacă nu are și o medalie olimpică de aur? Americanca a participat în China la a cincea ediție din carieră. Până acum, ghinioanele se ținuseră scai. La Torino, în 2006, în timpul finalei pentru aur la snowboard cross, Jacobellis se apropia de finalul cursei cu un avans de 43 de metri. Avea peste trei secunde avantaj față de elvețianca Tanja Frieden. La penultima săritură, americanca a încercat o acrobație, dar a aterizat pe marginea pistei și a căzut. Friden a trecut pe lângă ea, până ce Jacobellis să se ridice. A trebuit să se mulțumească doar cu argintul. La interviurile televizate, de după, a declarat: „M-am distrat. Snowboardingul este distractiv și am vrut să împărtășesc entuziasmul meu cu mulțimea!”. La Vancouver 2010 a fost descalificată pentru că a încălecat o poartă, la Soci 2014 s-a prăbușit când era pe primul loc în semifinala sa, iar la Pyeongchang 2018 a condus în cea mai mare parte a finalei, dar avea să termine pe 4, la doar 0.003 secunde! ”Am fost hărțuită timp de 16 ani ani cu întrebări legate de căzătura de la Torino. Ce s-ar fi întâmplat dacă?.. Gafa de la Torino nu m-a îndepărtat de snowboard. Din contră, m-a făcut să îndrăgeasc și mai mult această probă”, a declarant ea. Și la 36 de ani, Lindsey Jacobellis, a câștigat aurul pe care-l căuta de 16 ani. Lecție despre ambiție, perseverență, încredere în încăpățânare.

Lindsey Jacobellis și-a văzut visul cu ochii abia peste 16 ani. Sursa foto: gettyimages.com

Patinatoarea de viteză Irene Schouten a trăit o dramă în 2018, când nu a reușit să se califice la Pyeongchang. Sora sa Catherine a povestit că atunci Irene a sunat-o și i-a spus că nu mai rezistă, că simte că a dezamăgit pe toată lumea. Mama i s-a îmbolnăvit grav suferind o hemoragie cerebrală și, de atunci, a locuit într-un azil de bătrâni, cinci zile pe săptămână. Toți cei de lângă ea, frații, tata i-au spus: „Vom avea noi grijă de mama, te duci să de antrenezi pentru Olimpiadă!”. Irene i-a ascultat, iar la Beijing a devenit „olandeza zburătoare!”. A câștigat trei medalii de aur, la 3.000 de metri, la 5.000 de metri și la start în bloc. În plus, a mai fost bonus și un bronz, la urmărire echipe.

Trecând peste multe dezamăgiri olandeza Irene Schouten a câștigat 4 medalii la Beijing 2022. Sursa foto: gettyimages.com

Kaillie Humphries, până la căsătorie Kaillie Simundson, este primul sportiv din lume care a câștigat titluri olimpice pentru două țări diferite. Dublă campioană olimpică pentru Canada (Vancouver 2010 și Soci 2014), ea a cucerit la Beijing 2022 al treilea aur pentru SUA în proba de monobob.

Tripla campioană olimpică în proba de bob, Kaillie Humphries este fascinată de tatuaje. Are acum aproape tot corpul plin. Sursa foto: self.com

La mai bine de trei decenii după ce bob-urile jamaicane au debutat la Jocurile Olimpice de la Calgary 1988, inspirând filmul „Cool Running”, o echipă jamaicană a concurat și la Jocurile Olimpice de la Beijing din 2022. Jamaica a avut în competiție, în China, o echipă de bob de patru persoane, una de două persoane, dar și într-o premieră pentru țară, o atletă care a concurat în competiția de monobob.

Boberii jamaicani care au concurat în Canada, în 1988, au fost recrutați din Forțele de apărare Jamaicane. Prima participare la o ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă a echipajului de bob-4 persoane din Jamaica, la Calgary 1988, a inspirat acțiunea filmului de comedie „Cool Running”. În film, trei atleți reprezentând Jamaica, nu reușesc să se califice la JO de vară din 1988, de la Seul, după ce unul dintre ei se împiedică și-i doboară și pe ceilalți, în timpul cursei de 100 de metri. Pentru a se revanșa, reușesc să se califice la JO de iarnă în competiția de bob. La câțiva ani după debutul „Cool Running”, unul dintre protagoniști a spus că aproximativ 1% din film este adevărat într-un interviu ESPN.

Echipa de bob din Jamaica alături de antrenorul american Patrick Brown la Jocurile Olimpice din 1988. Sursa foto: waylandstudentpress.com

După 34 de ani boberii jamaicani din nou au participat la Jocurile Olimpice de iarnă. Sursa foto: gettyimages.com

În 1993 pe ecrane a apărut comedia „Cool Running” (regizor – Jon Turteltaub) inspirată de participarea echipajului jamaican de bob-4 persoane la Olimpiada de la Calgary. Sursa foto:wikipedia.org

Competiția masculină de hochei pe gheață, în premieră, a revenit naționalei Finlandei, care în finală a învins echipa OSR cu scorul de 2-1 fiind condusă după prima repriză. Ville Pokka a egalat în repriza secundă, iar Hannes Björninen în repriza a treia a înscris „pucul de aur”. În meciul pentru locul trei Slovacia a surclasat Suedia cu 4-0. La feminin, în partida decisivă Canada a întrecut Statele Unite cu 3-2, iar în finala mică Finlanda a învins Elveția cu scorul de 4-0.

Selecționata Finlandei a devenit, în premieră, campioană olimpică la hochei pe gheață. Sursa foto: gettyimages.com

În clasamentul pe medalii pe primele locuri s-au situat: Norvegia (37 de medalii, dintre care 16 de aur, 8 de argint, 13 de bronz), Germania (27, dintre care 16 de aur, 8 de argint, 13 de bronz), SUA (25, dintre care 9 de aur, 9 de argint, 7 de bronz), China (15, dintre care 9 de aur, 4 de argint, 2 de bronz). În total 29 de țări au câstigat medalii, iar 21 au cucerit medalii de aur.

Surse: cosr.ro, eurosport.ro

MOLDOVA LA BEIJING 2022

Delegaţia R. Moldova la ceremonia de deschidere a Olimpiadei Albe din 2022. Sursa foto: gettyimages.com

La Jocurile Olimpice din China, Republica Moldova a fost reprezentată de 5 sportivi (https://andron-prodan.blogspot.com/2022/02/editia-axxiv-a-olimpiadei-albe-in.html), care au concurat la două sporturi și 10 probe: Doina Descalui (sanie), Pavel Magazeev (în ultimul moment el l-a înlocuit pe Mihail Usov), Maxim Makarov, Alina Stremous şi Alla Ghilenko (toţi – biatlon). Portdrapel al delegaţiei a fost Doina Descalui. 

Alina Stremous la Olimpiada din 2022. Sursa foto: gettyimages.com

Cel mai bine dintre sportivii moldoveni s-a prezentat Alina Stremous, care a ocupat locul 10 în proba 7,5 km sprint cu timpul 21:59,5 (nicio ratare). Este al doilea cel mai bun rezultat din istoria participării sportivilor din țara noastră la Jocurile Olimpice de iarnă, după locul 8 reușit de Natalia Levcenkova de asemenea la biatlon în proba 15 km individual la Torino 2006 (https://andron-prodan.blogspot.com/2026/01/istoria-jocurilor-olimpice-de-iarna-20.html). În celelate probe Alina Stremous a ocupat locul 16 la 10 km urmărire cu rezultatul 38:01,3 (2 ratări), locul 30 la 12,5 km start în masă cu rezultatul 47:30,0 (9 ratări) și locul 37 la 15 km individual cu rezultatul 49:07,5 (4 ratări).

Pavel Magazeev la Olimpiada din 2022. Sursa foto: gettyimages.com

Alla Ghilenko la Olimpiada din 2022. Sursa foto: gettyimages.com

Maxim Makarov la Olimpiada din 2022. Sursa foto: gettyimages.com

Iată cum au evoluat și ceilalți biatloniști din R. Moldova: Pavel Magazeevlocul 26 la 20 km individual cu rezultatul 52:41,7 (2 ratări) și locul 79 la 10 km sprint cu rezultatul 27:25,0 (3 ratări); Alla Ghilenkolocul 72 la 15 km individual cu rezultatul 52:28,3 (2 ratări) și locul 86 la 7,5 km sprint cu rezultatul 25:32,1 (4 ratări); Maxim Makarovlocul 93 la 10 km sprint cu rezultatul 29:45,6 (5 ratări).

Doina Descalui la Olimpiada din 2022. Sursa foto: gettyimages.com

În proba de sanie simplu, Doina Descalui a ocupat locul 32 cu timp total 3:06,294 (în manșa 1: locul 34 cu timpul 1:01,928; în manșa 2: locul 27 cu timpul 1:00,305; în manșa 3: locul 32 cu timpul 1:02,174; în manșa 4 nu a avansat). (A.P.)

понедельник, 2 февраля 2026 г.

Istoria Jocurilor Olimpice de iarnă (23)

Continuăm serialul dedicat istoriei Jocurilor Olimpice de iarnă. Astăzi vă prezentăm ediția a XXIII-a a Olimpiadei Albe, care a avut loc în orașul sud-coreean Pyeongchang în anul 2018. Partea precedentă a serialului, consacrată Jocurilor Olimpice de iarnă din 2014, o găsiți aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2026/02/istoria-jocurilor-olimpice-de-iarna-22.html

Posterul oficial al JO de iarnă din 2018. Designer – Ha Jong-joo

EDIŢIA a XXIII-a. PYEONGCHANG 2018

Orașul sud-coreean Pyeongchang a participat de trei ori la selecția pentru organizarea Jocurilor Olimpice de iarnă din 2010, 2014 și 2018. Abia ultima participare a fost reușită. Pe 6 iulie 2011, la cea de-a 123-a sesiune a CIO desfăşurată la Durban (Africa de Sud), Pyeongchang a obţinut majoritatea absolută încă din primul tur de scrutin (63 voturi), devansând orașul german München (25 voturi) şi francez Annecy (7 voturi).

Pyeongchang este și un district în partea de nord-est a Coreei de Sud, din provincia Gangwon. Orașul se află la 700 m înălțime față de nivelul mării în preajma Munților Taebaek la 180 km est de capitala țării, Seul.

Emblema oficială a Olimpiadei de iarnă din 2018. Designer: Ha Jong-joo/Cheil Worldwide

Pyeongchang a devenit cel de-al treilea oraș asiatic care a găzduit o ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă, după Sapporo 1972 (https://andron-prodan.blogspot.com/2026/01/istoria-jocurilor-olimpice-de-iarna-11.html) și Nagano 1998 (https://andron-prodan.blogspot.com/2026/01/istoria-jocurilor-olimpice-de-iarna-18.html), iar Coreea de Sud a devenit a doua țară din Asia unde au fost organizate atât Jocurile Olimpice de vară, în 1988, la Seul (https://andron-prodan.blogspot.com/2024/07/istoria-jocurilor-olimpice-moderne-22.html), cât și cele de iarnă.

Această a XXIII-a ediţie a competiţiei olimpice hibernale s-a desfăşurat în perioada 9-25 februarie 2018, sub sloganul „Passion. Connected” (Pasiune. Implicare), mascota fiind Soohorang, un tigru alb, considerat de multă vreme animalul păzitor al Coreei, simbolizând protecția oferită sportivilor, spectatorilor și tuturor participanților la Jocuri.

Tigrul alb Soohorang, mascota oficială a JO de iarnă din 2018. Designer: JoongAng Ilbo

Pyeongchang 2018 a reprezentat o bună oportunitate pentru îmbunătăţirea relaţiilor complexe dintre cele două state coreene fiind denumite simbolic „Jocurile Păcii”. Coreea de Nord a fost de acord să participe la Olimpiadă, în ciuda relațiilor tensionate cu Coreea de Sud. Cele două națiuni au defilat împreună la ceremonia de deschidere, ca o singură țară – Coreea (COR), la 12 ani după ce la Torino 2006 au defilat sub steagul Unificării. De asemenea, în competiția feminină de hochei pe gheață a participat echipa unificată – COR.

Deschiderea oficială a celei de-a XXIII-a ediţie a Jocurilor Olimpice de iarnă a fost făcută de Moon Jae-in, președintele Republicii Coreea, jurământul olimpic a fost depus de patinatorul de viteză Mo Tae-bum, iar flacăra olimpică a fost aprinsă de patinatoarea artistică Kim Yun-a.

Majoritatea întrecerilor pe zăpadă în aer liber s-au desfășurat în regiunea Pyeongchang, competițiile de schi alpin, în vecinătate, pe domeniul schiabil Jeongseon, iar concursurile pe gheață din interior au avut loc în orasul apropiat Gangneung.

Pyeongchang a devenit al treilea oraș asiatic care a fost gazda Jocurilor Olimpice de iarnă

Pyeongchang 2018 este, deocamdată, cea mai mare ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă, cu cei mai mulți sportivi participanti, 2.963, față de 2.800 la Soci 2014, și cele mai multe echipe participante, 92. Şase comitete olimpice naţionale au concurat pentru prima dată: Ecuador, Eritrea, Kosovo, Malaysia, Nigeria şi Singapore. Cei mai mulți reprezentanți i-au avut: SUA (241), Canada (226), Elveția (170), Germania (156), Japonia (124), Italia (122), Coreea de Sud (121), Suedia (119), Norvegia (109), Franța (108), Finlanda (106), Austria (105). Rusia a fost suspendată pentru dopaj, iar cei 168 de sportivi ruși au concurat sub steagul olimpic și sub denumirea „Atleții olimpici din Rusia”.

S-a concurat la 15 discipline sportive: biatlon, bob, combinata nordică, curling, freestyle, hochei pe gheață, patinaj artistic, patinaj viteză, sanie, sărituri cu schiurile, schi alpin, schi fond, short-track, skeleton, snowboard. Au fost incluse în programul olimpic 4 probe noi: curling dublu mixt, patinaj viteza mass start, schi alpin echipe mixte și snowboarding big air. Protagoniștii s-au intercut în 102 de probe (51 masculine, 44 feminine, 7 mixte).

În 2018, Marit Bjørgen a devenit cel mai medaliat sportiv din istoria Jocurilor Olimpice de iarnă (15 medalii, dintre care 8 de aur, 4 de argint și 3 de bronz). Sursa foto: gettyimages.com

Cucerind aurul la schi fond (start în masă, 30 km), norvegianca Marit Bjørgen (37 ani) a devenit nu numai cel mai medaliat sportiv la Pyeongchang 2018 (5 medalii, 2-1-2), dar și cel mai medaliat sportiv la Jocurile Olimpice de iarnă din istorie (15 clasări pe podium, 8-4-3). Câte trei medalii de aur în Coreea de Sud au câștigat francezul Martin Fourcade la biatlon și norvegianul Johannes Høsflot Klaebo la schi fond.

Jorien ter Mors, prima femeie care a reușit să câștige medalii în aceeași ediție a Jocurilor Olimpice în două discipline diferite. Sursa foto: gettyimages.com

Iată și alți campioni care au reuşit la Pyeongchang 2018 succese notabile pentru istoria Jocurilor Olimpice de iarnă: Jorien ter Mors a devenit prima sportivă care câştigă medalii olimpice la discipline diferite la aceeaşi ediţie a Jocurilor Olimpice de iarnă – aur la patinaj viteză în proba de 1.000 m, fiind şi componentă a echipei Olandei care a câştigat bronzul la short-track ştafetă 3.000 m, iar Ester Ledecká din Cehia a devenit prima sportivă care a cucerit aurul la două discipline diferite – în proba de slalom super-uriaş (Super-G) la schi alpin şi la snowboard slalom uriaş paralel.

Noriaki Kasai deține recordul de participări la Jocurile Olimpice de iarnă, 8 (1992-2018). Sursa foto: gettyimages.com

Japonezul Noriaki Kasai a devenit primul sportiv din istorie care a participat la opt ediţii ale Jocurilor Olimpice de iarnă. Americanul Nathan Chen a devenit primul patinator care a reuşit cinci sărituri cvadruple într-un singur program. Chinezul Wu Dajing a doborât recordul mondial la short track 500 m de două ori în drumul spre medalia de aur. Chloe Kim din SUA a devenit cea mai tânără sportivă medaliată cu aur la proba de snowboard, la 17 ani.

Sven Kramer, unul din protagoniștii Jocurilor Olimpice din 2018. Sursa foto: gettyimages.com

Patinatorul olandez de viteză Sven Kramer a cucerit medalia de aur la 5.000 m, devenind primul patinator care câştigă aceeaşi probă olimpică masculină de trei ori, fiind şi primul atlet cu opt medalii olimpice la patinaj viteză.

Compatrioata sa Ireen Wüst a obţinut aurul la individual pentru a patra ediţie a Jocurilor Olimpice, o premieră pentru un sportiv la Jocurile de iarnă. A devenit primul patinator care obţine zece medalii la JO de iarnă şi prima femeie cu nouă medalii individuale la Jocurile Olimpice de iarnă.

Japonezul Yuzuru Hanyu i-a egalat pe legendarii Gillis Grafström, Karl Schafer și Dick Button. Sursa foto: gettyimages.com

Sportivul nipon Yuzuru Hanyu a devenit la ediția din 2018 al patrulea patinator din istorie care a reușit să își apere aurul olimpic, după Gillis Grafström, Karl Schafer și Dick Button. Yuzuru Hanyu este considerat o adevărată legendă în patinajul masculin, având alte două medalii de aur și la Campionatele Mondiale, alături de trei de argint și două de bronz.

De menționat, că 234 de sportivi participanţi erau absolvenţi ai unei instituţii de învăţământ superior, provenind din 53 de comitete olimpice naţionale; 268 de sportivi sprijiniţi prin burse de solidaritate olimpică au concurat la Pyeongchang din 60 de țări; 13 echipe olimpice au fost sprijinite prin burse de solidaritate olimpică; 13 medalii (6 de aur, 3 de argint şi 4 de bronz) şi 57 de diplome au fost obţinute de cei care erau posesori ai burselor olimpice.

Delegaţia Norvegiei a ocupat primul loc în clasamentul pe medalii, cu 14 de aur, 14 de argint şi 11 de bronz (39 în total, prin recordul de medalii la o ediţie a Jocurilor Olimpice de iarnă, a depăşit performanţa Statelor Unite din 2010 – cu 37 medalii). Pe următoarele poziții s-au situat: Germania (31 de medalii, dintre care 14 de aur, 10 de argint, 7 de bronz), Canada (29 de medalii, dintre care 11 de aur, 8 de argint, 10 de bronz), SUA (23 de medalii, dintre care 9 de aur, 8 de argint, 6 de bronz), Olanda (20 de medalii, dintre care 8 de aur, 6 de argint, 6 de bronz). În total 30 de țări au câstigat medalii, iar 21 au cucerit medalii de aur.

Surse: agerpres.ro, cosr.ro

MOLDOVA LA PYEONGCHANG 2018

Delegaţia R. Moldova la ceremonia de deschidere a Olimpiadei Albe din 2018. Sursa foto: gettyimages.com

Ca și la primele două ediții la care a participat, Lillehammer 1994 (https://andron-prodan.blogspot.com/2026/01/istoria-jocurilor-olimpice-de-iarna-17.html) și Nagano 1998 (https://andron-prodan.blogspot.com/2026/01/istoria-jocurilor-olimpice-de-iarna-18.html), la cea de-a XXIII-a ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă Republica Moldova a fost reprezentată de doi sportivi: Nicolae Gaiduc (portdrapel) şi austriacul naturalizat Christopher Hörl.

Nicolae Gaiduc la Olimpiada din 2018. Sursa foto: gettyimages.com

Christopher Hörl la Olimpiada din 2018. Sursa foto: gettyimages.com

Nicolae Gaiduc, originar din Ungheni, a concurat la proba de schi fond 15 km liber. El a ocupat locul 102 din 119 cu rezultatul 43:43.3. Campion a devenit elvețianul Dario Cologna cu rezultatul 33:43.9.

Schiorul alpin Christopher Hörl a reprezentat ţara noastră din noiembrie 2016. Sub culorile R. Moldova el a evoluat la opt turnee, în ianuarie 2018 reuşind să câştige competiţia de la Špindlerův Mlýn (Cehia). La Pyeongchang, Christopher Hörl a ocupat locul 40 din 57 în proba de coborâre cu rezultatul 1:45.21 (medalia de aur i-a revenit norvegianului Aksel Lund Svindal cu rezultatul 1:40.25), iar în proba de combinată alpină a abandonat. (A.P.)

воскресенье, 1 февраля 2026 г.

Istoria Jocurilor Olimpice de iarnă (22)

Continuăm serialul dedicat istoriei Jocurilor Olimpice de iarnă. Astăzi vă prezentăm ediția a XXII-a a Olimpiadei Albe, care a avut loc în orașul Soci (Rusia) în anul 2014. Partea precedentă a serialului, consacrată Jocurilor Olimpice de iarnă din 2010, o găsiți aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2026/01/istoria-jocurilor-olimpice-de-iarna-21.html

Posterul oficial al JO de iarnă din 2014. Designer – Sochi 2014 Design Team

EDIŢIA a XXII-a. SOCI 2014

Ediţia cu numărul XXII a Jocurilor Olimpice de iarnă a fost găzduită de oraşul Soci, în intervalul 7-23 februarie 2014. A fost prima ediţie a unei Olimpiade Albe organizată de Federaţia Rusă şi, totodată, cea mai mare competiţie internaţională din Rusia după destrămarea Uniunii Sovietice în 1991. În 1980, URSS a găzduit Jocurile Olimpice de vară la Moscova (https://andron-prodan.blogspot.com/2024/07/istoria-jocurilor-olimpice-moderne-20.html).

Emblema oficială a Olimpiadei de iarnă din 2014. Designer: Interbrand

Soci, o staţiune de pe malul Mării Negre, cu o populaţie de aproximativ 400.000 de locuitori a câștigat în finală în fața localităților Salzburg (Austria) și Pyeongchang (Coreea de Sud). În august 2008, guvernul georgian a cerut în mod public boicotarea evenimentului, în replică la declanșarea războiului Rusiei împotriva Gruziei.

Jocurile Olimpice de iarnă de la Soci au fost cele mai scumpe din istoria competiţiei, autorităţile Federaţiei Ruse cheltuind aproximativ 1.500 miliarde ruble (37 miliarde euro) pentru desfăşurarea impecabilă a acestora. Torța Olimpică a fost purtată de 14.000 de persoane și a ajuns pentru prima dată în istorie atât în spațiul cosmic cât și în cel mai adânc lac din lume, Baikal.

Competiţia de la Soci a fost cea mai costisitoare din istoria Jocurilor Olimpice de iarnă

Competiţia din Rusia a fost cea mai compactă Olimpiadă din istorie, arenele sportive aflându-se la doar câteva zeci de minute distanţă. În funcţie de locaţie, bazele olimpice de la Soci au fost împărţite în două mari categorii: cele aflate în Parcul Olimpic Soci, numit şi Centrul de coastă, şi cele din Centrul montan.

Jocurile Olimpice de iarnă de la Soci au fost declarate deschise de către preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, în cadrul ceremoniei de pe Stadionul Olimpic Fişt, în faţa a peste 40.000 de spectatori. Motto-ul întrecerilor a fost: „Hot. Cool. Yours” (Fierbinți. Hibernale. Ale tale). Această formulă a subliniat atmosfera intensă a competițiilor, locația de iarnă și caracterul incluziv, dedicat tuturor spectatorilor și participanților.

Leopardul, Iepurele și Ursul polar, mascotele oficiale ale JO de iarnă din 2014. Designeri: Silvia Petrova (Iepurele), Oleg Serdecinîi (Ursul polar) și Vadim Pak (Leopardul)

Au participat 2.800 de sportivi din 88 de ţări. În premieră, la Soci au avut delegaţii olimpice Malta, Paraguay, Timorul de Est, Togo, Tonga şi Zimbabwe. Cei mai mulți sportivi au venit din SUA (230), Rusia (226), Canada (220), Elveția (163), Germania (153), Austria (130), Norvegia (119), Franța (114), Italia și Japonia (câte 113), Suedia (111), Finlanda (104).

S-a concurat la 9 sporturi: biatlon, bob, curling, patinaj (artistic, viteză, short-track), hochei pe gheaţă, sanie, schi (alpin, fond, combinata nordică, sărituri, freestyle), skeleton, snowboard. Sportivii s-au întrecut în 98 de probe (51 masculine, 42 feminine, 5 mixte). Au fost incluse în programul olimpic 12 probe noi: biatlon – ştafetă mixt; patinaj artistic – echipe mixt; schi freestyle – halfpipe şi slopestyle, feminin şi masculin; sanie – ştafetă echipe mixt; sărituri cu schiurile – feminin; snowboard – slopestyle şi slalom paralel feminin şi masculin.

Ole Einar Bjørndalen la 40 de ani a cucerit din nou aurul și a ajuns la 13 medalii olimpice. Sursa foto: gettyimages.com

Unul dintre eroii Olimpiadei de la Soci a fost biatlonistul norvegian Ole Einar Bjørndalen, care, la vârsta de 40 de ani, a intrat în istorie graţie victoriei sale la sprint. După ce s-a impus la ştafeta mixtă, el a ajuns la 13 medalii olimpice, dintre care 8 de aur, 4 de argint și una de bronz, depăşind recordul de 12 medalii deţinut de compatriotul său, fondistul Bjørn Daehlie.

Sportiva norvegiană Marit Bjørgen a cucerit de trei ori aurul olimpic: în proba de 30 km start în bloc, stil liber, din concursul de schi fond, la schiatlon şi sprint pe echipe.

Victor Ahn, cel mai medaliat sportiv de la Soci. Sursa foto: gettyimages.com

Rusul Victor Ahn (Ahn Hyun-soo), sportiv născut în Coreea de Sud şi naturalizat, a fost cel mai medaliat sportiv de la Soci, cu trei medalii de aur şi una de bronz la patinaj viteză. Ţara gazdă a triumfat şi la patinaj artistic, cu cinci medalii, printre care 3 dintre cele 5 titluri atribuite. Legendarul patinator rus Evgheni Pluşenko a anunţat că şi-a încheiat cariera, la 31 de ani, după ce s-a retras din concursul individual de la Soci, din cauza durerilor pe care le-a simţit la încălzire. Totuşi, el a câştigat aurul în proba de echipe. La rândul său, belarusa Daria Domraceva a dominat probele de biatlon, obţinând trei medalii de aur.

Daria Domraceva a câștigat trei medalii de aur la Soci 2014. Sursa foto: noc.by

Turneul de hochei pe gheață atât la masculin, cât și la feminin a fost dominat de Canada. În finala masculină canadienii au învins Suedia cu scorul de 3-0, iar în meciul pentru locul trei Finlanda, care a întrecut Rusia în „sferturi”, a surclasat Statele Unite cu 5-0. La feminin Canada a învins în partida decisivă SUA, 3-2, iar în finala mică, surprinzător, Elveția a învins Suedia, 4-3.

Rusia a ocupat primul loc în clasamentul final pe echipe, cu 13 medalii de aur, 11 de argint şi 9 de bronz, fiind urmată de Norvegia (11-5-10), Canada (10-10-5) şi SUA (9-7-12). Ulterior, Rusiei i-au fost retrase mai multe medalii din cauza dopajului și ea a căzut pe locul doi, cu un total de 29 de medalii, dintre care 10 de aur, 10 de argint şi 9 de bronz. Pe locul întâi a urcat Norvegia (27 medalii, dintre care 11 de aur, 6 de argint, 10 de bronz). Pe locurile 3-5 s-au clasat: Canada (25 medalii, dintre care 10 de aur, 10 de argint, 5 de bronz), SUA (28 medalii, dintre care 9 de aur, 9 de argint, 10 de bronz) și Germania (19 medalii, dintre care 9 de aur, 5 de argint, 5 de bronz). În total 26 de țări au câstigat medalii, iar 22 au cucerit medalii de aur.

Surse: historia.ro, agerpres.ro, cosr.ro

MOLDOVA LA SOCI 2014

Delegaţia R. Moldova la ceremonia de deschidere a Olimpiadei Albe din 2014. Sursa foto: ski.md

La Olimpiada de la Soci, R. Moldova a fost reprezentată de patru sportivi (Alexandra Camenşcic, Georg Lindner, Bogdan Macovei și Victor Pînzaru), care au concurat la patru sporturi (biatlon, sanie, schi alpin şi schi fond) și 5 probe.

Dreptul de a evolua la JO-2014 l-a obţinut şi italianul naturalizat, Mirko Deflorian (schi alpin), însă acesta a refuzat participarea, motivul fiind rezultate slabe demonstarte în ajunul Olimpiadei.

Bogdan Macovei s-a clasat pe locul 36 a probei sanie, competiţie la care au participat 39 de sportivi.

Alexandra Camenşcic a concurat la două probe. Ea a înregistrat cel mai slab rezultat la biatlon, la proba de sprint pe distanţa 7,5 km, clasându-se pe ultimul loc – 84. Şi a terminat pe locul 71 din 75 de sportive în proba schi fond 10 km clasic.

Bogdan Macovei. Sursa foto: ski.md

Alexandra Camenşcic. Sursa foto: ski.md

Portdrapelul Moldovei, Victor Pînzaru, nu a reuşit să treacă de calificări în competiţia de schi fond sprint. El s-a clasat în calificări pe locul 77 din 86 de participanţi. Iniţial, Pânzaru trebuia să participe la schi fond în proba clasică, însă, până la urmă, a ales să evolueze la sprint.

Ultimul reprezentant al ţării noastre la Soci, austriacul naturalizat Georg Lindner nu a ajuns la finiş în proba de schi alpin – Super Slalom Gigant. (A.P.)

Pe 7 februarie 2014, Î.S. „Poșta Moldovei” a pus în circulație Seria de mărci poștale „Jocurile Olimpice de iarnă. Soci-2014”. Seria a cuprins 2 mărci poștale și plic „Prima zi” a emisiunii. Sursa foto: filatelia.md