Istoria Jocurilor Olimpice de iarnă (25)

EDIŢIA a XXV-a. MILANO-CORTINA 2026

Cea de-a XXV-a ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă s-a desfășurat în perioada 6-22 februarie 2026 în orașele italiene Milano și Cortina d’Ampezzo. Circa 2.900 de sportivi, reprezentând 92 de Comitete Olimpice Naționale, au participat în cele 8 sporturi și 16 discipline incluse în program. Republica Moldova a fost reprezentată de cinci atleți, care au concurat la două sporturi și șase probe.

Posterul oficial al JO de iarnă din 2026. Designer – Olimpia Zagnoli

Pentru a patra ediție olimpică la rând, Norvegia a terminat pe primul loc în clasamentul pe medalii, cu un total impresionant de 41, dintre care 18 de aur (un nou record), 12 de argint și 11 de bronz. Schiul fond, cu 7 distincții de aur, două de argint și 5 de bronz, a contat imens pentru bilanțul final al Norvegiei. Alte discipline care au contribuit consistent sunt biatlonul (3 – 5 – 3), combinata nordică (3 – 0 – 0) și săriturile cu schiurile (2 – 2 – 1).

Dominanța nordicilor în sporturile de iarnă pare tot mai greu de contestat. Deși are doar aproximativ 5,5 milioane de locuitori, Norvegia reușește constant să depășească națiuni mult mai mari printr-un model sportiv bazat pe dezvoltarea pe termen lung, diversitate și plăcerea de a face sport. În Norvegia, copiii până la 12 ani nu au competiții bazate pe rezultate și sunt încurajați să practice mai multe discipline, fără presiune timpurie sau selecție agresivă.

Emblema oficială a Olimpiadei de iarnă din 2026. Designer: WPP

Pe poziția secundă s-au situat SUA, 33 de medalii în total, dintre care 12 de aur, 12 de argint și 9 de bronz. Americanii au avut mai multe sporturi la care au urcat pe podium, conform și cu mărimea și varietatea delegației. De la schi alpin până la patinaj viteză, au fost pe podium în 11 sporturi, schiul freestyle adunând cele mai multe titluri, 3.

Țările participante la Milano-Cortina 2026

Locul 3 în ierarhia pe medalii a fost adjudecat de Țările de Jos, care au lăsat în afara podiumului virtual țara gazdă, Italia. Olandezii au avut 20 de medalii, dintre care 10 de aur, 7 de argint și 3 de bronz. Italienii, cu 10 – 6 – 14 și un total de 30, au rămas în urmă, criteriul de deparatajare fiind numărul distincțiilor în ordinea de valoare a metalului. Iar olandezii au avut una de argint în plus. Un bilanț formidabil, hrănit de numai două discipline: patinajul viteză (5 – 6 – 2) și short track-ul (5 – 1 – 1).

Vezi ce sporturi a dominat fiecare țără la Olimpiada din 2026

Italia a organizat ireproșabil Jocurile Olimpice, reușind să fie la cel mai înalt nivel și din punct de vedere al performanțelor sportive. Gazda a trăit la rândul ei cea mai bună ediție olimpică din istorie, cu 10 medalii de aur. Sprijinul publicului și avantajul competiției de acasă i-a ajutat pe sportivii italieni să performeze. Patinajul viteză, cu 3 titluri și Francesca Lollobrigida în prim-plan, aducând cele mai multe distincții de aur. De remarcat și revenirea fantastică, după o accidentare groaznică, a Federicăi Brignone, câștigătoare în probele de slalom uriaș și Super-G în schiul alpin.

 

În total 29 de națiuni au cucerit medalii la ediția 2026 a Jocurilor Olimpice de iarnă de la Milano Cortina, iar 20 de țări au câștigat medalii de aur

Norvegianul Johannes Hoesflot Klaebo a fost fără doar și poate marele star al acestor Jocuri Olimpice. El a intrat definitiv în istoria sporturilor de iarnă după ce a cucerit șase medalii de aur la aceeași ediție olimpică, fiind primul care a izbutit acest lucru. Totodată, a devenit al doilea spoprtiv din istoria Jocurilor de vară și de iarnă care a atins cel puțin granița a 10 titluri olimpice în carieră (are 11 în total), după înotătorul american Michael Phelps. 

 

Johannes Klaebo și prima sa medalie olimpică de aur de la JO 2026 Foto: Guliver/GettyImages

Schiorul de fond Johannes Klaebo s-a impus în toate probele posibile: 10 km stil liber start la interval, 10 + 10 km skiatlon, 50 km stil clasic start în bloc, sprint stil clasic, ștafetă 4x7,5 km și ștafetă sprint stil liber. Foto: Instagram

Finala turneului masculin de hochei pe gheață, Canada – SUA (1-2, după prelungiri) a fost cel mai așteptat eveniment din cadrul acestei ediții. Iar spectacolul a fost pe măsură, la cel mai înalt nivel, cu elita hocheiului din NHL implicată. Statele Unite au câștigat titlul olimpic pentru a treia oară în istorie și pentru prima dată după Lake Placid 1980. Golul lui Jack Hughes a pus capăt unei așteptări de aproape jumătate de secol și a reaprins rivalitatea istorică dintre cele două mari puteri ale hocheiului mondial. Și naționala feminină a SUA a terminat turneul învingătoare, tot contra Canadei (2-1, după prelungiri).

 

Echipa masculină de hochei pe gheață a SUA a cucerit al treilea titlu din istorie, după cele din 1960 și 1980 la capătul unei finale tensionate cu o rivală aprigă, Canada, partidă decisă în „overtime” de golul lui Jack Hughes în minutul 1:41

Componenentele echipei feminine de hochei pe gheață a SUA cu medaliile olimpice de aur. Foto: Guliver/GettyImages

Toate câștigătoarele turneului olimpic masculină de hochei pe gheață

Din delegația americană au mai ieșit în evidență Mikaela Shiffrin la schi alpin, proba de slalom, Alysa Liu la patinaj artistic în concursul feminin sau Jordan Stolz la patinaj viteză.

Milano Cortina 2026 a adus multe momente istorice. Brazilia și-a auzit pentru prima dată imnul la Jocurile Olimpice de iarnă. Titlul lui Lucas Pinheiro Braathen la slalom uriaș (schi alpin) a reprezentat nu doar un succes pentru Brazilia, ci și prima medalie olimpică de aur obținută vreodată de o țară din America de Sud la sporturile de iarnă.

S-a consemnat și o premieră istorică la aceste Jocuri: întâia medalie, de orice culoare, pentru un continent întreg: America de Sud. Una de aur, cucerită de brazilianul Lucas Pinheiro Braathen în proba de slalom uriaș a schiului alpin. Foto: Dustin Satloff/Getty Images

Mihail Șaidorov a fost revelația patinajului artistic. Puțini l-ar fi văzut favorit înaintea competiției, însă kazahul a produs una dintre cele mai mari surprize din istoria probei, dominată constant de americani și japonezi. Într-o finală cu multe ratări la programul liber, inclusiv a superstarului Ilia Malinin, Șaidorov și-a gestionat bine emoțiile, a prezentat un program foarte valoros și a devenit campion olimpic.

Elveția a fost cu o clasă deasupra tuturor în schiul alpin masculin. Și s-a detașat în primul rând Franjo von Allmen. La debutul său olimpic, el a cucerit trei medalii de aur, fiind unul dintre numele de urmărit în anii următori.

Americanca Elana Meyers Taylor (41 de ani) a scris istorie în monobob, devenind cea mai în vârstă campioană olimpică individuală la feminin din istoria Jocurilor de iarnă. Victoria ei a fost privită ca o demonstrație de longevitate sportivă și experiență, într-o disciplină dominată adesea de echipajele din Germania.

Suedeza Ebba Andersson a câștigat la Milano-Cortina o medalie de aur și trei medalii de argint. Foto: bastillepost.com

Opt atleți au reușit să câștige cel puțin patru medalii la Milano Cortina 2026, în discipline precum schi fond, biatlon și short-track. A ieșit în evidență povestea suedezei Ebba Andersson (patru medalii). Sportiva scandinavă la schi fond a dominat cu autoritate cursa de 50 km în stilul clasic și a câștigat aurul olimpic cu peste două minute avans. Timpul obținut ar fi fost suficient pentru a intra în top 20 și în proba masculină, ceea ce spune totul despre nivelul ei din această cursă. Succesul scandinavei a avut și o încărcătură emoțională. Cu doar câteva zile înainte, Ebba trăise unul dintre cele mai grele momente ale carierei, în ștafeta feminină, când a căzut pe schimbul doi, a pierdut un schi și peste un minut în lupta directă cu Norvegia. Acel moment nefericit a cântărit decisiv în economia cursei și a reprezentat singura medalie de aur ratată de Suedia în probele feminine de schi fond la această ediție olimpică. Victoria de la 50 km a fost, practic, răspunsul perfect al sportivei. La final, lacrimile suedezei au fost de această dată de bucurie. Este o campioană care a știut să transforme dezamăgirea în motivație.

Țările europene care au reușit și n-au reușit să obțină medalii de aur la Jocurile Olimpice de iarnă

Interesul publicului pentru Milano Cortina 2026 s-a văzut și în cifre: peste 1,3 milioane de bilete au fost vândute pe durata competiției. Atmosfera din arene a fost una dintre marile reușite ale ediției.

Următoarea Olimpiadă de iarnă va avea loc în 2030 în Alpii francezi, dar până atunci vom savura Jocurile Olimpice de vară de la Los Angeles 2028.

Surse: welovesport.ro, gsp.ro, agerpres.ro, digi24.ro, eurosport.ro

MOLDOVA LA MILANO-CORTINA 2026 

Autor: Andrei PRODAN

Sursa foto: olympic.md

La cea de-a XXV-a ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă Republica Moldova a fost reprezentată de cinci atleți (trei bărbați și două femei), care au concurat la două sporturi (biatlon și schi fond) și șase probe. Detalii vezi aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2026/02/incep-jocurile-olimpice-de-iarna-milano.html.

Delegaţia R. Moldova la Ceremonia de deschidere a Olimpiadei Albe Milano-Cortina, care a avut loc la 6 februarie 2026 pe stadionul San Siro-Giuseppe Meazza din Milano

Cea mai bună evoluție a avut-o biatlonista Alina Stremous, care pe 11 februarie 2026 a ocupat locul 14 (din 91 participanți) în proba 15 km individual (este al treilea cel mai bun rezultat din istoria participării sportivilor moldoveni la Jocurile Olimpice hibernale). Fără nicio țintă ratată, ea a fost cronometratǎ în 43 minute şi 46.5 secunde. Campioanǎ olimpicǎ a devenit franțuzoaica Julia Simon (41:15.6), urmatǎ de compatrioata sa Lou Jeanmonnot (42:08.7) şi bulgăroaica Lora Hristova (42:20.1).

Alina Stremous la Olimpiada din 2026

Din păcate, în proba 7,5 km sprint Alina Stremous s-a clasat doar pe locul 73 (din 91 participanți), înregistrând rezultatul 24:04.2 și având trei ținte ratate (1+2). Medalia de aur a obținut-o norvegianca Maren Kirkeeide (20:40.8), urmatǎ de reprezentantele Franței, Oceane Michelon (20:44.6) şi Lou Jeanmonnot (21:04.5). La Beijing 2022, Alina Stremous a ocupat locul 10 în această probă.

Pavel Magazeev la Olimpiada din 2026

În proba de biatlon 20 km individual Pavel Magazeev s-a clasat pe locul 45 (din 89 participanți) cu rezultatul 58:02.3 (3 ținte ratate: 1+1+0+1), iar Maksim Makarov a ocupat locul 84 cu rezultatul 1:04:54.4 (5 ținte ratate: 1+1+1+2). Campion olimpic a devenit norvegianul Johan-Olav Botn (51:31.5), urmat de francezul Eric Perrot (51:46.3) și un alt norvegian Sturla Holm Laegreid (52:19.8).

Maksim Makarov la Olimpiada din 2026

În proba 10 km sprint Pavel Magazeev a ocupat locul 78 (din 90 participanți) înregistrând rezultatul 26:43.4 (3 ținte ratate: 1+2), iar Maksim Makarov s-a clasat pe locul 86 cu rezultatul 27:24.8 (3 ținte ratate: 3+0). Pe podiumul de premiere au urcat francezii Quentin Fillon Maillet (22:53.1) și norvegienii Vetle Sjaastad Christiansen (23:06.8) și Sturla Holm Laegreid (23:09.0).

Iulian Luchin la Olimpiada din 2026

Iulian Luchin, în vârstă de 21 de ani, a debutat la Jocurile Olimpice clasându-se pe locul 96 (din 113 participanți) în proba de schi fond 10 km liber cu rezultatul 26:51,0. Campion a devenit eroul acestei ediții norvegianul Johannes Hoesflot Klaebo (20:36.2), care a fost urmat de francezul Mathis Desloges (20:41.1) şi un alt norvegian Einar Hedegart (20:50.2).

Elizaveta Hlusovici la Olimpiada din 2026

Încă o debutantă la Jocurile Olimpice a fost Elizaveta Hlusovici. Sportiva de 18 ani s-a clasat pe locul 104 (din 111 participanți) la proba schi fond 10 km liber, înregistrând rezultatul (31:29,1). Medaliile olimpice au fost câștigate de suedezele Frida Karlsson (22:49.2), Ebba Andersson (23:35.8) și americanca Jessie Diggins (23:38.9). Elisaveta este fiica biatlonistei Natalia Levcenkova, care acum 20 de ani, la Torino 2006, a obținut cel mai bun rezultat din istoria participării Republicii Moldova la Jocurile Olimpice de iarnă, locul 8 în proba 15 km individual.

MILANO-CORTINA 2026

(5 sportivi, 2 sporturi, 6 probe)

• locul 14 – biatlon, 15 km individual: Alina Stremous

• locul 45 – biatlon, 20 km individual: Pavel Magazeev

• locul 73 – biatlon, 7,5 km sprint: Alina Stremous

• locul 78 – biatlon, 10 km sprint: Pavel Magazeev

• locul 84 – biatlon, 20 km individual: Maxim Makarov

• locul 86 – biatlon, 10 km sprint: Maxim Makarov

• locul 96 – schi fond, 10 km liber: Iulian Luchin

• locul 104 – schi fond, 10 km liber: Elizaveta Hlusovici

Iulian Luchin a fost portdrapelul Republicii Moldova la Ceremonia de închidere a Jocurile Olimpice Milano-Cortina, care a avut loc pe 22 februarie 2026, la Verona Olympic Arena

Despre rezultatele obținute de sportivii moldoveni la celelalte Jocuri Olimpice de iarnă (1994-2022) puteți afla aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2026/02/moldova-la-jocurile-olimpice-de-iarna.html.

ÎNCEPE OLIMPIADA DE IARNĂ MILANO-CORTINA 2006

De astăzi și până pe 22 februarie, Italia va găzdui cea de-a XXV-a ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă, în orașele Milano și Cortina d’Ampezzo, iar Republica Moldova va fi reprezentată de cinci sportivi. Aceștia vor concura la două sporturi (biatlon și schi fond) și șase probe.

Milano și Cortina d’Ampezzo, două localități din nordul Italiei, au obținut dreptul de a organiza Olimpiada din acest an pe 24 iunie 2019 la cea de-a 134-a sesiune a Comitetul Internaţional Olimpic (CIO) de la Lausanne (Elveția), fiind preferate candidaturii suedeze, Stockholm/Åre. Anterior, din lipsa susţinerii populare şi a costurilor, au renunţat rând pe rând Calgary (Canada), Graz (Austria), Sapporo (Japonia) şi Sion (Elveţia), în timp ce CIO a blocat candidatura staţiunii turce Erzurum în octombrie 2018.

Italia a mai găzduit de două ori Jocurile Olimpice de iarnă, în 1956 la Cortina d’Ampezzo (https://andron-prodan.blogspot.com/2026/01/istoria-jocurilor-olimpice-de-iarna-7.html) şi în 2006 la Torino (https://andron-prodan.blogspot.com/2026/01/istoria-jocurilor-olimpice-de-iarna-20.html). Deşi are o tradiţie enormă în probele hibernale, cu numeroşi campioni olimpici, Suedia nu a găzduit niciodată Jocurile Olimpice de iarnă, ci doar o ediţie de vară în 1912 (https://andron-prodan.blogspot.com/2024/07/istoria-jocurilor-olimpice-moderne-6.html).

Astfel, Olimpiada Albă a revenit în Europa după ediţiile PyeongChang 2018 (https://andron-prodan.blogspot.com/2026/02/istoria-jocurilor-olimpice-de-iarna-23.html) şi Beijing 2022 (https://andron-prodan.blogspot.com/2026/02/istoria-jocurilor-olimpice-de-iarna-24.html) găzduite în Asia. Ultima Olimpiadă Albă europeană a fost cea din 2014, de la Soci (https://andron-prodan.blogspot.com/2026/02/istoria-jocurilor-olimpice-de-iarna-22.html).

Este prima ediție a Jocurilor Olimpice hibernale organizate oficial de două orașe. De fapt, concursurile în urma cărora se vor acorda medaliile olimpice vor avea loc în următoarele localități: Antholz-Anterselva (biatlon), Bormio (schi alpin, schi alpinism), Cortina d’Ampezzo (bob, curling, sanie, schi alpin, skeleton), Livigno (schi freestyle, snowboard), Milano (hochei pe gheață, patinaj artistic, patinaj viteză, short-track), Predazzo (combinata nordică, sărituri cu schiurile) și Tesero (combinata nordică, schi fond).

Italienii și-au complicat viața organizând practic două Olimpiade într-una singură. Jocurile Olimpice de la Milano-Cortina 2026 vor ocupa fizic cea mai mare suprafață din istoria acestei competiții: aproape 23.000 de kilometri pătraţi (cele două localități-gazdă care dau numele proiectului se află la 420 km distanţă). Orașul Milano și stațiunea Cortina d’Ampezzo sunt capetele de afiș ale locurilor unde se vor desfășura întrecerile albe de anul acesta, dar există patru clustere competiționale și nu mai puțin de șase Sate Olimpice.

Jocurile Olimpice din această iarnă aduc o premieră absolută în modul de desfășurare al evenimenelor de deschidere – patru ceremonii simultane vor fi desfășurate în patru locații distincte: la Milano (Stadionul San Siro), Cortina d’Ampezzo, Livigno și Predazzo. Și flăcările olimpice se vor aprinde „la dublu” – una la Milano, alta la Cortina. Ceremonia de închidere de pe 22 februarie va fi găzduită de... Verona.

La marea întrecere vor participa circa 3.000 de sportivi de la 93 de comitete olimpice naționale, cu apariții în premieră din Benin, Guineea-Bissau și Emiratele Arabe Unite. Problema Rusiei, considerată stat agresor, se perpetuează. Și la Jocurile Olimpice de la Milano-Cortina sportivii ruși pot concura, dar fără însemne oficiale, steag și imn. CIO a suspendat Rusia și Belarusul după izbucnirea războiului din Ucraina, acum 4 ani, exact ca la Jocurile Olimpice de vară de la Paris din 2024 (https://andron-prodan.blogspot.com/2024/07/la-paris-incepe-fiesta-olimpica-autor.html). La 29 ianuarie, CIO a anunţat că a aprobat participarea a 13 sportivi din Rusia şi 7 din Belarus care vor evolua în calitate de sportivi individuali neutri.

Protagoniștii vor concura pentru 195 de medalii în cele 116 probe pe gheaţă şi pe zăpadă, la opt sporturi şi 16 discipline sportive. Skeletonul a adăugat o probă mixtă pe echipe, sania a adăugat proba de dublu feminin, iar săriturile cu schiurile de pe trambulină mare au adăugat probele super-echipă feminină și masculină. La Milano-Cortina 2026 va fi introdusă o disciplină nouă: schi alpinism, care va include trei probe (sprint feminin, sprint masculin și ștafetă mixtă). Pe scurt „skimo”, de la originalul ski mountaineering, această nouă apariție de la Jocurile Olimpice înseamnă că sportivii se întrec cu schiurile în picioare la vale și cu ele în spinare la deal. La acest sport, țările care și-au stabilit deja autoritatea sunt Italia, Franța și Elveția.

Este prima ediţie a Jocurilor Olimpice desfăşurată în mandatul actualei preşedinte a CIO, Kirsty Coventry, care a preluat conducerea CIO la 23 iunie 2025. Ştafeta torţei olimpice se va încheia pe 6 februarie, după o călătorie de 12.000 de kilometri prin cele 110 provincii ale Italiei, în care a fost purtată de 10.001 de persoane.

Românul Cristi Chivu, antrenorul lui Inter Milano, a purtat torța olimpică pentru Jocurile Olimpice de iarnă Milano-Cortina 2026

Mascotele oficiale ale Jocurilor de la Milano-Cortina 2026 sunt herminele Tina (mascota olimpică) şi Milo (mascota paralimpică). Tina este prescurtarea de la Cortina, iar Milo este prescurtarea de la Milano. Perechea va fi acompaniată de şase ghiocei, numiţi „The Flo”, care simbolizează spiritul olimpic.

Cele două mascote au fost create în colaborare de Comitetul de organizare şi Ministerul italian al Educaţiei, care a invitat elevii să vină cu propuneri. Ele au fost alese dintr-o listă de peste 1.600 de propuneri şi prezentate publicului într-un sondaj pentru a obţine opinia generală despre procesul de design. Cele două hermine, care au fost schiţate de studenţi de la Istituto Comprensivo din Taverna (regiunea Calabria), au fost alese pe lista scurtă de propuneri, alături de ghiocei creaţi de studenţii de la Istituto Comprensivo Sabin Segrate (Lombardia). Mascotele şi-au făcut prima lor apariţie la Festivalul de muzică de la Sanremo.

Iată câțiva dintre sportivii de urmărit la această ediție a Jocurilor unde cei mai buni atleți din sporturile de iarnă își vor etala talentul și munca pe pârtiile, patinoarele și trambulinele din Italia: Quentin Fillon Maillet (Franța) – biatlon; Francesco Friedrich (Germania) – bob, Stefania Constantini și Amos Mosaner (Italia) – curling, Ilia Malinin, Maxim Naumov (ambii, SUA) – patinaj artistic; Jutta Leerdam (Țările de Jos), Arianna Fontana (Italia) – patinaj viteză; Domen și Nika Prevc (Slovenia) – sărituri cu schiurile; Lindsey Vonn, Mikaela Shiffrin (ambele, SUA), Lucas Pinheiro Braathen (Brazilia), Marco Odermatt (Elveția) – schi alpin; Johannes Hosflot Klaebo (Norvegia) – schi fond; Finley Melville Ives, Eileen Gu (ambii, Noua Zeelandă) – schi freestyle; Chloe Kim (SUA) – snowboarding; vedete hocheiului pe gheață din NHL.

Pentru prima dată de la Soci 2014, Liga Națională de Hochei le-a permis sportivilor săi să participe la Jocurile Olimpice de iarnă. Sportivii NHL nu au evoluat la Jocurile Olimpice din 2018 și 2022 din cauza disputelor financiare și a complicațiilor legate de pandemie, dar vor reveni pe gheață în acest an.

Jocurile de la Cortina-Milano 2026 vor consemna o premieră: schiorii mexicani Sarah Schleper (46 de ani) și fiul ei, Lasse Gaxiola (18 ani), vor deveni prima pereche mamă-fiu care vor concura la o ediție de Jocuri Olimpice de iarnă. La JO de vară, doar o altă pereche mamă-fiu a reușit această performanță, la Rio 2016: georgienii Nino Salukvadze și Țotne Mahavariani, la tir. Cea mai întâlnită combinație în istoria Jocurilor Olimpice este cea dintre tată și fiu, cu peste 70 astfel de apariții, apoi urmează cea tată-fiică și mamă-fiică, doar de două ori. De asemenea, Sarah Schleper, prezentă la a șaptea Olimpiadă, va deveni cea mai în vârstă schioare care va concura la JO de iarnă, depășind-o pe canadianca Edwina Chamier (45 de ani și 318 zile).

Deşi Jocurile se deschid oficial la 6 februarie, competiţiile au început din 4 februarie, cu antrenamente la sporturi precum schi alpin sau sanie și meciuri din grupele competițiilor de hochei pe gheață sau curling. Primele medalii vor fi acordate sâmbătă, 7 februarie, la schi alpin, schi fond, patinaj viteză, sărituri cu schiurile și snowboard.

Medaliile pentru Jocurile Olimpice Milano-Cortina 2026 sunt realizate de Monetăria de stat italiană, Instituto Poligrafico e Zecca dello Stato (IPZS), care este şi sponsor oficial al Jocurilor Olimpice şi Paralimpice Milano-Cortina 2026. Distincţiile au două feţe împletite, simbolizând apogeul călătoriei sportivilor şi a celor care-i însoţesc, discurile sunt realizate de IPZS din materiale reciclate recuperate de la companiile care reciclează deşeuri şi vor avea un înalt grad de calitate. Un total de 1.146 de medalii sunt produse pentru olimpici pentru a fi acordate în cele 195 de evenimente, din care câte 245 sunt dedicate locului I (aur), locului II (argint) şi locului III (bronz), iar câte 137 sunt realizate pentru sportivii paralimpici pentru fiecare din cei care ocupă locul I (aur), locul II (argint) şi locul III (bronz).

Surse: agerpres.ro, cosr.ro, digi24.ro, gsp.ro, eurosport.ro, euronews.ro

Jocurile Olimpice de iarnă

1	2	3	4	5	6
I	1924	Chamonix (Franţa)	–	–	–
II	1928	St. Moritz (Elveţia)	–	–	–
III	1932	Lake Placid (SUA)	–	–	–
IV	1936	Garmisch-Partenkirchen (Germania)	–	–	–
–	1940 *	Sapporo (Japonia)	–	–	–
–	1944 *	Cortina d’Ampezzo (Italia)	–	–	–
V	1948	St. Moritz (Elveţia)	–	–	–
VI	1952	Oslo (Norvegia)	–	–	–
VII	1956	Cortina d’Ampezzo (Italia)	–	–	–
VIII	1960	Squaw Valley (SUA)	–	–	–
IX	1964	Innsbruck (Austria)	–	–	–
X	1968	Grenoble (Franţa)	–	–	–
XI	1972	Sapporo (Japonia)	–	–	–
XII	1976	Innsbruck (Austria)	–	–	–
XIII	1980	Lake Placid (SUA)	–	–	–
XIV	1984	Sarajevo (Iugoslavia)	–	–	–
XV	1988	Calgary (Canada)	–	–	–
XVI	1992	Albertville (Franţa)	–	–	–
XVII	1994	Lillehammer (Norvegia)	2	4	–
XVIII	1998	Nagano (Japonia)	2	4	–
XIX	2002	Salt Lake City (SUA)	5	9	–
XX	2006	Torino (Italia)	6	8	–
XXI	2010	Vancouver (Canada)	7	10	–
XXII	2014	Soci (Rusia)	4	5	–
XXIII	2018	Pyeongchang (Coreea de Sud)	2	3	–
XXIV	2022	Beijing (China)	5	7	–

Pe coloane: 1 – ediţia; 2 – anul desfăşurării; 3 – oraşul (ţara) care a găzduit Jocurile Olimpice; 4 – numărul participanţilor din Republica Moldova; 5 – numărul de probe la care au concurat sportivii moldoveni; 6 – numărul de medalii câştigate de sportivii din Republica Moldova.

Note: * – Jocurile Olimpice de iarnă n-au fost desfăşurate din cauza celui de-Al Doilea Război Mondial şi nu sunt incluse în numărătoare cu numere romane a Olimpiadelor de iarnă.

MOLDOVENII LA MILANO-CORTINA 2006

Autor: Andrei PRODAN

Sursa foto: olympic.md

Imagine simbol generată cu ajutorul IA

Republica Moldova va fi reprezentată la cea de-a XXV-a ediţie a Jocurilor Olimpice de iarnă de biatloniștii Alina Stremous, Pavel Magazeev, Maksim Makarov (tustrei au evoluat la Jocurile Olimpice de iarnă Beijing 2022) și fondiștii Iulian Luchin și Elizaveta Hlusovici.

Însoţiţi de echipele tehnice (șef de misiune: Zalina Marghieva, secretarul general al CNOS; antrenorii de biatlon: Sveatoslav Maliutin, Nikolai Dundukov, Serghei Iakor; antrenorii de schi fond: Nadejda Bria și Nicolae Gaiduc; kinetoterapeutul: Victor Costin), cei cinci sportivi titulari şi o rezervă (Mihail Usov) vor concura la două sporturi (biatlon și chi fond) și șase probe.

 

Cei doi purtători de drapel ai Republicii Moldova la festivitatea de deschidere de pe stadionul San Siro din Milano vor fi Iulian Luchin și Elizaveta Hlusovici. De menționat, că Elizaveta Hlusovici este fiica antrenorului Alexandr Hlusovici și biatlonistei Natalia Levcenkova, care a fost portdrapelul țării noastre cu 20 de ani în urmă la Jocurile Olimpice de iarnă de la Torino (https://andron-prodan.blogspot.com/2026/01/istoria-jocurilor-olimpice-de-iarna-20.html).

Aceasta va fi a opta participare a Republicii Moldova la o Olimpiadă Albă. Recordul de prezenţe pentru sportivii noștri îl deţine Elena Gorohova (https://andron-prodan.blogspot.com/2025/11/blog-post.html), care a evoluat la patru ediţii ale Olimpiadelor hibernale (Lillehammer 1994, Nagano 1998, Salt Lake City 2002 și Torino 2006), iar cea mai bună performanţă a înregistrat-o Natalia Levcenkova, care a ocupat locul 8 la proba de biatlon 15 km individual la Olimpiada de la Torino 2006.

Despre rezultatele obținute de sportivii moldoveni la toate Jocurile Olimpice de iarnă (1994-2022) puteți afla aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2026/02/moldova-la-jocurile-olimpice-de-iarna.html.

PROGRAMUL SPORTIVILOR MOLDOVENI LA JO 2026

BIATLON

Marți, 10 februarie

14:30* – 20 km individual masculin

Miercuri, 11 februarie

15:15 – 15 km individual feminin

Vineri, 13 februarie

15:00 – 10 km sprint masculin

Sâmbătă, 14 februarie

15:00 – 7,5 km sprint feminin

Duminică, 15 februarie

12:15 – 12,5 km urmărire masculin

15:45 – 10 km urmărire feminin

Vineri, 20 februarie

15:15 – 15 km mass start masculin

Sâmbătă, 21 februarie

15:15 – 12,5 km mass start feminin

SCHI FOND

Joi, 12 februarie

14:00 – 10 km liber feminin

Vineri, 13 februarie

12:45 – 10 km liber masculin

* Programul este afișat conform orei R. Moldova.