ÎNCEPE OLIMPIADA DE IARNĂ MILANO-CORTINA 2006

De astăzi și până pe 22 februarie, Italia va găzdui cea de-a XXV-a ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă, în orașele Milano și Cortina d’Ampezzo, iar Republica Moldova va fi reprezentată de cinci sportivi. Aceștia vor concura la două sporturi (biatlon și schi fond) și 12 probe.

Milano și Cortina d’Ampezzo, două localități din nordul Italiei, au obținut dreptul de a organiza Olimpiada din acest an pe 24 iunie 2019 la cea de-a 134-a sesiune a Comitetul Internaţional Olimpic (CIO) de la Lausanne (Elveția), fiind preferate candidaturii suedeze, Stockholm/Åre. Anterior, din lipsa susţinerii populare şi a costurilor, au renunţat rând pe rând Calgary (Canada), Graz (Austria), Sapporo (Japonia) şi Sion (Elveţia), în timp ce CIO a blocat candidatura staţiunii turce Erzurum în octombrie 2018.

Italia a mai găzduit de două ori Jocurile Olimpice de iarnă, în 1956 la Cortina d’Ampezzo (https://andron-prodan.blogspot.com/2026/01/istoria-jocurilor-olimpice-de-iarna-7.html) şi în 2006 la Torino (https://andron-prodan.blogspot.com/2026/01/istoria-jocurilor-olimpice-de-iarna-20.html). Deşi are o tradiţie enormă în probele hibernale, cu numeroşi campioni olimpici, Suedia nu a găzduit niciodată Jocurile Olimpice de iarnă, ci doar o ediţie de vară în 1912 (https://andron-prodan.blogspot.com/2024/07/istoria-jocurilor-olimpice-moderne-6.html).

Astfel, Olimpiada Albă a revenit în Europa după ediţiile PyeongChang 2018 (https://andron-prodan.blogspot.com/2026/02/istoria-jocurilor-olimpice-de-iarna-23.html) şi Beijing 2022 (https://andron-prodan.blogspot.com/2026/02/istoria-jocurilor-olimpice-de-iarna-24.html) găzduite în Asia. Ultima Olimpiadă Albă europeană a fost cea din 2014, de la Soci (https://andron-prodan.blogspot.com/2026/02/istoria-jocurilor-olimpice-de-iarna-22.html).

Este prima ediție a Jocurilor Olimpice hibernale organizate oficial de două orașe. De fapt, concursurile în urma cărora se vor acorda medaliile olimpice vor avea loc în următoarele localități: Antholz-Anterselva (biatlon), Bormio (schi alpin, schi alpinism), Cortina d’Ampezzo (bob, curling, skeleton, schi alpin, sanie), Livigno (schi freestyle, snowboarding), Milano (hochei pe gheață, patinaj artistic, patinaj viteză, short-track), Predazzo (schi sărituri, combinata nordică) și Tesero (schi fond, combinata nordică).

Italienii și-au complicat viața organizând practic două Olimpiade într-una singură. Jocurile Olimpice de la Milano-Cortina 2026 vor ocupa fizic cea mai mare suprafață din istoria acestei competiții: aproape 23.000 de kilometri pătraţi (cele două localități-gazdă care dau numele proiectului se află la 420 km distanţă). Orașul Milano și stațiunea Cortina d’Ampezzo sunt capetele de afiș ale locurilor unde se vor desfășura întrecerile albe de anul acesta, dar există patru clustere competiționale și nu mai puțin de șase Sate Olimpice.

Jocurile Olimpice din această iarnă aduc o premieră absolută în modul de desfășurare al evenimenelor de deschidere – patru ceremonii simultane vor fi desfășurate în patru locații distincte: la Milano (Stadionul San Siro), Cortina d’Ampezzo, Livigno și Predazzo. Și flăcările olimpice se vor aprinde „la dublu” – una la Milano, alta la Cortina. Ceremonia de închidere de pe 22 februarie va fi găzduită de... Verona.

La marea întrecere vor participa circa 3.000 de sportivi de la 93 de comitete olimpice naționale, cu apariții în premieră din Benin, Guineea-Bissau și Emiratele Arabe Unite. Problema Rusiei, considerată stat agresor, se perpetuează. Și la Jocurile Olimpice de la Milano-Cortina sportivii ruși pot concura, dar fără însemne oficiale, steag și imn. CIO a suspendat Rusia și Belarusul după izbucnirea războiului din Ucraina, acum 4 ani, exact ca la Jocurile Olimpice de vară de la Paris din 2024 (https://andron-prodan.blogspot.com/2024/07/la-paris-incepe-fiesta-olimpica-autor.html). La 29 ianuarie, CIO a anunţat că a aprobat participarea a 13 sportivi din Rusia şi 7 din Belarus care vor evolua în calitate de sportivi individuali neutri.

Protagoniștii vor concura pentru 195 de medalii în cele 116 probe pe gheaţă şi pe zăpadă, la opt sporturi şi 16 discipline sportive. Skeletonul a adăugat o probă mixtă pe echipe, sania a adăugat proba de dublu feminin, iar săriturile cu schiurile de pe trambulină mare au adăugat probele super-echipă feminină și masculină. La Milano-Cortina 2026 va fi introdusă o disciplină nouă: schi alpinism, care va include trei probe (sprint feminin, sprint masculin și ștafetă mixtă). Pe scurt „skimo”, de la originalul ski mountaineering, această nouă apariție de la Jocurile Olimpice înseamnă că sportivii se întrec cu schiurile în picioare la vale și cu ele în spinare la deal. La acest sport, țările care și-au stabilit deja autoritatea sunt Italia, Franța și Elveția.

Este prima ediţie a Jocurilor Olimpice desfăşurată în mandatul actualei preşedinte a CIO, Kirsty Coventry, care a preluat conducerea CIO la 23 iunie 2025. Ştafeta torţei olimpice se va încheia pe 6 februarie, după o călătorie de 12.000 de kilometri prin cele 110 provincii ale Italiei, în care a fost purtată de 10.001 de persoane.

Românul Cristi Chivu, antrenorul lui Inter Milano, a purtat torța olimpică pentru Jocurile Olimpice de iarnă Milano-Cortina 2026

Mascotele oficiale ale Jocurilor de la Milano-Cortina 2026 sunt herminele Tina (mascota olimpică) şi Milo (mascota paralimpică). Tina este prescurtarea de la Cortina, iar Milo este prescurtarea de la Milano. Perechea va fi acompaniată de şase ghiocei, numiţi „The Flo”, care simbolizează spiritul olimpic.

Cele două mascote au fost create în colaborare de Comitetul de organizare şi Ministerul italian al Educaţiei, care a invitat elevii să vină cu propuneri. Ele au fost alese dintr-o listă de peste 1.600 de propuneri şi prezentate publicului într-un sondaj pentru a obţine opinia generală despre procesul de design. Cele două hermine, care au fost schiţate de studenţi de la Istituto Comprensivo din Taverna (regiunea Calabria), au fost alese pe lista scurtă de propuneri, alături de ghiocei creaţi de studenţii de la Istituto Comprensivo Sabin Segrate (Lombardia). Mascotele şi-au făcut prima lor apariţie la Festivalul de muzică de la Sanremo.

Iată câțiva dintre sportivii de urmărit la această ediție a Jocurilor unde cei mai buni atleți din sporturile de iarnă își vor etala talentul și munca pe pârtiile, patinoarele și trambulinele din Italia: Quentin Fillon Maillet (Franța) – biatlon; Francesco Friedrich (Germania) – bob, Stefania Constantini și Amos Mosaner (Italia) – curling, Ilia Malinin, Maxim Naumov (ambii, SUA) – patinaj artistic; Jutta Leerdam (Țările de Jos), Arianna Fontana (Italia) – patinaj viteză; Domen și Nika Prevc (Slovenia) – sărituri cu schiurile; Lindsey Vonn, Mikaela Shiffrin (ambele, SUA), Lucas Pinheiro Braathen (Brazilia), Marco Odermatt (Elveția) – schi alpin; Johannes Hosflot Klaebo (Norvegia) – schi fond; Finley Melville Ives, Eileen Gu (ambii, Noua Zeelandă) – schi freestyle; Chloe Kim (SUA) – snowboarding; vedete hocheiului pe gheață din NHL.

Pentru prima dată de la Soci 2014, Liga Națională de Hochei le-a permis sportivilor săi să participe la Jocurile Olimpice de iarnă. Sportivii NHL nu au evoluat la Jocurile Olimpice din 2018 și 2022 din cauza disputelor financiare și a complicațiilor legate de pandemie, dar vor reveni pe gheață în acest an.

Jocurile de la Cortina-Milano 2026 vor consemna o premieră: schiorii mexicani Sarah Schleper (46 de ani) și fiul ei, Lasse Gaxiola (18 ani), vor deveni prima pereche mamă-fiu care vor concura la o ediție de Jocuri Olimpice de iarnă. La JO de vară, doar o altă pereche mamă-fiu a reușit această performanță, la Rio 2016: georgienii Nino Salukvadze și Țotne Mahavariani, la tir. Cea mai întâlnită combinație în istoria Jocurilor Olimpice este cea dintre tată și fiu, cu peste 70 astfel de apariții, apoi urmează cea tată-fiică și mamă-fiică, doar de două ori. De asemenea, Sarah Schleper, prezentă la a șaptea Olimpiadă, va deveni cea mai în vârstă schioare care va concura la JO de iarnă, depășind-o pe canadianca Edwina Chamier (45 de ani și 318 zile).

Deşi Jocurile se deschid oficial la 6 februarie, competiţiile au început din 4 februarie, cu antrenamente la sporturi precum schi alpin sau sanie și meciuri din grupele competițiilor de hochei pe gheață sau curling. Primele medalii vor fi acordate sâmbătă, 7 februarie, la schi alpin, schi fond, patinaj viteză, sărituri cu schiurile și snowboard.

Medaliile pentru Jocurile Olimpice Milano-Cortina 2026 sunt realizate de Monetăria de stat italiană, Instituto Poligrafico e Zecca dello Stato (IPZS), care este şi sponsor oficial al Jocurilor Olimpice şi Paralimpice Milano-Cortina 2026. Distincţiile au două feţe împletite, simbolizând apogeul călătoriei sportivilor şi a celor care-i însoţesc, discurile sunt realizate de IPZS din materiale reciclate recuperate de la companiile care reciclează deşeuri şi vor avea un înalt grad de calitate. Un total de 1.146 de medalii sunt produse pentru olimpici pentru a fi acordate în cele 195 de evenimente, din care câte 245 sunt dedicate locului I (aur), locului II (argint) şi locului III (bronz), iar câte 137 sunt realizate pentru sportivii paralimpici pentru fiecare din cei care ocupă locul I (aur), locul II (argint) şi locul III (bronz).

Surse: agerpres.ro, cosr.ro, digi24.ro, gsp.ro, eurosport.ro, euronews.ro

Jocurile Olimpice de iarnă

1	2	3	4	5	6
I	1924	Chamonix (Franţa)	–	–	–
II	1928	St. Moritz (Elveţia)	–	–	–
III	1932	Lake Placid (SUA)	–	–	–
IV	1936	Garmisch-Partenkirchen (Germania)	–	–	–
–	1940 *	Sapporo (Japonia)	–	–	–
–	1944 *	Cortina d’Ampezzo (Italia)	–	–	–
V	1948	St. Moritz (Elveţia)	–	–	–
VI	1952	Oslo (Norvegia)	–	–	–
VII	1956	Cortina d’Ampezzo (Italia)	–	–	–
VIII	1960	Squaw Valley (SUA)	–	–	–
IX	1964	Innsbruck (Austria)	–	–	–
X	1968	Grenoble (Franţa)	–	–	–
XI	1972	Sapporo (Japonia)	–	–	–
XII	1976	Innsbruck (Austria)	–	–	–
XIII	1980	Lake Placid (SUA)	–	–	–
XIV	1984	Sarajevo (Iugoslavia)	–	–	–
XV	1988	Calgary (Canada)	–	–	–
XVI	1992	Albertville (Franţa)	–	–	–
XVII	1994	Lillehammer (Norvegia)	2	4	–
XVIII	1998	Nagano (Japonia)	2	4	–
XIX	2002	Salt Lake City (SUA)	5	9	–
XX	2006	Torino (Italia)	6	8	–
XXI	2010	Vancouver (Canada)	7	10	–
XXII	2014	Soci (Rusia)	4	5	–
XXIII	2018	Pyeongchang (Coreea de Sud)	2	3	–
XXIV	2022	Beijing (China)	5	7	–

Pe coloane: 1 – ediţia; 2 – anul desfăşurării; 3 – oraşul (ţara) care a găzduit Jocurile Olimpice; 4 – numărul participanţilor din Republica Moldova; 5 – numărul de probe la care au concurat sportivii moldoveni; 6 – numărul de medalii câştigate de sportivii din Republica Moldova.

Note: * – Jocurile Olimpice de iarnă n-au fost desfăşurate din cauza celui de-Al Doilea Război Mondial şi nu sunt incluse în numărătoare cu numere romane a Olimpiadelor de iarnă.

MOLDOVENII LA MILANO-CORTINA 2006

Autor: Andrei PRODAN

Sursa foto: olympic.md

Imagine simbol generată cu ajutorul IA

Republica Moldova va fi reprezentată la cea de-a XXV-a ediţie a Jocurilor Olimpice de iarnă de biatloniștii Alina Stremous, Pavel Magazeev, Maksim Makarov (tustrei au evoluat la Jocurile Olimpice de iarnă Beijing 2022) și fondiștii Iulian Luchin și Elizaveta Hlusovici.

Însoţiţi de echipele tehnice (șef de misiune: Zalina Marghieva, secretarul general al CNOS; antrenorii de biatlon: Sveatoslav Maliutin, Nikolai Dundukov, Serghei Iakor; antrenorii de schi fond: Nadejda Bria și Nicolae Gaiduc; kinetoterapeutul: Victor Costin), cei cinci sportivi titulari şi o rezervă (Mihail Usov) vor concura la două sporturi (biatlon și chi fond) și 12 probe.

 

Cei doi purtători de drapel ai Republica Moldova la festivitatea de deschidere de pe stadionul San Siro din Milano vor fi Iulian Luchin și Elizaveta Hlusovici. De menționat, că Elizaveta Hlusovici este fiica antrenorului Alexandr Hlusovici și biatlonistei Natalia Levcenkova, care a fost portdrapelul țării noastre cu 20 de ani în urmă la Jocurile Olimpice de iarnă de la Torino (https://andron-prodan.blogspot.com/2026/01/istoria-jocurilor-olimpice-de-iarna-20.html).

Aceasta va fi a opta participare a Republicii Moldova la o Olimpiadă Albă. Recordul de prezenţe pentru sportivii noștri îl deţine Elena Gorohova (https://andron-prodan.blogspot.com/2025/11/blog-post.html), care a evoluat la patru ediţii ale Olimpiadelor Albe (Lillehammer 1994, Nagano 1998, Salt Lake City 2002 și Torino 2006), iar cea mai bună performanţă a înregistrat-o Natalia Levcenkova, care a ocupat locul 8 la proba de biatlon 15 km individual la Olimpiada de la Torino 2006.

Despre rezultatele obținute de sportivii moldoveni la toate Jocurile Olimpice de iarnă (1994-2022) puteți afla aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2026/02/moldova-la-jocurile-olimpice-de-iarna.html.

PROGRAMUL SPORTIVILOR MOLDOVENI LA JO 2026

BIATLON

Marți, 10 februarie

14:30* – 20 km individual masculin

Miercuri, 11 februarie

15:15 – 15 km individual feminin

Vineri, 13 februarie

15:00 – 10 km sprint masculin

Sâmbătă, 14 februarie

15:00 – 7,5km sprint feminin

Duminică, 15 februarie

12:15 – 12,5 km urmărire masculin

15:45 – 10 km urmărire feminin

Vineri, 20 februarie

15:15 – 15 km mass start masculin

Sâmbătă, 21 februarie

15:15 – 12,5 km mass start feminin

SCHI FOND

Marți, 10 februarie

10:15 – Sprint clasic feminin - calificări

10:55 – Sprint clasic masculin - calificări

Joi, 12 februarie

14:00 – 10 km liber feminin

Vineri, 13 februarie

12:45 – 10 km liber masculin

* Programul este afișat conform orei R. Moldova.