вторник, 9 июля 2024 г.

Istoria Jocurilor Olimpice moderne (5)

Continuăm serialul dedicat istoriei Jocurilor Olimpice de vară moderne. Astăzi vă prezentăm ediția a IV-a a Olimpiadei care a avut loc la Londra în anul 1908. Partea a patra, consacrată ediției a III-a a Jocurilor Olimpice disputate la St. Louis în 1904, o găsiți aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2024/07/istoria-jocurilor-olimpice-moderne-4.html.

ATENA 1906

Întrucât oficialităţile greceşti insistau ca Jocurile Olimpice să aibă loc numai pe pământ grecesc, la fel ca în antichitate, Comitetul Internaţional Olimpic a aprobat organizarea, la Atena, în 1906, a unei ediţii intermediare, pentru a sărbători împlinirea a 10 ani de la reluarea Jocurilor Olimpice.

Această insignă este o primă încercare de creare a unei embleme a Jocurilor Olimpice. În mijloc este o monogramă cu literele „O” pentru Olimpiadă și „A” pentru Atena. Împrejur o ornamentație tipică grecească pe un fundal albastru deschis, inclusiv anul Jocurilor „1906”. Această insignă au purtat-o pe haine toți sportivii care au participat la întreceri. Însă acest simbol nu este recunoscut de CIO drept emblemă oficială, așa cum nici competițiile nu sunt recunoscute drept oficiale.

Ulterior însă, CIO a redus această competiţie la statutul de întrecere sportivă (rezultatele înregistrate au fost considerate ca neoficiale), luând o decizie finală de a respecta ciclul olimpic de patru ani. Competiţia din 1906 a rămas în istorie sub denumirea „Jocurile Olimpice Intercalate din 1906”. Prin urmare, Olimpiada de la Londra a devenit cea de-a IV-a ediţie, şi nu cea de-a V-a.

EDIŢIA a IV-a. LONDRA 1908

Posterul oficial al Jocurilor Olimpice din 1908. Designer – necunoscut.

Capitala Regatului Unit al Marii Britanii nu a cerut ca această ediţie să-i fie atribuită. În cursă au fost oraşele Berlin, Milano şi Roma, iar capitala Italiei a câştigat. Dar din cauza erupției din anul 1906 a vulcanului Vezuviu, care a devastat Napoli (situat la 10 km est de vulcan), peninsularii nu au mai putut susține financiar Jocurile (fondurile fiind îndreptate spre reconstrucția orașului afectat).

Londra s-a angajat să rezolve problema. A fost construit un nou stadion în zece luni (arena „White City/Oraşul alb” a fost demolată în 1984 şi în locul ei a fost construită clădirea BBC).

White City Stadium. Sursa foto: gettyimages.com.

Începând din 1908, Jocurile Olimpice au dobândit un profil propriu, afirmându-se drept cea mai importantă competiţie polisportivă a lumii. Jocurile au fost deschise oficial de Regele Edward al VII-lea. Aceasta a fost prima ediţie a Olimpiadei când sportivii au defilat sub steagurile nationale.

Pentru succesul ediţiei de la Londra s-au făcut construcţii şi amenajări speciale: stadion cu tribune încăpătoare şi bazin de înot.

Cu peste 100 de probe şi peste 2.000 de participanţi nivelul competiţiei a fost unul ridicat, dar controversele şi rivalitatea naţională au lăsat un gust amar acestei Olimpiade. La 400 m, britanicul Wyndham Halswelle a alergat singur în finală, adversarii săi, toţi americani, retrăgându-se în semn de protest, pentru că unul dintre ei fusese descalificat. Echipa Statelor Unite a acuzat judecătorii gazde de parţialitate şi Comitetul Internaţional Olimpic a anunţat că intenţionează folosirea judecătorilor din ţări diferite la competiţiile viitoare.

Oricum, sportivitatea a fost evidentă în finala la lupte greco-romane, greutate medie, între suedezii Frithiof Martensson şi Mauritz Andersson. A fost o zi întârziere pentru a-i permite lui Martensson să-şi revină după o accidentare uşoară şi a fost o pauză bine meritată pentru că el a ieşit învingător.

Concursurile atletice, dominate de către reprezentanţii SUA şi ai Marii Britanii, au adus unele elemente inedite: aruncarea discului s-a efectuat atât prin procedeul „elen”, de pe loc, cât şi prin cel ,,modern”, cu piruetă. S-a folosit, pentru prima dată, prăjina de bambus.

La această ediţie au apărut şase sporturi noi: bărci cu motor, polo călare, rackets, tenis în sală, jeu de paume, patinaj artistic, iar la atletism au fost introduse in premiera probele de stafeta si aruncarea sulitei.

Numeroase recorduri mondiale şi olimpice au încununat străduinţele atleţilor europeni.

La nataţie, s-au remarcat sportivii britanici, mai ales Henry Taylor, triplu campion olimpic la această ediţie a Jocurilor Olimpice, supranumit de presa vremii „steaua întrecerilor”.

Henry Taylor, triplu campion olimpic în 1908. Sursa foto: wikipedia.org.

Reprezentanţii ţării gazdă au obţinut, de asemenea, majoritatea medaliilor la sporturile tradiţionale: ciclism, canotaj, lupte libere, box, tir, precum şi la unele discipline introduse ocazional: motonautica, polo călare, tir cu arcul, succese care le-au asigurat locul întâi pe naţiuni.

Distanţa probei de maraton a fost stabilită la 42,195 km (oficializată în 1924). Maratonul a produs şi un eveniment care a atras privirea oamenilor din toată lumea. Italianul Dorando Pietri a fost primul atlet întors la stadion, dar s-a prăbuşit de câteva ori înainte de a fi descalificat când oficialii l-au ajutat să treacă linia de sosire. Americanul John Hayes, situat pe locul doi, a făcut contestaţie şi a fost declarat campion olimpic, dar Dorando a devenit faimos ca „învinsul curajos”.

La proba de maraton, Dorando Pietri a trecut primul linia de sosire dar după ce a fost ajutat pe ultimii metri. Sursa foto: wikipedia.org.

În pofida unor condiţii nefavorabile şi a câtorva deficienţe de natură organizatorică, Jocuriele Olimpice din 1908 au depăşit în multe privinţe realizările ediţiilor anterioare.

Cifrele JO LONDRA 1908

Oraş gazdă: Londra (Marea Britanie).

Datele de desfăşurare: 27 aprilie – 31 octombrie 1908.

Țări participante: 22 – Finlanda și Turcia au avut reprezentanți în premieră la Jocurile Olimpice, iar Australia și Noua Zeelanda s-au prezentat ca o singură delegație sub numele de „Australasia”.

Număr de sportivi: 2.008 (1.971 bărbați și 37 femei).

Probe: 110 din 22 sporturi (25 discipline).

Jocurile au fost deschise oficial de Regele Edward al VII-lea.

Stadion: White City.

Podiumul pe medalii:

1. Marea Britanie – 146 medalii (56 aur, 51 argint, 39 bronz);

2. SUA – 47 (23-12-12);

3. Suedia – 25 (8-6-11).

Surse: netsport.ro, onlinesport.ro, gsp.ro, cosr.ro, agerpres.ro 

Комментариев нет:

Отправить комментарий