Istoria Jocurilor Olimpice moderne (21)

Continuăm serialul dedicat istoriei Jocurilor Olimpice de vară moderne. Astăzi vă prezentăm ediția a XXIII-a a Olimpiadei care a avut loc la Los Angeles în anul 1984. Partea a 20-a, consacrată ediției a XXII-a a Jocurilor Olimpice disputate la Moscova în 1980, o găsiți aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2024/07/istoria-jocurilor-olimpice-moderne-20.html.

Posterul oficial al Jocurilor Olimpice din 1984. Designer – Robert Rauschenberg.

EDIŢIA a XXIII-a. LOS ANGELES 1984

Los Angeles a fost singurul oraş care şi-a depus candidatura pentru organizarea Jocurilor Olimpice din 1984, după ce a mai fost gazda unei ediţii a JO, în 1932. Astfel, după 52 de ani – capitala „Vestului sălbatic” – este din nou gazda Jocurilor Olimpice.

Emblema oficială a Jocurilor Olimpice din 1984. Designer – Robert Miles Runyan.

Ca răspuns la boicotul american (împreună cu aliaţii lor) al Olimpiadei din 1980 de la Moscova, 14 ţări est-europene şi altele din blocul comunist inclusiv URSS, Cuba şi Germania de Est au boicotat aceste Jocuri Olimpice. Au fost trei excepţii: România, China şi Iugoslavia. În timpul ceremoniei de deschidere de pe stadionul „Memorial Coliseum” din Los Angeles, sportivii români au fost primiţi cu aplauze la defilarea pe naţiuni, ca reacţie la decizia de a sfida boicotul.

Chiar şi în aceste condiţii, la startul întrecerilor s-au aliniat circa 7.000 de sportivi din 140 de ţări, pentru a concura la cele 221 de probe din 21 de sporturi cuprinse în program.

Jocurile au fost deschise oficial de preşedintele Statelor Unite ale Americii, Ronald Reagan. Jurământul atleţilor a fost depus de Edwin Moses, iar flacăra olimpică a fost aprinsă de Rafer Johnson. Mascota Jocurilor Olimpice de la Los Angeles a fost vulturul Sam, simbol al naţiunii americane.

Vulturul Sam, mascota Olimpiadei din 1984. Designer: Robert C. Moore.

Cu drepturi de televiziune valorând sume imense, unii au criticat Olimpiada, cândva un festival pentru sportul amator, că a devenit un festival comercial.

La competiţiile masculine de canotaj, disputate pe lacul de la Casitas, cele opt titluri olimpice au fost împărţite de tot atâtea ţări, fiecăreia revenindu-i câte o medalie de aur.

Pentru a cincea oară participant la Jocurile Olimpice, românul Ivan Patzaichin a făcut din nou dovadă talentului şi pregătirii sale excepţionale, cucerind, în echipaj cu Toma Simionov, două medali: una de aur, la canoe-dublu 1.000 m şi una de argint, la canoe-dublu 500 m.

Ivan Patzaichin, în echipaj cu Toma Simionov, a cucerit în 1984 două medali: una de aur şi una de argint.

Aceste două medalii vin să încununeze o activitate prodigioasă de aproape 20 de ani în slujba sportului de performanţă, interval în care a cucerit, la cele 5 ediţii ale Jocurilor Olimpice, nu mai puţin de 4 medalii de aur şi 3 de argint. Astfel se încheie activitatea sportivă de performanţă a unui mare campion, în plină glorie sportivă, deoarece, după Olimpiada de la Los Angeles, Patzaichin a spus adio participării sale competiţionale, dar nu şi acestei ramuri de sport, căci a rămas în continuare în mijlocul sportivilor, în calitate de antrenor şi de membru marcant al Comitetului Olimpic Român.

Carl Lewis a câştigat 9 medalii olimpice în cariera sa. În 1984, el a egalat realizările lui Jesse Owens, cu 40 de ani înaintea lui, câştigând aurul la 100 m, 200 m, ştafeta de 4x100 m şi săritura în lungime.

La Olimpiada din 1984, Carl Lewis a egalat realizările lui Jesse Owens de la Jocurile din 1936. Sursa foto: britannica.com.

Britanicii Sebastian Coe şi Daley Thompson şi-au apărat cu succes titlurile la 1.500 metri şi decatlon, în timp ce românca Ecaterina Szabo a câştigat 4 medalii de aur şi una de argint la gimnastică.

Proba de înot sincronizat femei a fost introdusă pentru prima oară, în timp ce o schimbare la carta olimpică a permis fotbaliştilor profesionişti să participe la competiţie.

S-a estimat că circa 5,7 milioane de oameni au urmărit Jocurile Olimpice de la Los Angeles.

Cifrele JO Los Angeles 1984

Datele de desfăşurare: 27 iulie – 12 august 1984.

Număr de ţări participante: 140.

Număr de sportivi: 7.078 (1.620 femei), la 21 discipline, în 221 probe (62 feminine).

Număr de medalii decernate: 688 (226-219-243).

Podiumul pe medalii:

1. SUA: 83 aur 61, argint, 30 bronz, total 174;

2. ROMÂNIA: 20 aur, 16 argint, 17 bronz, total 53;

3. RFG: 17 aur, 19 argint, 23 bronz, total 59.

Surse: netsport.ro, onlinesport.ro, gsp.ro