Istoria Jocurilor Olimpice moderne (9)

Continuăm serialul dedicat istoriei Jocurilor Olimpice de vară moderne. Astăzi vă prezentăm ediția a IX-a a Olimpiadei care a avut loc în capitala Țărilor de Jos în anul 1928. Partea a opta, consacrată ediției a VIII-a a Jocurilor Olimpice disputate la Paris în 1924, o găsiți aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2024/07/istoria-jocurilor-olimpice-moderne-8.html.

Posterul oficial al Jocurilor Olimpice din 1928. Designer – Jos Rovers.

EDIŢIA a IX-a. AMSTERDAM 1928

După trei încercări nereuşite de a organiza Olimpiada la Amsterdam, Olanda reuşeşte în 1928. Singurul contracandidat al Amsterdamului a fost Los Angeles. În strădania de a crea cele mai bune condiţii materiale, organizatorii olandezi au investit sume importante în amenajarea unui mare complex olimpic. Acesta avea la mijloc un încăpător stadion, cu o parte a tribunelor acoperită, considerat cel mai modern la vremea aceea.

Stadionul Olimpic din Amsterdam. Sursa foto: wikipedia.org.

Ovalul culoarelor de atletism a fost înconjurat de o pistă de 500 m pentru cursele cicliste. Prin construirea, de o parte şi de alta a stadionului, a unui bazin de înot şi a sălilor care urmau să găzduiască boxul şi scrima, majoritatea întrecerilor olimpice au fost concentrate pe un spaţiu foarte restrâns, ceea ce a însemnat un mare pas înainte în organizarea Jocurlor Olimpice.

Jocurile au fost deschise oficial de Prinţul Hendrik iar jurământul atleţilor a fost depus de Harry Denis. Din cauză că s-a îmbolnăvit, fondatorul Olimpiadei, Baronul de Coubertin, a lipsit. Şi-a făcut prima apariţie echipa Germaniei, după 16 ani.

La Amsterdam, s-au înregistrat şi alte elemente inedite: aprinderea flăcării olimpice (Un angajat al Regiei de Electricitate locale a aprins o flacără simbolică în vârful Turnului Maratonului de pe Stadionul Olimpic, într-un cazan creat special de Jan Wils. Deşi nu venise din Grecia, aşa cum se întâmplă astăzi, a fost privită ca un simbol al purităţii şi a aspiraţiei către perfecţiune); steagul olimpic a fost pentru prima dată înălţat la Olmpada din Olanda; admiterea femeilor, alături de bărbaţi, la întrecerile de atletism şi gimnastică (atletele au participat pentru prima dată la cursele pe pistă, în ciuda obiecţiilor lui de Coubertin, dar au fost limitate doar la 5 probe: 100 m, 800 m, 4x100 m, săritura în înălţime şi aruncarea cu discul); apare Coca-Cola ca sponsor.

Turnului Maratonului de la Stadionul Olimpic din Amsterdam unde pentru prima dată a fost aprinsă flacăra olimpică. Sursa foto: wikipedia.org.

Lina Radke-Batschauer a devenit a doua atletă care câştigă o medalie de aur pentru Germania, cu victoria la 800 metri. Dar cursa nu a fost uitată de celelalte state, unele dintre competitoare suferind de epuizare completă, forţând CIO să suspende cursa de 800 metri femei până în 1960.

Ca şi la precedentele ediţii ale Jocurlor Olimpice, atleţii americani au dominat săriturile şi aruncările, iar cei finlandezi – alergările de fond. Dacă reprezentanţii Australiei la nataţie nu s-au mai situat pe primul plan al întrecerilor, au apărut în schimb două noi echipe de înotători, excelent pregătite: ale Japoniei şi Germaniei. Asalturile de scrimă au fost câştigate, în majoritatea lor, de concurenţii italieni, francezi şi unguri.

Două nume familiare au dominat din nou: Paavo Nurmi a adunat încă trei medalii, în timp ce Johnny Weissmuller şi-a spulberat toţi concurenţii în bazinul de înot.

Prințul Moștenitor al tronului Norvegiei Olav, a devenit primul membru al unei case regale care a obţinut o medalie, în faţa a 50.000 de oameni.

La Olimpiada de la Amsterdam viitorul rege Olav al V-lea al Norvegiei (1957-1991) a obținut medalia de aur la navigație. Sursa foto: wikipedia.org.

Egipteanul Ibrahim Moustafa a fost primul sportiv din afara Europei care a câştigat aurul la lupte greco-romane.

Luigina Giavotti a devenit cea mai tânără medaliată la Olimpiadă când, la 11 ani şi 302 zile a câştigat argintul la gimnastică, un record olimpic ce încă mai stă şi azi în picioare.

Cifrele JO Amsterdam 1928

Datele de desfăşurare: 28 iulie – 12 august 1928.

Număr de ţări participante: 46.

Număr de sportivi: 2.971 (290 femei), la 15 discipline, în 109 probe (14 feminine).

Număr de medalii decernate: 327 (110 de aur, 108 de argint şi 109 de bronz).

Podiumul pe medalii:

1. SUA: 22 aur, 18 argint, 16 bronz, total 56

2. Germania: 10 aur, 7 argint, 14 bronz, total 31

3. Finlanda: 8 aur, 8 argint, 9 bronz, total 25

Surse: netsport.ro, onlinesport.ro, gsp.ro, rador.ro