Istoria Jocurilor Olimpice moderne (13)

Continuăm serialul dedicat istoriei Jocurilor Olimpice de vară moderne. Astăzi vă prezentăm ediția a XV-a a Olimpiadei care a avut loc în capitala Finlandei în anul 1952. Partea a 12-a, consacrată ediției a XIV-a a Jocurilor Olimpice disputate la Londra în 1948, o găsiți aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2024/07/istoria-jocurilor-olimpice-moderne-12.html.

Posterul oficial al Jocurilor Olimpice din 1952. Designer – Ilmari Sysimetsä.

EDIŢIA a XV-a. HELSINKI 1952

Helsinki a fost desemnat să organizeze Jocurile Olimpice în detrimentul oraşelor Amsterdam, Atena, Lausanne, Stockholm şi al altor patru metropole americane, Chicago, Detroit, Los Angeles şi Philadelphia, la cea de-a 40-a sesiune CIO programată la 21 iunie 1947.

Ca şi în 1912, la Jocurile Olimpice de la Stockholm, această ediţie a găsit în Finlanda spiritul şi condiţiile de afirmare a multiplelor virtuţi cultivate de olimpism. Programate să se desfăşoare la Helsinki încă în anul 1940, Jocurile Olimpice fuseseră anulate din cauza izbucnirii celui de-al Doilea Război Mondial. Se vor reîntoarce în Ţara celor o mie de lacuri atunci când lumea întreagă îşi mai revenise de pe urma conflagraţiei.

Emblema oficială a Jocurilor Olimpice din 1952. Designer – Paul Söderström.

Jocurile au fost deschise oficial de preşedintele Finlandei, Juho Kusti Paasikivi. Jurământul atleţilor a fost depus de Heikki Savolainen, iar flacăra olimpică a fost aprinsă de Paavo Nurmi şi Hannes Kolehmainen.

Atleţii ruşi s-au întors la Olimpiadă, în Helsinki, pentru prima dată din 1912, dar acum reprezentau Uniunea Sovietică comunistă. Oricum, sovieticii şi alte ţări din blocul estic au refuzat să fie cazaţi la un loc cu capitaliştii în satul olimpic, aşa că au fost cazaţi în universităţi.

Olimpiada s-a transformat într-o bătălie comunism-capitalism, cu oficialii care considerau orice victorie a atleţilor lor ca o dovadă de superioritate a sistemului lor.

Alergătorul ceh Emil Zátopek a fost eroul care a dominat cursele masculine de fond. Poreclit „Expresul de Cehia”, ofiţerul de armată a câştigat aurul la 5.000 m, 10.000 m şi maraton.

Emil Zátopek a fost eroul care a dominat cursele masculine de fond la Helsinki 1952. Sursa foto: on.com.

Cariera internaţională a lui Fanny Blankers-Koen a ajuns la un sfârşit emoţionant. Ea s-a izbit de un gard şi s-a prăbuşit în finala de 80 metri garduri şi a părăsit cursa în lacrimi. Nu a mai concurat niciodată.

Dreptaciul natural Karoly Takacs a câştigat aurul la tir folosind mâna stângă.

Gimnastica a fost dominată de sovietici. Maria Gorohovskaia a câştigat două medalii de aur şi cinci de argint, stabilind un record de cele mai multe medalii câştigate la o singură Olimpiadă de o femeie în orice sport.

Gimnasta Maria Gorohovskaia a stabilind în 1952 un record de cele mai multe medalii câştigate la o singură Olimpiadă de o femeie în orice sport. Sursa foto: proza.ru.

La această ediţie a Jocurilor Olimpice a debutat celebra atletă română Lia Manoliu (născută pe 25 aprilie 1932 la Chişinău). Ea a ocupat locul VI la aruncarea discului. A fost prima din cele şase (!) participări a Liei Manoliu la Jocurile Olimpice.

Cifrele JO Helsinki 1952

Datele de desfăşurare: 19 iulie – 3 august 1952.

Număr de ţări participante: 69.

Număr de sportivi: 5.867 (518 femei), la 18 discipline, în 149 de probe (25 feminine).

Podiumul pe medalii:

1. SUA: 40 aur, 19 argint, 17 bronz, total 76;

2. URSS: 22 aur, 30 argint, 19 bronz, total 71;

3. Ungaria: 16 aur, 10 argint, 16 bronz, total 42.

Surse: netsport.ro, onlinesport.ro, gsp.ro