Istoria Jocurilor Olimpice moderne (19)

Continuăm serialul dedicat istoriei Jocurilor Olimpice de vară moderne. Astăzi vă prezentăm ediția a XXI-a a Olimpiadei care a avut loc la Montréal (Canada) în anul 1976. Partea a 18-a, consacrată ediției a XX-a a Jocurilor Olimpice disputate la München în 1972, o găsiți aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2024/07/istoria-jocurilor-olimpice-moderne-18.html.

Posterul oficial al Jocurilor Olimpice din 1976. Designeri – Ernst Roch și Rolf Harder.

EDIŢIA a XXI-a. MONTRÉAL 1976

Montréal a obţinut dreptul de a organiza Olimpiada în mai 1970 în detrimentul oraşelor Moscova şi Los Angeles, care au devenit oraşe gazdă ale Jocurilor Olimpice în 1980, respectiv 1984.

Astfel, dupa Saint Louis (1904) şi Los Angeles (1932), întrecerile Olimpice de vară se organizează tot pe continentul nord-american: în Canada.

Emblema oficială a Jocurilor Olimpice din 1976. Designer – Georges Huel.

Aprinderea flacării olimpice la această ediţie constituie un fapt inedit. Purtată de tineri sportivi greci, flacăra a ajuns la Atena, pe stadionul unde s-au desfăşurat întrecerile primei ediţii a Jocurilor Olimpice moderne din anul 1896. De aici, printr-un sistem special de raze laser, a fost transmisă, via satelit, direct în Canada, aprinzându-se într-un creuzet, construit anume pentru această ceremonie. După deschiderea Jocurilor Olimpice, în urma unei furtuni, flacăra s-a stins, iar un mebru al staff-ului a aprins-o cu o brichetă. Organizatorii au stins din nou torţa şi au aprins-o cu ajutorul unei flăcări de rezervă.

Jocurile au fost deschise oficial de Regina Elizabeta a II-a a Marii Britanii. Jurământul atleţilor a fost depus de Pierre St.-Jean, iar flacăra olimpică a fost aprinsă de Stephane Prefontaine şi Sandra Henderson. Mascota Jocurilor Olimpice de la Montreal a fost castorul „Amik”.

Castorul Amik, mascota Olimpiadei din 1976. Designer: Guy St-Arnaud, Yvon Laroche și Pierre-Yves Pelletier, sub îndrumarea lui Georges Huel.

Din cauza atacului terorist de la München cu patru ani în urmă securitatea ridicată a ocupat un loc important, dar încă o dată trei naţiuni au lipsit. Un total de 24 de echipe din 116 au boicotat Jocurile.

„Olimpiada Nadia Comăneci”, aşa a denumit mass media internaţională întrecerile de la Montreal. Datorită evoluţiei sale excepţionale, sportiva din România a fost recunoscută drept vedeta incontestabilă a acestor Jocuri, câştigând 3 medalii de aur, una de argint şi una de bronz. Cu graţie, precizie, acurateţe şi – în acelaşi timp – cu puterea de exprimare a frumuseţii mişcării, gimnasta de numai 14 ani a încântat sute de milioane de spectatori şi telespectatori, stabilind un record greu de egalat – 7 note de 10 într-un concurs de amploarea Jocurilor Olimpice. A fost pentru prima dată în istoria gimnasticii mondiale când nota 10 a fost acordată.

Iată câteva aprecieri din presa Jocurilor Olimpice de la Montreal: „Nadia este o gimnastă perfectă, un adevărat fenomen” (Arthur Gander, preşedintele Federaţiei Internaţionale de Gimnastică în perioada JO de la Montreal); „Nadia Comăneci este o gimnastă cum puţine se nasc...” (Franco Menichelli, Italia, fost campion mondial şi olimpic); „Micuţa româncă şi-a prezentat exerciţiul – atât de greu, atât de dificil în compoziţia sa – cu perfecţiune şi simţ artistic, încât am înţeles că marea clipă a gimnasticii trebuie să vină...” (Yukio Endo, Japonia, fost campion mondial si olimpic); „La Olga Korbut existau sclipiri. La Nadia Comăneci expresivitatea este totală, de la început până la sfârşit, cu combinaţii în care amplitudinea şi echilibrul sunt remarcabile...” (Arthur Magakian, Franţa, antrenorul echipei naţionale); „Ce să faci? Ce să mai spui? Cum să vorbeşti de atâta frumuseţe când cuvintele ţi se par atât de sărace...” (“Sports Magazin”, Franţa).

În programul Jocurilor Olimpice de la Montreal a fost introdus, pentru prima dată, şi handbalul feminin.

Bermuda, cu o populaţie de 53.500 de locuitori, a câştigat medalia de bronz la box. La cursele de atletism, Lasse Viren din Finlanda a câştigat titlul la 5.000 metri şi apoi pe cel la 10.000 metri, în timp ce cubanezul Alberto Juantorena a câştigat amândouă probele la 400 m şi 800 m. SUA şi Germania de Est au dominat probele la înot. David Wilkie a câştigat la 200 m brass, stabilind un nou record mondial. A fost pentru prima dată în istoria Jocurilor Olimpice când ţara gazdă nu a obţinut nicio medalie de aur.

Republica Sovietică Socialistă Moldovenească a fost reprezentată de Larisa Alexandrova (după căsătorie, Popova) care a câştigat în premieră pentru RSSM medalia de argint în proba de canotaj, 4+1 vâsle. După succesul de la Jocurile Olimpice din 1972, Iuri Filatov a câştigat din nou medalia de aur la proba kaiac, 4 vâsle pe distanţa 1.000 metri. La Montréal a fost prezent şi cunoscutul antrenor moldovean Andrei Doga. El a fost unul dintre secundanţii campionului turneului de judo, Vladimir Nevzorov, care a fost pregătit de Iakub Koblev, absolvent al Tehnicumului internat republican de educaţie fizică din Chişinău, discipol al lui Andrei Doga. Mai multe detalii află aici: http://andron-prodan.blogspot.com/2015/07/normal-0-false-false-false.html.

Larisa Alexandrova a câştigat în premieră pentru RSSM medalia olimpică de argint.

Cifrele JO Montréal 1976

Datele de desfăşurare: 17 iulie – 1 august 1976.

Număr de ţări participante: 92.

Număr de sportivi: 6.189 (1.274 femei), la 21 discipline, în 198 de probe (49 feminine).

Număr de medalii decernate: 603 (195-196-212).

Podiumul pe medalii:

1. URSS: 49 aur, 41 argint, 35 bronz, total 125

2. RDG: 40 aur, 25 argint, 25 bronz, total 90

3. SUA: 34 aur, 35 argint, 25 bronz, total 94

Surse: netsport.ro, onlinesport.ro, gsp.ro