SPORTUL LA UPSC

Continuăm seria articolelor despre dezvoltarea sportului la instituțiile de învățământ superior din Republica Moldova. Până acum ați putut afla despre activitatea sportivă la USMF (https://andron-prodan.blogspot.com/2020/11/la-mijlocul-lunii-octombrie-curent-avut.html), UASM (https://andron-prodan.blogspot.com/2024/12/sportul-la-uasm-carte-de-vizita.html), UTM (https://andron-prodan.blogspot.com/2024/12/sportul-la-utm-la-universitatea-tehnica.html), USM (https://andron-prodan.blogspot.com/2024/12/sportul-la-usm-continuam-seria.html), ASEM (https://andron-prodan.blogspot.com/2024/12/sportul-la-asem-continuam-seria.html) și USEFS (https://andron-prodan.blogspot.com/2024/12/sportul-la-usefs-continuam-seria.html). Astăzi vă prezentăm o scurtă istorie a Catedrei de Educaţie Fizică de la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău.

Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău (UPSC) a fost formată conform Hotărârii Sovietului Miniștrilor al RSS Moldovenești (RSSM) din 16 august 1940, cu denumirea inițială Institutul Pedagogic Moldovenesc de Stat, care în 1955 a fost redenumit Institutul Pedagogic de Stat „Ion Creangă” din Chișinău. În anul 1992, în baza Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 330 din 21 mai „Cu privire la reorganizarea sistemului învățământului universitar”, Institutul este reorganizat în Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău.

În anul fondării, Institutul întrunea cinci facultăți: Istorie și Filologie, Fizică, Matematică, Biologie, Geografie. Corpul profesoral al Institutului era constituit din cadre experimentate, savanți din centrele universitare din Iași, București, Roma, Varșovia, Kiev, Moscova, Leningrad etc.

În iulie 1941 Institutul a fost evacuat în orașul Cikalov (în prezent – Orenburg, Rusia), iar în anul 1944 a revenit în Moldova, cu un contingent de 160 studenți și 20 de profesori. Procesul de studii a început la 1 decembrie 1944, cu 458 de studenți.

În corespundere cu ordinul Ministerului Învățământului din 20 iulie 1946, pe lângă Institut a fost formată aspirantura, care pregătea specialiști în domeniul filologiei, istoriei, matematicii, fizicii, botanicii etc. În anul 1948 în Institut a început pregătirea specialiștilor la limbile engleză și franceză.

În legătură cu necesitatea pregătirii pedagogilor de cultura fizică, prin Hotărârea Biroului CC al PC al Moldovei din 15 ianuarie 1949 și a Sovietului Miniștrilor al RSSM, în anul 1950 în cadrul Facultăţii de Geografie şi Știinţe Naturale (decan – Evgheni Nirca) a Institutului a fost deschisă secția de educație fizică (conducător – Serghei Krasotkin), care cuprindea o grupă academică de 25 de studenţi. În 1951 secția a fost transformată în Facultatea de Educație Fizică. Absolvenţii facultăţii din acele timpuri obţineau calificarea de profesor de educaţie fizică, anatomie şi fiziologie a omului, cu dreptul de a preda cele trei materii în şcolile medii de cultură generală.

Cu toate greutățile primei perioade postbelice de restabilire a economiei naționale, deja în anul de studii 1950-1951 la cele șapte facultăți – Filologie, Istorie, Fizică și Matematică, Biologie, Geografie, Limbi Moderne și Educație Fizică – își făceau studiile 2.368 de studenți și activau 99 de profesori, inclusiv 24 cu titlu științific.

Din 20 august 1955 decan al Facultății de Educație Fizică devine Boris Melnic, funcție pe care a deținut-o până în anul 1964. Ulterior conducători ai facultății au fost: S. Clevac, A. Safonov și P. Tolmaciov.

În 2006 am avut fericita ocazie să realizez un interviu cu Boris Melnic, renumit specialist în domeniul fiziologiei omului, doctor habilitat în biologie, profesor universitar, membru titular (academician) al Academiei de Științe a Moldovei, rector al Universității de Stat din Moldova în perioada 1974-1992 (Andrei Prodan). Autor foto: Nicolae Brânzilă.

În anul 1960 Institutul Pedagogic este desființat și unit cu Universitatea de Stat din Chișinău (USC). În rezultatul acestei măsuri, baza materială a Institutului, cu cele trei facultăți – Istorie și Filologie, Fizică și Matematică, Educație Fizică – a fost transmisă USC, iar secția claselor primare – Institutului Pedagogic de Stat din Bălți.

În legătură cu creșterea necesității de cadre de pedagogi cu studii superioare, Sovietul Miniștrilor al RSSM, la 9 martie 1967, a adoptat Hotărârea nr. 91 privind restabilirea Institutului Pedagogic de Stat „Ion Creangă” din Chișinău, în componența a trei facultăți: Fizică și Matematică, Filologie, Educație Fizică.

În anul 1991 Facultatea de Educație Fizică a Institutului Pedagogic a stat la baza înființării Institutului Național de Educație Fizică și Sport.

În prezent în cadrul Facultății de Științe ale Educației a UPSC activează Catedra Pedagogie Preșcolară, Educație Fizică și Dans.

 

Absolvenții UPSC

Campionii olimpici Nicolae Juravschi, Tudor Casapu și Larisa Popova, tustrei sunt absolvenți ai Institutului Pedagogic de Stat „Ion Creangă” din Chișinău. Sursa foto: ziarulnational.md.

Mândria UPSC sunt absolvenții care au devenit personalităţi notorii în lumea sportului național și internaţional: dublu campioni olimpici Nicolae Juravschi (caiac-canoe) și Veaceaslav Gorpișin (handbal); campionii olimpici Larisa Popova (canotaj), Tudor Casapu (haltere) și Igor Dobrovolski (fotbal); premianții olimpici Iuri Başcatov (natație), Serghei Marcoci, Alexandr Vdovin (ambii – polo pe apă), Natalia Valeeva (tir cu arcul), Serghei Mureico (lupte greco-romane) și Oleg Moldovan (tir); participanții la Jocurilor Olimpice Valentina Maslovscaia, Abram Krivoşeev, Olga Bolşova, Vadim Zadoinov (toți – atletism) și Serghei Mariniuc (natație); sportivi și antrenori de performanță Grigori Grinberg (tenis de masă), Vadim Kaciur, Danil Miroșenski (ambii – caiac-canoe), Igor Delazari, Larisa Cuzilencova, Boris Nesteruc, Anatoli Mamontov, Alexandru Afteni, Victor Mostovic, Svetlana Gusicova, Maria Kemenceji (toți – atletism), Demian Karaseni (lupte libere), Gheorghi Kiril, Ivan Timotin, Olga Nikolaiciuk (toți – sambo și judo), Serghei Curbatov (natație), Vladimir Dolghin (rugby).

Echipa de fotbal a Institutului Pedagogic, deținătoarea Cupei ziarului „Chișinăul de seară” din 1990. Rândul de sus (de la stânga la dreapta): [?], Pavel Tolmaciov (decanul Facultății de educație fizică), Ghimpu (pro-decanul Facultății de educație fizică), Petru Ceban, Ștefan Esinencu, Gheorghe Pîrciu, Veaceslav Cheru, Nicolae Crăciun (antrenor principal), Iurie Zamăneagră, Igor Procopeț, Dumitru Popov, Victor Botezatu. Rândul de jos: Oleg Morarenco, Nicolae Panu, Ghenadie Sîrbu, Roman Bulat, Igor Oprea (căpitanul echipei), Valeriu Russu, Vladimir Coev, Andrei Șportov, Serghei Iagovkin. Foto: Boris Harcenco.

Studenți la Facultatea de Educație Fizică a Institutului Pedagogic au fost fotbaliștii: Vladimir Țincler, Vladimir Carev, Valeri Colbasiuc, Anatoli Conov, Vladimir Danilov, Vladimir Slavinschi, Anatolie Borș, Evgheni Bannov, Gheorghi Sajin, Victor Alexandrov, Lev Tarasov, Victor Alexeev, Igor Bordovskih, Igor Nadein, Vladimir Poleșciuc, Anatoli Rîbac, Alexandr Iacovlev, Leonid Roșca, Nicolai Telencenco, Vladimir Gosperschi, Victor Sobcovschi, Grigori Nichișenco, Stepan Untilov, Anatoli Zima, Veaceslav și Vladimir Cuțev, Nicolai Sinii, Ion Codreanu, Iuri Lucașciuc, Nicolai Polșcicov, Vladimir Martiușin, Vladimir Vengrjanovschi, Dmitri Chihaev, Serghei Vîbivanțev, Ion Caras, Nicolae Cebotari, Gheorghi Tegleațov, Pavel Cebanu, Alexandr Mațiura, Serghei Dubrovin, Valentin Covaci, Veaceslav Petruhin, Serghei Deinega, Vladimir Constantinov, Victor Rusu, Valeri Pavlov, Iuri Hlopotnov, Alexandru Spiridon, Veaceslav Maxim, Victor Copîl, Iuri Burlaca, Iuri Milicenco, Veaceslav Proțenco, Grigori Batici, Vasili Șcerbei, Igor Spelnicov, Iuri Dubrovnîi, Serghei Tureanski, Iurie Arcan, Vladimir Belîi, Serghei Botnăraș, Igor Ursachi, Serghei Savcenco, Victor Barîșev, Boris Berezovschi, Eduard Crețu, Ștefan Esinencu, Igor Procopeț, Igor Ovcearenco, Ghenadie Sîrbu, Igor Oprea, Serghei Alexandrov, Vladimir Coev, Nicolae Panu, Ghenadie Sârbu, Vlad Goian, Victor Botezatu, Igor Cuciuc.

 

Campusul Sportiv Universitar

Campusul sportiv universitar (CSU) al UPSC reprezintă un complex sportiv modern înzestrat cu utilaj și inventar de ultimă generație, iar destinația acestuia este organizarea și desfășurarea procesului instructiv-educativ la disciplina educație fizică, dar și pentru pregătirea sportivă a studenților, care practică o probă din cele existente în cadrul universității.

Campusul sportiv este construit din mai multe săli sportive acoperite, cât și un teren descoperit de minifotbal, acesta fiind în concordanță cu cerințele față de astfel de terenuri sportive.

În componența complexului sportiv mai intră o saună modernă cu tot cu utilajul necesar și toate condițiile pentru refacere și recuperarea sportivilor.

Sala principală de sporturi este cea de jocuri sportive (futsal, violei, baschet și hanbal, aceasta fiind amenajată după toate cerințele federațiilor europene de jocuri sportive, fiind și dușuri moderne, spații de odihnă și altele. Aici pot fi organizate competiții de nivel național și internațional, precum și alte probe și jocuri sportive.

În componența Campusului sportiv intră și terenul de minifotbal, acesta fiind construit după toate cerințele Federației Europene de minifotbal, unde pot și organizate antrenamente sportive, precum și competiții de diferit nivel (municipal, național și internațional).

Tot aici, în cadrul CSU se mai înscrie o sală de aerobică și fitness, unde studenții au posibilitatea să participe la proba sportivă dată în condiții optimale, aici pot fi organizate competiții de diferit nivel, inclusiv la nivel republican. Studenții au posibilitatea să participe și la alte probe sportive puse la dispoziție, cum ar fi de exemplu proba de badminton, unde în acest sens există o sală specializată cu toate condițiile necesare pentru practicarea probei respective. Aici pot fi încadrați până la 15-20 studenți în cadrul unei secții sportive.

O bună parte dintre studenți sunt încadrați în secțiile sportive a pregătirii de forță, unde este amenajată o sală sportivă specializată, dotată cu aparatajul necesar pentru astfel de ocupații, acesta fiind foarte solicitată de către studenții și studentele Universității.

Surse: upsc.md, usefs.md 

Istoria Jocurilor Olimpice moderne (23)

Continuăm serialul dedicat istoriei Jocurilor Olimpice de vară moderne. Astăzi vă prezentăm ediția a XXV-a a Olimpiadei care a avut loc în capitala Cataloniei în anul 1992. Partea a 22-a, consacrată ediției a XXIV-a a Jocurilor Olimpice disputate la Seul în 1988, o găsiți aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2024/07/istoria-jocurilor-olimpice-moderne-22.html.

Posterul oficial al Jocurilor Olimpice din 1992. Designer – Josep Maria Trias.

EDIŢIA a XXV-a. BARCELONA 1992

Capitala Cataloniei a câştigat organizarea competiţiei în dispută cu oraşele Amsterdam, Belgrad, Birmingham, Brisbane şi Paris. Barcelona, oraşul de reşedinţă a preşedintelui de atunci al Comitetului Internaţional Olimpic – Juan Antonio Samaranch – a devenit, pentru 16 zile, centrul sportiv al lumii, prin organizarea ediţiei din 1992 a Jocurilor Olimpice.

Emblema oficială a Jocurilor Olimpice din 1992. Designer – Josep Maria Trias.

Barcelona 1992 a fost una din cele mai memorabile Olimpiade, şi nicio naţiune nu a boicotat Jocurile Olimpice. La această ediţie a participat şi Africa de Sud, după o pauză de 28 de ani din cauza politicii de apartheid. În urmă dărâmării Zidului Berlinului din 1990, Germania a participat cu o singură echipă, pentru prima dată din anul 1960. Chiar dacă nu a avut niciun sportiv, Afganistanul a participat la ceremonia de deschidere a Olimpiadei.

Jocurile au fost deschise oficial de Regele Juan Carlos I al Spaniei. Jurământul atleţilor a fost depus de Luis Doreste Blanco, iar flacăra olimpică a fost aprinsă de Antonio Rebollo. Ceremonia de deschidere a fost spectaculoasă şi s-a estimat că audienţa TV a ajuns la 2 miliarde. Mascota Jocurilor Olimpice din Spania a fost câinele Cobi.

Cobi, mascota Olimpiadei din 1992. Designer: Javier Mariscal.

China şi Cuba au fost aspru criticate că nu au participat la testele internaţionale antidopaj de dinaintea Jocurilor Olimpice.

Un număr record de 64 de ţări a câştigat medalii la Barcelona. Baseball-ul a primit statutul olimpic pentru prima oară. La baschet, „echipa de vis” a Americii, cu vedetele „Magic” Johnson şi Michael Jordan, a spulberat adversarii. Gimnastul din Belarus, Vitali Şcerbo, care reprezenta Cominitatea Statelor Independente, a reuşit să câştige şase medalii de aur, patru dintre ele într-o singură zi.

Cel mai prosper sportiv de la Barcelona a fost Vitali Şcerbo, care a adunat 6 medalii de aur.

Finala probei de 10.000 de metri a reprezentat o luptă între atleta din Africa de Sud, Elana Meyer, şi etiopianca Derartu Tulu, câştigând ultima. Cele două sportive au făcut împreună turul de onoare la finalul cursei. Marea Britanie a avut motiv de bucurie când Linford Christie şi Sally Gunnell au câştigat aurul la 100 m, respectiv la 400 m garduri. La 10 metri platformă, chinezoaica Fu Mingxia a câştigat medalia de aur la doar 13 ani.

Fu Mingxia a participat la trei ediții ale JO, câștigând în total patru medalii de aur și una de argint.

Republica Moldova, care a făcut parte din echipa unită a Comunităţii Statelor Independente (CSI), a fost reprezentată la această ediţie a Jocurilor Olimpice de 10 sportivi care au cucerit 5 medalii: Tudor Casapu (campion olimpic la haltere – a fost prima şi deocamdată ultima medalie olimpică de aur pentru Republica Moldova (RSSM) la o probă individuală), Iurie Başcatov (medaliat cu argint la nataţie), Natalia Valeeva (a câştigat două medalii de bronz la tir cu arcul), Olga Bolşova şi Vadim Zadoinov (ambii – atletism), Oleg Carpov şi Vasile Tanas (ambii – hipism), Alexandru Britov (canotaj), Sergiu Mariniuc (nataţie) şi Sveatoslav Reabuşenko (ciclism). La Olimpiada de la Barcelona au luat parte discipoli ai şcolii sportive moldoveneşti care au apărat culorile altor ţări. Astfel, Nicolae Juravschi (locul 4 la canoe-dublu) a concurat pentru România; Veaceslav Gorpişin (campion olimpic la handbal), Serghei Marcoci şi Alexei Vdovin (medaliaţi cu bronz la polo pe apă) au reprezentat Federaţia Rusă. Mai multe detalii află aici: http://andron-prodan.blogspot.com/2015/07/normal-0-false-false-false_3.html.

Tudor Casapu, deocamdată singurul moldovean campion olimpic la o probă individuală.

Organizată la 25 de sporturi şi 257 de probe, această a XXV-a ediţie a constituit, din acest punct de vedere, un record. Alte recorduri la Jocurile Olimpice de la Barcelona: numărul de sportivi participanţi – 9.368 – şi cele 815 de medalii decernate.

Cifrele JO Barcelona 1992

Datele de desfăşurare: 25 iulie – 9 august 1992.

Număr de ţări participante: 169.

Număr de sportivi: 9.368 (3.008 femei), la 25 de discipline, în 257 de probe (86 feminine).

Număr de medalii decernate: 815 (259-258-298).

Podiumul pe medalii:

1. CSI: 45 aur, 38 argint, 29 bronz, total 112;

2. SUA: 37 aur, 34 argint, 37 bronz, total 108;

3. Germania: 33 aur, 21 argint, 28 bronz, total 82.

Surse: netsport.ro, onlinesport.ro, gsp.ro 

Istoria Jocurilor Olimpice moderne (22)

Continuăm serialul dedicat istoriei Jocurilor Olimpice de vară moderne. Astăzi vă prezentăm ediția a XXIV-a a Olimpiadei care a avut loc în capitala Republicii Coreea în anul 1988. Partea a 21-a, consacrată ediției a XXIII-a a Jocurilor Olimpice disputate la Los Angeles în 1984, o găsiți aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2024/07/istoria-jocurilor-olimpice-moderne-21.html.

Posterul oficial al Jocurilor Olimpice din 1988. Designer – Prof. Cho Yong-je.

EDIŢIA a XXIV-a. SEUL 1988

Seul a fost ales în urma votului din septembrie 1981, în detrimentul oraşului nipon Nagoya. Astfel, Jocurile Olimpice s-au desfăşurat din nou pe pământul Asiei. După Tokyo în 1964, capitala Republicii Coreea este gazda celei de a XXIV-a ediţii a întrecerilor olimpice.

Emblema oficială a Jocurilor Olimpice din 1988. Designer – Yang Sung-Chun.

Din fericire pentru Mişcarea Olimpică, nu a mai existat niciun boicot. 159 de ţări au onorat această ediţie a Jocurilor Olimpice, 8.473 de sportivi întrecându-se la cele 23 de sporturi cu 237 de probe incluse în programul acestei ediţii.

S-au bătut toate recordurile: număr de ţări şi sportivi participanţi, număr de sporturi şi probe incluse în programul olimpic, număr de spectatori, cele mai moderne şi dotate baze sportive. În plus, a fost şi cea mai „informatizată” ediţie a Jocurilor Olimpice, calculatoarele fiind prezente peste tot şi pentru orice problemă, de la promptitudinea rezultatelor, la cele mai diverse detalii organizatorice şi tehnice. Televiziunea a fost prezentă pretutindeni: 23 de canale TV, câte unul pentru fiecare sport inclus în programul Jocurilor Olimpice, au transmis – în continuu şi integral – toate întrecerile sportive, de la competiţiile preliminare la cele finale.

Jocurile au fost deschise oficial de preşedintele Coreei de Sud, Roh Tae-woo. Jurământul atleţilor a fost depus de Hur Jae şi Shon Mi-Na, iar flacăra olimpică a fost aprinsă de Sohn Kee-chung, Chung Sunman, Kim Wontak şi Sohn Mi-Chung. Mascota Jocurilor Olimpice a fost tigrul Hodori.

Tigrul Hodori, mascota Olimpiadei din 1988. Designer: Kim Hyun.

Ca orice ediţie a Jocurilor Olimpice, şi cea de la Seul a avut vedetele şi eroii săi. Florence Griffith-Joyner (SUA) a fost desemnată atleta Olimpiadei, câştigând 3 medalii de aur şi una de argint, în timp ce a mai stabilit un nou record mondial la 200 de metri.

Florence Griffith-Joyner a fost desemnată atleta Olimpiadei din 1988. Sursa foto: theguardian.com

Românca Daniela Silivaş a cucerit 3 medalii de aur, 2 de argint (una cu echipa) şi 1 de bronz.

Înotătorul sovietic Vladimir Salnikov, campion olimpic la 1.500 m, a repetat performanţa de la JO din 1980 de la Moscova. El este şi deţinătorul unui alt record: 61 de victorii consecutive în perioada 1977-1986.

Tot la înot, Krisztina Egerszegi (Ungaria), campioană olimpică la numai 14 ani, prevestea o carieră de excepţie, câştigând ulterior cinci titluri olimpice, la trei ediţii consecutive: 1988, 1992 şi 1996.

Cea mai titrată sportivă la Jocurile Olimpice de la Seul a fost, însă, înotătoarea Kristin Otto (RD Germană), care s-a dovedit imbatabilă în şase probe, la trei stiluri diferite, câştigând şase medalii de aur (recordul de 7 medalii de aur în 1972 a lui Mark Spitz a fost ameninţat).

Kristin Otto, cea mai titrată sportivă la Jocurile de la Seul. Sursa foto: britannica.com.

Înotătorul american Matt Biondi a cucerit 5 medalii de aur, una de argint şi una de bronz.

Tenisul şi-a recăpătat titlul de sport olimpic după o absenţă de 64 de ani, cu Steffi Graf (RF Germania) învingând-o pe Gabriela Sabatini (Argentina) în finala feminină.

Oricum, scandalurile de dopaj au umbrit competiţia, în special cursa de atletism de 100 m bărbaţi. Canadianul Ben Johnson a stabilit un nou record mondial, 9,79 secunde, învingându-şi rivalul Carl Lewis. Cursa lui Johnson a avut doar 46 de paşi. Dar 3 zile mai târziu, analizele lui Johnson au ieşit pozitive şi el a fost descalificat. Lewis a luat aurul în timp ce lui Johnson i s-a interzis să mai reprezinte Canada vreodată, cu toate că mai târziu suspendarea sa a fost redusă la 2 ani.

RSS Moldovenească a fost reprezentată la această ediţie a Jocurilor Olimpice de cinci sportivi: Nicolae Juravschi (dublu campion olimpic la canoe), Iurie Başcatov (medaliat cu argint la nataţie), Timofei Screabin (medaliat cu bronz la box), Vladimir Iuvcenco (canotaj) şi Oleg Moldovan (tir). De asemenea la Seul au evoluat şi o serie de atleţi discipoli ai şcolii sportive moldoveneşti: Igor Dobrovolski (campion olimpic la fotbal), Serghei Marcoci (medaliat cu bronz la polo pe apă), Natalia Rusnacenco (medaliată cu bronz la handbal) şi Pavel Krupko (locul 4 la canotaj). Mai multe detalii află aici: http://andron-prodan.blogspot.com/2015/07/normal-0-false-false-false_3.html.

Moldoveanul Nicolae Juravschi și belarusul Viktor Reneiski au devenit dublu campioni olimpici la Seul. Sursa foto: CNOS R. Moldova.

Cifrele JO Seul 1988

Oraş gazdă: Seul (Coreea de Sud).

Datele de desfăşurare: 17 septembrie – 2 octombrie 1988.

Număr de ţări participante: 159.

Număr de sportivi: 8.473 (2.438 femei), la 23 de discipline, în 237 de probe (72 feminine).

Podiumul pe medalii:

1. URSS: 55 aur, 31 argint, 46 bronz, total 132;

2. Germania de Est: 37 aur, 35 argint, 30 bronz, total 102;

3. SUA: 36 aur, 31 argint, 27 bronz, total 94.

Surse: netsport.ro, onlinesport.ro, gsp.ro 

Școala Campionilor

ZECE CURIOZITĂŢI DESPRE LICEUL-INTERNAT REPUBLICAN CU PROFIL SPORTIV

Motto: „Prin perseverență spre culmile Olimpului!”.

Deviza Liceului-Internat Republican cu Profil Sportiv

Liceul-Internat Republican cu Profil Sportiv (LIRPS) este o instituţie de învățămînt de nivel național specializată în pregătirea sportivilor de performanţă în scopul completării loturilor naţionale pentru participare la competiţii internaționale între cadeți și juniori.

Istoria acestei școli începe în anii 1970, în contextul în care în toate republicile sovietice, după experiența germană, s-au deschis școli-internat cu profil sportiv, inclusiv, în 1971, și în RSS Moldovenească.

Copii la pensiunea Școlii-Internat Republicane cu Profil Sportiv de la Zatoka, anii 1980. Arhiva curentă a Liceului-Intenat Republican cu Profil Sportiv

Printre cei care au adus o contribuție substanțială la deschiderea Școlii-Internat Republicane cu Profil Sportiv (din 1991, Liceul-Internat Republican cu Profil Sportiv) au fost angajații Ministerului Învățămîntului din RSS Moldovenească: Andrei Negru, Vladimir Lemne, Simion Musteață.

Această școală era în vizorul Ministerului Învățămîntului, Asociației Benevole a Sindicatelor, ulterior Comitetul Național Olimpic și Sportiv al Republicii Moldova.

Instituția a pregătit mii de sportivi în diferite genuri de sport. Școala dispunea de o pensiune cu infrastructura necesară pregătirii sportive la Zatoka, Ucraina.

Era visul oricărui copil pasionat de sport să învețe în această instituție bine asigurată cu inventar sportiv și alimentație – „... în comparație cu școala din sat, era cerul și pămîntul.., ne hrăneau foarte bine.., țin minte că ne dădeau ciocolate... Nici nu apucam să le mănînc..., le aduceam acasă, mamei și fraților...” (din interviul realizat de Lidia Prisac la 30 septembrie 2016 cu Galina Grițcan [Juravschi], elevă la această școală în anii 1970).

Vinieta promoției din anul de studii 1979–1980 a Școlii-Internat Republicane cu Profil Sportiv. Arhiva curentă a Liceului-Internat Republican cu Profil Sportiv

Era o concurență acerbă de admitere în această instituție. În anii 1975–1980, echipa de atletism se clasa pe poziția a treia din cele 28 de instituții de profil ale Uniunii Sovietice.

Performanțele se pot obține doar printr-un stil de viață spartan, fapt demonstrat cu elocvență prin Regimul zilei postat în holul instituției: antrenamente, oră educativă, oră sanitară, meditație didactică, activități extracurriculare etc.

Domeniul sportului de performanță în Republica Moldova este indisolubil legat de activitatea acestei instituții de excepție.

Elevi de la Liceu sub bagheta iscusitului antrenor-pedagog Vladislav Mazur demonstrînd procedee de taekwondo la Festivalul Olympic EcoFest cu genericul „Practicăm sportul într-un mediu curat”. Foto: I.V. Xenofontov, 24 septembrie 2016

1. În școală învață 516 elevi (cu 20 de ani în urmă învățau 425 de elevi), care practică 10 probe sportive: atletism (băieţi şi fete), haltere (băieţi), caiac-canoe (băieţi şi fete), lupte greco-romane (băieţi), judo (băieţi şi fete), lupte (băieţi), lupte feminine, fotbal (băieţi), taekwondo (băieţi şi fete), handbal (băieţi) și box (băieţi).

Discipolii acestei școli renumite au cucerit medalii la Jocurile Olimpice (JO): Stela Zaharova – aur (gimnastică) la JO de la Moscova (1980), Nicolae Juravschi (canoe) – dublu medaliat cu aur la JO de la Seul (1988) și medaliat cu argint la JO de la Atlanta (1996), Igor Dobrovolski (fotbal) – aur la JO de la Seul (1988), Iuri Başcatov (nataţie), medaliat cu argint la ştafeta 4x100 m stil liber, la JO de la Seul (1988) şi Barcelona (1992), Serghei Marcoci (polo pe apă) – medaliat cu bronz la JO de la Seul (1988) şi Barcelona (1992), Serghei Mureico (lupte greco-romane) – medaliat cu bronz la JO de la Atlanta (1996).

23 decembrie 2013. Lansrea proiectului ”Lecţii olimpice-2014” la LIRPS. De la stânga la dreapta: Larisa Popova, Tudor Casapu, Nicolae Juravschi, Igor Dobrovolski, Serghei Mureico. Foto: Kristina Buceațchi

Campioni şi premianţi mondiali şi europeni: Victor Peicov, Valeriu Corlăteanu, Veronica Tataru, Ghenadie Tulbea, Ecaterina Crețu, Valeriu Calancea, Anatolie Guidea, Ruslan Bodişteanu, Dan Olaru, Veaceslav Sofroni, Nadejda Luca, Larisa Andrieș, Ion Luchianov ș.a.

În 2016, elevii acestei pepiniere a sportului de performanță – Valentin Petic a devenit campion la luptele greco-romane la Campionatele Mondiale de Juniori, iar Anastasia Nichita a devenit campioana Europei la lupte feminine, juniori (categoria 56 kg) și vicecampioană mondială.

Performanțe înalte au obținut Oleg Nuță și Ilie Oprea la canoe dublu (locul III la Campionatul European, 2015). În anul 2016 Oleg Nuţă, cl. XII, împreună cu Oleg Tarnovschi, au devenit vicecampioni europeni la seniori în or. Duisburg din Germania, iar împreună cu Ilie Sprîncean au cucerit încă o medalie de argint şi una de bronz la Campionatul Europei din or. Plovdiv, Bulgaria.

Veteranii Liceului: Vera Ostapenco (stînga), antrenoare de atletism, prima femeie maestru emerit din Republica Moldova, și Varvara Pleșca. Foto: I.V. Xenofontov, 15 noiembrie 2016

2. Activitatea didactică și pregătirea sportivă o desfășoară 56 de profesori-antrenori, inclusiv specialiști consacrați: Alexandru Afteni, Vera Ostapenco (atletism), Vadim Sălcuţan (caiac-canoe), Serghei Mureico, Victor Curchin (lupte greco-romane), Petru Marta, Boris Sava (lupte libere), Ghenadie Amelicichin, Valeriu Răileanu (fotbal), Dumitru Catran, Nicolae Mereuță (haltere), Grigore Liutîi (box), Alexei și Irina Colin (judo feminin), Vladislav Mazur și Ludmila Iudina (taekwondo) ș.a. Din acest contingent de specialişti 30 sînt absolvenți ai Liceului-Internat, iar 25 sînt antrenori emeriţi ai Republicii Moldova, 29 – maeștri ai sportului, 6 – maeștri internaționali ai sportului. Corpul didactic mai include 31 de profesori (20 dintre aceștia dețin grade didactice) și 34 de educatori.

Medaliatul olimpic Serghei Mureico este cadru didactic la Liceu. Foto: I.V. Xenofontov, 24 septembrie 2016

3. Activitatea Cabinetului medical este coordonată de Tatiana Begiu, aici activînd cinci persoane. Cadrele medicale au ca obiectiv supravegherea sănătății campionilor în devenire. În acest sens promovează (inclusiv prin organizarea orelor tematice) și supraveghează conceptul celor cinci categorii de alimente (în funcție de genul de activitate, calorii consumate etc.).

4. Liceul este prima instituție de învățămînt preuniversitar din Republica Moldova care și-a conceput imnul „Sub flamura eternei tinereței” (muzica: Daria Radu, maestru în artă, versuri: Dorin Cherchelan), drapelul și stema (autori: Boris Boguş și Ion Comendant). Elaborarea acestor însemne distinctive, în anul 1994, a fost inițiativa prof. univ. Boris Boguş (pe atunci director al instituției), care s-a inspirat de experiența niponă.

5. Liceul dispune de un bloc de studii cu 26 de săli de instruire, trei cămine (cu circa 550 de locuri, un etaj este rezervat unui microhotel), teren de fotbal cu piste de alergări, trei terenuri de minifotbal, opt săli de sport (Sala de lupte greco-romane, Sala de lupte libere, Sala de box, Sala pentru atletism, Sala de forță, Sala de taekwondo, Sala de judo, Sala de haltere).

6. Locul cel mai îndrăgit de elevi este cantina, care dispune de 240 de locuri, iar masa se servește în două schimburi. Bucătăreasa-șefă Paulina Obreja împreună cu celelalte colege pregătesc mîncare „ca la mama acasă”.

7. Este unul dintre puținele licee din Republica Moldova care, cu ocazia anumitor aniversări, editează ziare ce consemnează principalele realizări ale instituției: „Buletin informativ” (27 octombrie 2001), „Orizonturi sportive” (28 octombrie 2016) ș.a.

8. Hramul școlii este pe 27 octombrie – de sărbătoarea Sfînta Paraschiva, ocrotitoarea Moldovei.

23 decembrie 2013. Lansrea proiectului ”Lecţii olimpice-2014”. De la stânga la dreapta: Nicolae Juravschi, Ion Robu, Irina Colin, Sergiu Busuioc, [?],Boris Boguş, Gheorghe Cuharschi, Vasile Scurtul. Foto: Kristina Buceațchi

De la stînga la dreapta: Ion Robu, directorul Liceului, foștii directori Irina Colin și Boris Boguş. Foto: I.V. Xenofontov, 15 noiembrie 2016

9. Liceul a fost administrat de Vasile Antoniu, Victor Ivanov, Gheorghe Cuharschi (1975–1980), Nicanor Malinovschi (1980–1991), Vasile Scurtul (1991–1994), Boris Boguş (1994–1998), Sergiu Busuioc, Virgil Inculeţ, Irina Colin (2006–2009), Vasile Chiriac, Fatima Leşcu. Din februarie 2012, școala este condusă de actualul director Ion Robu.

Maria Chițul (în mînă ține un vas de ceramică din Cocieri datat cu anul 1939) lucrează profesoară de istorie timp de 18 ani la Liceu. Îmbină armonios studierea istoriei prin organizarea unui muzeu, a unei colecții foto, a documentelor inedite din istoria instituției, a confecționării lucrărilor din portul popular. Foto: I.V. Xenofontov, 15 noiembrie 2016

10. Pentru performanțele sportive, promovarea valorilor olimpice și munca depusă, Liceul a fost decorat cu Medalia „Meritul Olimpic” (2011), Trofeul Comitetului Internațional Olimpic „150 de ani Pierre de Coubertain. Sportul – școala vieții” (2013), Trofeul „Excelența Olimpică” al Comitetului Național Olimpic și Sportiv al Republicii Moldova (2016).

Ion Valer XENOFONTOV, doctor în istorie 

DISCIPOLII SPORTULUI MOLDOVENESC ȘI SPORTIVII NĂSCUȚI ÎN MOLDOVA, LA JOCURILE OLIMPICE DE VARĂ

La începutul anului 2018 am publicat o listă inedită care cuprinde numele tuturor sportivilor care au apărat culorile Republicii Moldova (Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti) la Jocurile Olimpice de vară şi de iarnă, precum şi la Jocurile Paralimpice (detalii vezi aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2018/02/moldovenii-la-jocurile-olimpice-si.html). Astăzi vreau să vă prezint încă două tabele în care sunt indicați toți discipolii sportului moldovenesc, precum și sportivii născuți pe teritoriul actual al Republicii Moldova, care au luat parte la Jocurile Olimpice de vară.

La Jocurile Olimpice au participat 39 de discipoli ai școlii sportive din Republica Moldova (RSS Moldovenească) la 19 sporturi (atletism, baschet, box, canotaj, ciclism, fotbal, gimnastică, haltere, handbal, judo, kaiac-canoe, lupte greco-romane, lupte libere, polo pe apă, tenis, tenis de masă, tir, tir cu arcul și volei).

Veaceslav Gorpișin, discipolul școlii moldovenești de handbal, este dublu campion olimpic (1992, 2000) și medaliat cu bronz la JO-2004.

14 dintre aceștia s-au învrednicit de medalii olimpice: Valentina Mișak (1964), Naum Procupeţ (1968), Iuri Filatov (1972 și 1976), Stela Zaharova (1980), Svetlana Kracevskaia (1980), Igor Dobrovolski (1988), Serghei Marcoci (1988 și 1992), Natalia Rusnacenko (1988), Veaceslav Gorpişin (1992, 2000 și 2004), Alexei Vdovin (1992), Andrei Tivoncik (1996), Alexandr Diacenko (2012), Alexei Korovașkov (2012) și Sergiu Toma (2016).

Discipolii şcolii sportive din R. Moldova (RSS Moldovenească), participanţi la JO de vară (1960-2016)

1	2	3	4
Valeriu CALANCEA	România	Haltere	2000
Dumitru CAPTARI	România	Haltere	2016
Angela CAZAC	România	Canotaj	1996
Liliana CAZAC	România	Canotaj	1996
Alexandr DIACENKO	Rusia	Kaiac-canoe	2012
Igor DOBROVOLSKI	URSS/Rusia	Fotbal	1988
Victor EFTENI	Ucraina	Lupte libere	1996
Iuri FILATOV	URSS/Ucraina	Canotaj	1972, 1976
Veaceslav GORPIŞIN	CSI/Rusia	Handbal	1992, 1996, 2000, 2004
Anatol GUIDEA	Bulgaria	Lupte libere	2012
Ivan GUIDEA	România	Lupte libere	2016
Nicolae JURAVSCHI	România	Kaiac-canoe	1992
Alexei KOROVAȘKOV	Rusia	Kaiac-canoe	2012
Svetlana KRACEVSKAIA (DOLJENKO)	URSS/Rusia	Atletism	1976, 1980
Abram KRIVOŞEEV	URSS/Ucraina	Atletism	1960, 1964
Pavel KRUPKO	URSS/Belarus	Canotaj	1988
Serghei MARCOCI	URSS/CSI/Rusia	Polo pe apă	1988, 1992
Victor MIHALACHI	România	Kaiac-canoe	2012
Valentina MIŞAK	URSS/Ucraina	Volei	1964
Denis MOLCIANOV	Ucraina	Tenis	2016
Serghei MUREICO	Bulgaria	Lupte greco-romane	2000, 2004
Sergiu OLEINIC	Portugalia	Judo	2016
Nicolai PASLAR	Bulgaria	Lupte libere	2004
Vasili POGREBAN	Rusia	Kaiac-canoe	2016
Boris POLAK (POLIAK)	Israel	Tir	1996
Sofia POLCANOVA	Austria	Tenis de masă	2016
Naum PROCUPEŢ	URSS/Rusia	Kaiac-canoe	1968
Natalia RUSNACENKO	URSS/Ucraina; Austria	Handbal	1988, 1992, 2000
Victor SCVORȚOV	EAU	Judo	2016
Andrei TIVONCIK	Germania	Atletism	1996
Sergiu TOMA	EAU	Judo	2016
Serghei ȚVETCOV	România	Ciclism	2016
Dmitri USAGHIN	Bulgaria	Box	2000
Ivan USATÂI	URSS/Rusia	Handbal	1972
Natalia VALEEVA	Italia	Tir cu arcul	2000, 2004, 2008
Alexei VDOVIN	CSI/Rusia	Polo pe apă	1992
Natalia VIERU	Rusia	Baschet	2012
Stela ZAHAROVA (HLUS)	URSS/Ucraina	Gimnastică	1980
Vasilij ZEIHER-LAPTEACRU	Germania	Lupte libere	2000

Pe coloane: 1 – prenumele şi numele; 2 – ţara pe care a reprezentat-o; 3 – proba; 4 – ediţia la care a participat. 

Pe lângă sportivii care au reprezentat Republica Moldova (RSS Moldovenească) la Jocurile Olimpice și cei care sunt discipoli ai școlii sportive de la noi, avem și o serie de atleți care s-au născut pe teritoriul actual al R. Moldova, dar, dintr-un consideren sau altul, au părăsit locurile natale în fragedă copilărie, ca ulterior să devină sportivi de performanță. 

Basarabeanca Lia Manoliu a participat la 6 (!) ediții ale Jocurilor Olimpice, devenind campioană în 1968.

20 dintre aceștia la 11 sporturi (atletism, gimnastică, judo, lupte greco-romane, natație, navigație, polo pe apă, scrimă, tir, tir cu arcul și volei) au participat la Jocurile Olimpice de vară. Lia Manoliu (1960, 1964 și 1968), Efim Ciulac (1972 și 1976) și Iuri Cerednik (1988) au devenit medaliați olimpici.

Sportivii născuţi în R. Moldova (Basarabia, RSS Moldovenească), participanţi la Jocurile Olimpice de vară (1912-2016)

1	2	3	4
Ludmila BOGDANOVA	Rusia	Judo	2008
Ovidiu BUIDOȘO	România	Gimnastică	2012
Iuri CEREDNIK	URSS/CSI/Rusia	Volei	1988, 1992
Efim CIULAC	URSS/Rusia	Volei	1972, 1976
Dimitri COLUPAEV	Germania	Nataţie	2012
Gheorghi de DAVÎDOV	Imperiul Rus	Tir	1912
Anatol GRINŢESCU	România	Polo pe apă	1960, 1964
Vlada ILIENKO	Rusia	Navigaţie	2004
Lia MANOLIU	România	Atletism	1952, 1956, 1960, 1964, 1968, 1972
Eugenia MATEIANU	România	Scrimă	1960
Iuri MOLCIAN	Rusia	Scrimă	2004
Serghei OSTAPCIUK	Rusia	Nataţie	1996, 2000
Niki (Nikita) PALLI (PALEI)	Israel	Atletism	2008
Maria PIĄTKOWSKA (CHOJNACKA)	Polonia	Atletism	1952, 1960, 1964
Gheorghe POPOVICI	România	Lupte greco-romane	1960, 1964
Alexei SEMIONOV	Ucraina	Atletism	2008, 2016
Andrei SEMIONOV	Ucraina	Atletism	2008, 2012
Olga SENIUK	Azerbaidjan	Tir cu arcul	2016
Denis SIMANOVICI	Belarus	Atletism	2008, 2012
Stanislav TIVONCIK	Belarus	Atletism	2012

Pe coloane: 1 – prenumele şi numele; 2 – ţara pe care a reprezentat-o; 3 – proba; 4 – ediţia la care a participat.

Nicolae Juravschi, actualul președinte al CNOS, a participat la 3 ediții ale Jocurilor Olimpice, apărând culorile URSS/RSSM, României și Republicii Moldova.

De menționat și faptul că Nicolae Juravschi a reprezentat URSS/RSSM (1988), România (1992) și Republica Moldova (1996), Serghei Mureico CSI/Moldova (1992) și Bulgaria (2000, 2004), Sergiu Toma Moldova (2008, 2012) și Emiratle Arabe Unite (2016), Natalia Valeeva CSI/Moldova (1992) și Italia (2000, 2004, 2008).

Andrei PRODAN