Aniversare

PRIMA MEDALIE OLIMPICĂ DE ARGINT!

Astăzi, 4 august, se împlinesc 30 de ani de când canoiștii Nicolae JURAVSCHI și Victor RENEISKI (antrenor: Alexandr KIRPICENKO) au câștigat medalia de argint la Jocurile Olimpice din 1996 de la Atlanta. A fost cea de-a doua distincție (pe 23 iulie luptătorul Serghei Mureico a intrat în posesia „bronz”-ului, detalii aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2026/07/30-1996.html) și prima de argint obținută de sportivii din R. Moldova la Olimpiada din SUA. Despre cele întâmplate acum 30 de ani putem afla de la Christian Thau & Ion Popescu-Neguriță (lucrarea „Canoe! Canoe! Canoe!: Odiseea Olimpică a lui Nicolae Juravschi și a partenerilor săi”) și Efim Josanu („Cartea Jocurilor Olimpice”).

Triumviratul succesului la Atlanta 1996: Nicolae Juravschi, Alexandr Kirpicenko şi Victor Reneiski. Foto: olympic.md

O medalie prețioasă

Finala la 500 de metri, de pe data de 4 august, a fost o cursă extraordinară, în care dublul maghiar a bătut toate recordurile de viteză pe prima jumătate a parcursului. Era clar că antrenorii lor identificaseră viteza de start a echipajului Moldovei, drept unul din punctele lor forte şi hotărâseră s-o contracareze. La 250 de metri Kolonics şi Horvath au fost cronometraţi în 48:88 secunde, urmaţi de Moldova la 0.23 secunde în 49:11, apoi de românii Andriev şi Obreja în 49:92, şi Campionii Olimpici „en titre” bieloruşii Maseikov şi Dovgalynok, ai patrulea, în 50:18 secunde. Viteza excesivă de pe prima jumătate a cursei i-a epuizat pe canoişti, astfel că pe următorii 250 de metri Ungaria a fost a 4-a în 51.54 secunde, urmată de România a 3-a în 51.416 secunde, Moldova a 2-a în 51.346 secunde şi Germania, cea mai rapidă, în 50.11 secunde. După cum îşi aduce aminte Juravschi, nervozitatea din ziua precedentă, tensiunea precum si sentimentul că aceasta era o misiune „pe viaţă şi pe moarte” i-a făcut pe cei doi [Nicolae Juravschi și Victor Reneiski] să se arunce în focul luptei, fără să se mai gândească la tactica de concurs şi poziţiile adversarilor principali.

Nicolae Juravschi: „Finala la 500 de metri a fost într-adevăr o cursă nebunească. Pur şi simplu ne-am repezit din start, fără să ne mai gândim la ce se întâmplă în jurul nostru, uitând de munca fanatică depusă, de comedia repartizării bărcii şi mai ales de tactica cursei etc. Când revăd cursa, sunt sigur că am fi câştigat, dacă am fi fost mai atenţi la ce se întâmpla în jurul nostru, urmărindu-i pe adversarii noştri principali, Ungaria și Germania. Noi însă, ca nişte cai de curse, am uitat de orice tactică şi ne-am năpustit înainte, pierzându-i din vedere pe unguri, pe care deşi îi depăşisem pe a doua jumatate a cursei, şi-au revenit şi s-au strecurat în faţa noastră cu câţiva metri înainte de sosire. După cursă, părerile erau împărţite – unii ne felicitau pe noi, alţii pe unguri. După o perioadă îndelungată de deliberări, negocieri şi reluări video, Kolonics şi Horvath au fost declaraţi învingători în 1:40.42, cu noi la 0.03 secunde în 1:40.45”.

Echipajul maghiar Kolonics şi Horvath pleacă din start cu o viteză nebună. După jumătate de parcurs ei îi conduc pe Juravschi și Reneiski cu 0.23 secunde. Contraatacul începe cam după 300 de metri, cu Moldova și Germania la conducere. Încrezători că au câștigat, dublul moldovean se relaxează prematur, permițând echipajului ungar să învingă cu 0.03 secunde. Foto: olympic.md

Alexandr Kirpicenko: „Fără îndoială că revenirea lui Reneiski, deşi târzie, a ajutat dublul cu Juravschi să-şi recapete calităţile de învingător, deşi factorul timp a lucrat împotriva lor. Probabil că dacă ei reîncepeau să tragă împreună cu doi ani înainte de Atlanta, sunt sigur că ar fi adus acasă o medalie de aur. Dar, în ciuda greutăţilor, ei nu s-au lăsat şi, din acest punct de vedere, medalia lor de argint e mai valoroasă decât tot aurul din lume. Revenirea lor în elită, după patru ani, a dovedit că sunt făcuţi dintr-un metal preţios, din care se toarnă marii campioni şi că meritau o medalie olimpică specială pentru curajul şi spiritid lor de sacrificiu”.

Nicolae Juravschi: „Pentru noi personal, medalia de la Atlanta a fost probabil cea mai valoroasă din cariera noastră, confirmând că eliminarea din echipa olimpică a CSI [la Olimpiada din 1992 de la Barcelona] fusese o nedreptate şi că sentimentul nostru de frustrare era legitim. Din acest punct de vedere, ea a fost pentru noi mai mult decât o medalie olimpică, ajutând la refacerea prestigiului nostru subminat de circumstanţe în afara controlului nostru. A constituit de asemenea un răspuns clar dat celor care ne-au contestat şi denigrat şi o recompensă pentru cei care ne-au sprijinit şi ajutat. Această medalie ne-a permis să încheiem, în condiţii satisfăcătoare, un capitol complicat şi plin de evenimente a vieţilor noastre. Faptul că această medalie olimpică [de argint] a fost, din punct de vedere istoric, prima câştigată de Republica Moldova, o face şi mai preţioasă. Ea i-a recompensat pe toţi cei care s-au alăturat aventurii noastre la toate nivelurile, de la guvern pană la ultimul sponsor şi suporter. Aceasta medalie, şi mai ales cele care au urmat, au pus sportul moldovenesc pe harta olimpică a lumii, oferind o mostră a calităţilor şi ambiţiilor noastre sportive”.

Autori: Christian THAU și Ion POPESCU-NEGURIȚĂ

500 metri. Canoe Dublu sprint – medaliaţii (stânga/dreapta): Juravschi şi Reneiski (Moldova) argint, Kolonics şi Horvath (Ungaria) aur, Andriev şi Obreja (România) bronz. Foto: olympic.md

O bătaie de vâslă...

Într-o dimineaţă devreme plecăm spre Gainesville, localitatea unde se află Lake Lanier. Finala de canoe la 500 de metri îi va avea protagonişti pe Reneiski-Juravschi. În cursa la 1.000 de metri duetul nostru a venit pe locul patru. Au fost foarte buni pe prima jumătate a distanţei şi nu le-a ajuns decât puţin să nimerească în trioul laureaţilor. Nu le-au ajuns forţe, au spurtat prea devreme, au avut scăpări tactice? Nu, toate mergeau bine. Pur şi simplu alături vâsleau concurenţi puternici, foarte puternici şi în asemenea situaţii se spune că nu le-a ajuns puţină şansă. Norocul în sport e o noţiune care uneori cântăreşte totul... Vor reuşi oare revanşa la sprint?

A fost cu adevărat o finală de infarct. Cuplul nostru iese în frunte şi aproape până la ultimii metri conduce şi chiar avem impresia că termină înaintea tuturora... Corecţia o face imparţial fotofinişul! Pe primul loc maghiarii Kolonics-Horvath, locul doi Reneiski-Juravschi (Moldova), pe locul trei Obreja-Andriev (România). Argint! Dar face cât aurul! Bravo, băieți, bravo Chirpicenco!

Autor: Efim JOSANU

Prima medalie olimpică de argint a Moldovei – Juravschi, Reneiski şi Kirpichenko împreună cu membrii delegaţiei. Foto: olympic.md

ATLANTA 1996

REZULTATE TEHNICE. Proba Canoe dublu (C-2), 500 m

Număr de participanți: 38.

Număr de țări: 19.

În runda de calificare Nicolae Juravschi și Victor Reneischi au câștigat cursa cu rezultatul 1:44.477. În semifinale s-au mai calificat ocupantele locurilor 2 și 3, Germania (1:45.145), respectiv Bulgaria (1:45.545).

În semifinale băieții noștri au ocupat locul secund cu rezultatul 1:42.029, fiind întrecuți de România (1:41.653). În afară de aceste două echipaje în finală s-au mai calificat: Spania (1:42.397), Rusia (1:43.141) și Slovacia (1:43.757).

Finala

1. Ungaria (Gyorgy Kolonics – Csaba Horvath) – 1:40.420;

2. MOLDOVA (Nicolae JURAVSCHI – Victor RENEISCHI) – 1:40.456;

3. România (Gheorghe Andriev – Grigore Obreja) – 1:41.336;

4. Germania (Andreas Dittmer – Gunar Kirchbach) – 1:41.760;

5. Bulgaria (Martin Marinov Georgiev – Blagovest Stoyanov Nikolov) – 1:42.208;

6. Rusia (Andrey Kabanov – Pavel Konovalov) – 1:42.496;

7. Spania (Jose Alfredo Bea Garcia – Oleg Shelestenko Sanchez) – 1:43.572;

8. Slovacia (Peter Pales – Csaba Orosz) – 1:44.116;

9. Belarus (Aleksandr Maseykov – Dmitriy Dovgalionok) – 1:46.840.