Aniversare
PRIMA MEDALIE OLIMPICĂ
DE ARGINT!
Astăzi, 4 august, se împlinesc
30 de ani de când canoiștii Nicolae
JURAVSCHI și Victor RENEISKI
(antrenor: Alexandr KIRPICENKO) au
câștigat medalia de argint la Jocurile Olimpice din 1996 de la Atlanta. A fost
cea de-a doua distincție (pe 23 iulie luptătorul Serghei Mureico a intrat în
posesia „bronz”-ului, detalii aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2026/07/30-1996.html) și
prima de argint obținută de sportivii din R. Moldova la Olimpiada din SUA.
Despre cele întâmplate acum 30 de ani putem afla de la Christian Thau & Ion
Popescu-Neguriță (lucrarea „Canoe! Canoe! Canoe!: Odiseea Olimpică a lui
Nicolae Juravschi și a partenerilor săi”) și Efim Josanu („Cartea Jocurilor
Olimpice”).
Triumviratul succesului la Atlanta 1996: Nicolae Juravschi,
Alexandr Kirpicenko şi Victor Reneiski. Foto: olympic.md
O medalie prețioasă
Finala la 500 de metri, de pe data de 4 august, a fost o cursă
extraordinară, în care dublul maghiar a bătut toate recordurile de viteză pe
prima jumătate a parcursului. Era clar că antrenorii lor identificaseră viteza
de start a echipajului Moldovei, drept unul din punctele lor forte şi
hotărâseră s-o contracareze. La 250 de metri Kolonics şi Horvath au fost
cronometraţi în 48:88 secunde, urmaţi de Moldova la 0.23 secunde în 49:11, apoi
de românii Andriev şi Obreja în 49:92, şi Campionii Olimpici „en titre” bieloruşii
Maseikov şi Dovgalynok, ai patrulea, în 50:18 secunde. Viteza excesivă de pe
prima jumătate a cursei i-a epuizat pe canoişti, astfel că pe următorii 250 de
metri Ungaria a fost a 4-a în 51.54 secunde, urmată de România a 3-a în 51.416
secunde, Moldova a 2-a în 51.346 secunde şi Germania, cea mai rapidă, în 50.11
secunde. După cum îşi aduce aminte Juravschi, nervozitatea din ziua precedentă,
tensiunea precum si sentimentul că aceasta era o misiune „pe viaţă şi pe
moarte” i-a făcut pe cei doi [Nicolae Juravschi și Victor Reneiski] să se
arunce în focul luptei, fără să se mai gândească la tactica de concurs şi
poziţiile adversarilor principali.
Nicolae Juravschi: „Finala la 500 de metri a fost într-adevăr o
cursă nebunească. Pur şi simplu ne-am repezit din start, fără să ne mai gândim
la ce se întâmplă în jurul nostru, uitând de munca fanatică depusă, de comedia
repartizării bărcii şi mai ales de tactica cursei etc. Când revăd cursa, sunt
sigur că am fi câştigat, dacă am fi fost mai atenţi la ce se întâmpla în jurul
nostru, urmărindu-i pe adversarii noştri principali, Ungaria și Germania. Noi
însă, ca nişte cai de curse, am uitat de orice tactică şi ne-am năpustit
înainte, pierzându-i din vedere pe unguri, pe care deşi îi depăşisem pe a doua
jumatate a cursei, şi-au revenit şi s-au strecurat în faţa noastră cu câţiva
metri înainte de sosire. După cursă, părerile erau împărţite – unii ne
felicitau pe noi, alţii pe unguri. După o perioadă îndelungată de deliberări,
negocieri şi reluări video, Kolonics şi Horvath au fost declaraţi învingători
în 1:40.42, cu noi la 0.03 secunde în 1:40.45”.
Echipajul maghiar Kolonics şi Horvath pleacă din start cu o
viteză nebună. După jumătate de parcurs ei îi conduc pe Juravschi și Reneiski
cu 0.23 secunde. Contraatacul începe cam după 300 de metri, cu Moldova și
Germania la conducere. Încrezători că au câștigat, dublul moldovean se
relaxează prematur, permițând echipajului ungar să învingă cu 0.03 secunde. Foto:
olympic.md
Alexandr Kirpicenko: „Fără îndoială că revenirea lui Reneiski,
deşi târzie, a ajutat dublul cu Juravschi să-şi recapete calităţile de
învingător, deşi factorul timp a lucrat împotriva lor. Probabil că dacă ei
reîncepeau să tragă împreună cu doi ani înainte de Atlanta, sunt sigur că ar fi
adus acasă o medalie de aur. Dar, în ciuda greutăţilor, ei nu s-au lăsat şi, din
acest punct de vedere, medalia lor de argint e mai valoroasă decât tot aurul
din lume. Revenirea lor în elită, după patru ani, a dovedit că sunt făcuţi
dintr-un metal preţios, din care se toarnă marii campioni şi că meritau o
medalie olimpică specială pentru curajul şi spiritid lor de sacrificiu”.
Nicolae Juravschi: „Pentru noi personal, medalia de la Atlanta a
fost probabil cea mai valoroasă din cariera noastră, confirmând că eliminarea
din echipa olimpică a CSI [la Olimpiada din 1992 de la Barcelona] fusese o
nedreptate şi că sentimentul nostru de frustrare era legitim. Din acest punct
de vedere, ea a fost pentru noi mai mult decât o medalie olimpică, ajutând la
refacerea prestigiului nostru subminat de circumstanţe în afara controlului
nostru. A constituit de asemenea un răspuns clar dat celor care ne-au contestat
şi denigrat şi o recompensă pentru cei care ne-au sprijinit şi ajutat. Această
medalie ne-a permis să încheiem, în condiţii satisfăcătoare, un capitol
complicat şi plin de evenimente a vieţilor noastre. Faptul că această medalie
olimpică [de argint] a fost, din
punct de vedere istoric, prima câştigată de Republica Moldova, o face şi mai
preţioasă. Ea i-a recompensat pe toţi cei care s-au alăturat aventurii noastre
la toate nivelurile, de la guvern pană la ultimul sponsor şi suporter. Aceasta
medalie, şi mai ales cele care au urmat, au pus sportul moldovenesc pe harta
olimpică a lumii, oferind o mostră a calităţilor şi ambiţiilor noastre sportive”.
Autori: Christian THAU și Ion POPESCU-NEGURIȚĂ
500 metri. Canoe Dublu sprint – medaliaţii (stânga/dreapta):
Juravschi şi Reneiski (Moldova) argint, Kolonics şi Horvath (Ungaria) aur,
Andriev şi Obreja (România) bronz. Foto: olympic.md
O bătaie de vâslă...
Într-o dimineaţă devreme plecăm spre Gainesville, localitatea unde se
află Lake Lanier. Finala de canoe la 500 de metri îi va avea protagonişti pe
Reneiski-Juravschi. În cursa la 1.000 de metri duetul nostru a venit pe locul
patru. Au fost foarte buni pe prima jumătate a distanţei şi nu le-a ajuns decât
puţin să nimerească în trioul laureaţilor. Nu le-au ajuns forţe, au spurtat
prea devreme, au avut scăpări tactice? Nu, toate mergeau bine. Pur şi simplu
alături vâsleau concurenţi puternici, foarte puternici şi în asemenea situaţii
se spune că nu le-a ajuns puţină şansă. Norocul în sport e o noţiune care
uneori cântăreşte totul... Vor reuşi oare revanşa la sprint?
A fost cu adevărat o finală de infarct. Cuplul nostru iese în frunte şi
aproape până la ultimii metri conduce şi chiar avem impresia că termină
înaintea tuturora... Corecţia o face imparţial fotofinişul! Pe primul loc
maghiarii Kolonics-Horvath, locul doi Reneiski-Juravschi (Moldova), pe locul
trei Obreja-Andriev (România). Argint! Dar face cât aurul! Bravo, băieți, bravo
Chirpicenco!
Autor: Efim JOSANU
Prima medalie olimpică de argint a Moldovei – Juravschi,
Reneiski şi Kirpichenko împreună cu membrii delegaţiei. Foto: olympic.md
ATLANTA 1996
REZULTATE TEHNICE. Proba Canoe dublu
(C-2), 500 m
Număr de participanți: 38.
Număr de țări: 19.
În runda de calificare
Nicolae Juravschi și Victor Reneischi au câștigat cursa cu rezultatul 1:44.477.
În semifinale s-au mai calificat ocupantele locurilor 2 și 3, Germania (1:45.145),
respectiv Bulgaria (1:45.545).
În semifinale băieții noștri
au ocupat locul secund cu rezultatul 1:42.029, fiind întrecuți de România (1:41.653).
În afară de aceste două echipaje în finală s-au mai calificat: Spania (1:42.397),
Rusia (1:43.141) și Slovacia (1:43.757).
Finala
1. Ungaria (Gyorgy Kolonics – Csaba Horvath) – 1:40.420;
2. MOLDOVA
(Nicolae JURAVSCHI – Victor RENEISCHI) – 1:40.456;
3. România (Gheorghe Andriev – Grigore Obreja) – 1:41.336;
4. Germania (Andreas Dittmer – Gunar Kirchbach) – 1:41.760;
5. Bulgaria (Martin Marinov Georgiev – Blagovest Stoyanov Nikolov) – 1:42.208;
6. Rusia (Andrey Kabanov – Pavel Konovalov) – 1:42.496;
7. Spania (Jose Alfredo Bea Garcia – Oleg Shelestenko Sanchez) – 1:43.572;
8. Slovacia (Peter Pales – Csaba Orosz) – 1:44.116;
9. Belarus (Aleksandr Maseykov – Dmitriy Dovgalionok) – 1:46.840.
