Reprezentanţii
Moldovei la Jocurile
Olimpice (partea a doua)
Ca răspuns la boicotul ţărilor occidentale al
Olimpiadei din 1980 de la
Moscova, Uniunea Sovietică şi sateliţii săi au refuzat
participarea la Jocurile
Olimpice din 1984 de la
Los Angeles (SUA).
Din fericire pentru Mişcarea Olimpică, peste patru
ani la Seul
(Coreea de Sud) nu a mai existat niciun boicot. RSSM a fost reprezentată
la ediţia
din 1988 a
Jocurilor Olimpice de cinci sportivi (toţi băieţi), care au concurat la
tot atâtea discipline: Nicolae Juravschi
(kaiac-canoe), Iurie Başcatov
(nataţie), Timofei Screabin (box), Vladimir Iuvcenco (canotaj) şi Oleg Moldovan (tir). Acasă moldovenii
au revenit cu patru medalii (două de aur, câte una de argint şi de bronz).
Nicolae Juravschi şi Victor Reneiski la JO din 1988
Nicolae Juravschi a devenit primul moldovean dublu
campion olimpic. În proba de canoe-dublu 500 metri, Juravschi
alături de belarusul Victor Reneiski a obţinut rezultatul 1.41,77, întrecând
echipajele din Polonia (1.43,61) şi Franţa (1.43,81), iar pe distanţa 1.000 metri, cu
rezultatul 3.48,36, au fost întrecute echipele din Republica Democrată Germană (3.51,44)
şi Polonia (3.54,33).
Înotătorul de stil liber Iurie Başcatov a concurat
la trei probe. La 100
metri el a ocupat locul 5 (din 77 participanţi) cu
rezultatul 50,08. La 200
metri s-a clasat pe locul 22 (din 63) cu rezultatul
1.52,04. La ştafeta 4 x 100 m
echipa URSS (Ghennadi Prigoda, Iurie Başcatov, Nikolai Evseev şi Vladimir
Tkacenko) a ocupat locul doi cu rezultatul 3.18,33, fiind întrecută de SUA,
care cu rezultatul 3.16, 53 a
stabilit un nou record mondial.
Bălţeanul Timofei Screabin
a devenit primul boxer
moldovean medaliat la JO
Pugilistul Timofei Screabin (categoria de greutate
51 kg) a
câştigat în premieră pentru boxul moldovenesc medalia olimpică de bronz. În
semifinală el a cedat în faţa viitorului campion olimpic, Kim Kwan Sun din
Coreea de Sud.
Ţintaşul Oleg Moldovan a debutat la JO în 1988
Viitorul medaliat olimpic, Oleg Moldovan, a
debutat la Jocurile Olimpice
din 1988. La proba de tir 50
metri, 60+10 trageri la ţinta mobilă el a ocupat locul
14 (din 23 de participanţi) cu rezultatul 583 de puncte.
De asemenea la Seul au evoluat şi o serie de atleţi, discipoli
ai şcolii sportive moldoveneşti: Igor
Dobrovolski (fotbal), Serghei
Marcoci (polo pe apă), Natalia
Rusnacenko (handbal) şi Pavel Krupko
(canotaj).
Igor Dobrovolski, absolvent al Şcolii-internat
republicane cu profil sportiv din Chişinău, a devenit campion olimpic la
fotbal. În finală selecţionata URSS a învins Brazilia cu scorul de 2-1 (după
prelungiri), iar Dobrovolski a marcat un gol din penalty. El a evoluat în toate
cele şase meciuri disputate de echipa sovietică şi a devenit golgheterul
formaţiei cu 6 reuşite la activ.
Chişinăuianul Serghei Marcoci a câştigat medalia
de bronz la polo pe apă în componenţa naţionalei URSS, care a fost întrecută doar
de selecţionatele Iugoslaviei şi SUA.
Natalia Rusnacenko, portarul selecţionatei URSS la
handabal
Natalia Rusnacenko, discipolă a şcolii de handbal
din Tiraspol, de asemenea a devenit medaliată cu bronz. Ea a apărat buturile
selecţionatei URSS, care a fost întrecută în ierarhia olimpică de Coreea de Sud
şi Norvegia.
Pavel Krupko, absolvent al Şcolii de canotaj din
Tiraspol, alături de coechipierii Aleksandr Zaskalko, Serghei Kineakin şi Iuri
Zelikovici a ocupat locul 4 la proba de canotaj, 4 vâsle pe distanţa 2.000 metri.
La sfârşitul anilor ’80 ai secolului trecut în
Uniunea Sovietică au avut loc serioase perturbaţii social-politice. Astfel, la
23 ianuarie 1990 parlamentul de la
Chişinău a adoptat Declaraţia suveranităţii RSS Moldova. La
23 mai 1991 este adoptată noua denumire de Republica Moldova, care îşi proclamă
la 27 august 1991 independenţa de stat. URSS şi-a încetat existenţa în
decembrie aceluiaşi an.
Comitetul Olimpic al Uniunii Sovierice a fost
desfiinţat pe 12 martie 1992. Cu toate acestea la Olimpiada de la Barcelona (Spania) 12
foste republici sovietice (inclusiv şi Moldova) au format Echipa Unită a
Comunităţii Statelor Independente (CSI) şi au evoluat sub drapelul olimpic. La probele
individuale în cinstea câştigătorului pe catarg era arborat steagul naţional şi
era intonat imnul ţării respective. În probele pe echipe era arborat drapelul
olimpic şi era intonat imnul olimpic.
Republica Moldova a fost reprezentată la această
ediţie a Jocurilor Olimpice de un număr record de sportivi – 11 (3 fete şi 8
băieţi), care au concurat la şapte discipline, în 18 probe: Tudor Casapu (haltere), Iurie Başcatov, Sergiu Mariniuc şi Natalia Meşcereakova (tustrei – nataţie),
Natalia Valeeva (tir cu arcul), Olga Bolşova şi Vadim Zadoinov (ambii – atletism), Oleg Carpov şi Vasile Tanas
(ambii – hipism), Alexandru Britov
(canotaj) şi Sveatoslav Reabuşenko
(ciclism).
Tudor Casapu, deocamdată singurul moldovean
campion olimpic la o probă individuală
La Olimpiada-1992 reprezentanţii Republicii
Moldova au câştigat cele mai multe medalii – 5 (record care cu greu va putea fi
depăşit în viitorul apropiat). Cel mai răsunător succes l-a reuşit halterofilul
Tudor Casapu care a devenit campion olimpic (a fost prima şi deocamdată ultima
medalie olimpică de aur pentru Republica Moldova (RSSM) la o probă
individuală). Concurând în categoria de greutate până la 75 kg, moldoveanul a reuşit
rezultatul 357,5 kg
(155 kg
la proba „smuls” şi 202,5
kg la proba „aruncat”). Acelaşi rezultat l-a obţinut şi
cubanezul Pablo Rodriguez Lara, însă sportivul nostru cântărea mai puţin, fapt
ce i-a permis să urce pe cea mai înaltă treaptă a podiumului de premiere. La
concurs au luat parte 34 de sportivi din 27 de ţări. „Deşi am evoluat la
Olimpiada din Barcelona în componenţa unită a statelor
ex-sovietice, eu am luat tricolorul cu mine şi mi l-am pus pe umeri după ce am
devenit campion”, îşi aminteşte Tudor Casapu. Chiar dacă Comitetul Naţional
Olimpic (înfiinţat la 29 ianuarie 1991) a devenit oficial membru al Comitetului
Internaţional Olimpic doar în 1993, halterofilul susţine că în Spania a
reprezentat sportul moldovenesc. „La acel
moment Uniunea Sovietică nu mai exista, astfel că echipa unită a CSI avea doar
o valoare statistică. Eu m-am simţit campion din Moldova”, spune Tudor
Casapu.
În 1992, înotătorul Iurie Başcatov a devenit pentru
a doua oară medaliat cu argint la
JO
Iurie Başcatov, ca şi patru ani în urmă la Seul, a obţinut medalia de
argint la ştafeta 4 x 100 m
liber. De această dată alături de Pavel Hnâkin (Ucraina), Gennadi Prigoda şi
Aleksandr Popov (ambii – Rusia). Echipa Unită a încheiat concursul cu
rezultatul 3.17,56, fiind din nou întrecută de reprezentativa Statelor Unite.
Natalia Valeeva a obţinut la Barcelona două medalii
olimpice
Tiraspoleanca Natalia Valeeva a câştigat două
medalii de bronz la tir cu arcul, probă dominată de sportivii coreeni. La
individual (competiţie la care au concurat 61 de sportive) ea a fost întrecută
de Cho Yun En şi Kim Su Nyun (ambele din Coreea de Sud). În concursul pe echipe
pe primele două locuri s-au situat Coreea de Sud şi China. Din componenţa
Echipei Unite au făcut parte Natalia Valeeva (Moldova), Ludmila Arjannikova
(Rusia) şi Hatuna Kvrivişvili (Georgia).
Înotătoarea Natalia Meşcereakova a cucerit medalia
de bronz la ştafeta 4 x 100 m
mixt, alături de Nina Jivanevskaia (Rusia), Elena Rudkovskaia (Belarus) şi Olga
Kiricenko (Ucraina). Echipa Unită a obţinut rezultatul 4.06,44, fiind întrecută
de SUA (4.02,54 – record mondial) şi Germania (4.05,19). La ştafeta 4 x 100 m liber, Echipa Unită (în
componenţa: Natalia Meşcereakova – Moldova, Svetlana Leşukova, Elena
Dendeberova şi Elena Şubina – toate Rusia) a ocupat locul 4. La proba 50 m liber, Meşcereakova s-a
clasat pe locul 6 cu rezultatul 25,47.
Atleta Olga Bolşova (fiica lui Victor Bolşov, care
a reprezentat Moldova la
Olimpiada din 1968, şi Valentina Maslovscaia, participană la Jocurile Olimpice
din 1960) la proba de sărituri în înălţime n-a îndeplinit baremul de calificare
(1,92 m),
reuşind rezultatul 1,83 m.
Vadim Zadoinov la antrenament
Vadim Zadoinov a concurat la două probe: 400 m garduri şi ştafeta 4 x
400. În ambele cazuri s-a clasat pe locul 5 în cursa de calificare. În primul
caz cu rezultatul 51,21, în cel de-al doilea (alături de ucraineanul Oleg
Tverdohleb, belarusul Anatoli Makarevici şi rusul Dmitri Kosov), cu rezultatul
3.05,59.
În concursul pe echipe la hipism Echipa Unită
compusă din Oleg Carpov, Vasile Tanas (ambii – Moldova), Mihail Râbak (Belarus)
şi Sandro Cihladze (Georgia) n-a încheiat competiţia. La individual Vasile Tanas
a ocupat locul 51 (din 82), iar Oleg Carpov a abandonat concursul.
Înotătorul Sergiu Mariniuc a ocupat locul 7 (din
33 de participanţi) la proba de 400
m mixt cu rezultatul 4.22,93 şi locul 10 (din 60) la
proba 200 m
mixt cu rezultatul 2.03,72. Alexandru Britov, discipol al Şcolii de canotaj din
Tiraspol, s-a clasat pe locul 8, iar ciclistul Sveatoslav Reabuşenko a ocupat
locul 33 (din 158) în proba pe şosea. Cei 194 km el le-a parcurs în
4:35.56.
Chişinăueanul Serghei Marcoci
a câştigat „bronzul”
olimpic în 1992
La Olimpiada de la Barcelona au luat parte şi
discipoli ai şcolii sportive moldoveneşti care au apărat culorile altor ţări.
Astfel, Nicolae Juravschi (locul 4
la 500 şi 1.000 m
la canoe-dublu, alături de Gheorghe Andriev) a concurat pentru România; Veaceslav Gorpişin (campion olimpic la
handbal), Serghei Marcoci şi Alexei Vdovin (medaliaţi cu bronz la
polo pe apă) au reprezentat Federaţia Rusă.
Olimpiada de la Barcelona a fost una de
glorie pentru sportivii moldoveni. Era rodul cantonamentelor centralizate în
echipele sovietice, graţie cărora atleţii noştri au obţinut rezultate fără
precedent. De la
Jocurile Olimpice din 1992, „tricolorii” moldoveni nu au mai
cucerit niciun titlu suprem. La următoarele ediţii ale JO de vară sportivii din
Republica Moldova au urcat pe podium încă de şapte ori, iar de la Olimpiada din 2004
moldovenii au revenit fără medalii. Dar despre toate acestea în articolele
următoare.
(va urma)
Andrei
PRODAN