În anul 2010 a văzut lumina tiparului cartea lui Gheorghe BACIU ”Orașul Bălți și oamenii
lui”. Un capitol aparte autorul l-a dedicat dezvoltării activității sportive
din această localitate.
ACTIVITATEA
EDUCAŢIONAL-SPORTIVĂ BĂLŢEANĂ
Istoricul aspectului educaţional cu caracter
sportiv din oraşul Bălţi este cercetat insuficient, ceea ce ţine atât de
trecutul îndepărtat, cât şi de perioada contemporană. Însă, rămâne o realitate
că, în toate timpurile, şcolile de cultură generală şi cele profesionale erau
principalele edificii în care copiii şi tinerii făceau exerciţii sportive în
cadrul orelor de educaţie fizică, astfel adaptându-se la practicarea anumitor
jocuri sportive. În mare măsură, această situaţie s-a păstrat până în prezent.
Anume în şcoli, copiii şi tineretul acumulează deprinderi cu caracter sportiv;
aici îşi dezvoltă ataşamentul şi dragostea faţă de anumite probe sportive,
pentru mulţi devenind activitatea profesională de bază: de performanţă sau
pedagogică.
În condiţiile or. Bălţi, sportul în masă a început
să se dezvolte pe larg în anii 20-30 ai secolului XX. În acea perioadă s-a
organizat şi funcţiona Societatea Sportivă „Macabi", preşedintele căreia
era Daniel Sorocher, iar funcţia de vicepreşedinte o deţinea Alexandru
Zigberman. La început, cele mai preferate erau luptele greco-romane şi
fotbalul, iar mai apoi au devenit atractive şi alte probe: baschetul, voleiul
şi multe probe individuale (boxul, gimnastica, atletismul etc.).
Ivan Poddubnâi și
Ivan Zaikin.
În acei ani, se bucurau de mare autoritate
multiplii campioni mondiali la luptele greco-romane Ivan Zaikin (1880-1948) şi
Ivan Poddubnâi (1870-1949), care locuiau în Chişinău. Ambii sportivi, cu renume
mondial, cutreierau plaiul basarabean, demonstrându-şi forţele fizice
excepţionale. Aceşti mari atleţi au poposit şi în oraşul Bălţi, unde s-au
cunoscut cu tânărul voinic din Slobozia-Bălţi, pe nume Petre Gorbaci, pe care
îl familiarizau cu tehnicile luptelor greco-romane. Mai apoi a devenit şi el
renumit sportiv şi recunoscut antrenor.
După al Doilea Război Mondial, odată cu
normalizarea activităţii tuturor instituţiilor social-culturale din Bălţi, îşi
încep activitatea şi secţiile sportive, în primul rând în instituţiile de
învăţământ. Începând cu anul 1945, toate formele de activităţi sportive şi de
educaţie fizică erau dirijate de Secţia (comitetul) sport din cadrul
comitetului executiv orăşenesc Bălţi.
Funcţia de preşedinte al Secţiei sport au
deţinut-o: Mihail Amelcencov, Fiodor Ivanov, Emilia Longhinova, Constantin
Durnea, Leonid Baciu, Mihail Balan.
În urma reorganizării din 2001, Secţia sport a
intrat în componenţa Departamentului învăţământ, Tineret şi Sport; director a
fost numit Andrei Ciobu, iar apoi Iurie Grati.
În primii ani de după război s-au organizat
echipele de fotbal „Lokomotiv", „Spartak", „Burevestnik",
„Urojai", iar mai târziu s-au fondat echipele „Trud",
„Stroiteli", „Pişcevik", „Olimpia" ş.a.
Primii antrenori de fotbal, în acel timp, au fost
P. Gorbaci, M. Ionescu, L. Ivanov ş.a.
De o mare popularitate şi respect se bucura Petre
Gorbaci. Chiar îndată după terminarea războiului, el a organizat echipa de
fotbal „Lokomotiv", pe care o antrena. Jucători deveniseră tinerii din
localitate: Bâcov, Poţelov, Paramonov, fraţii Vladimir şi Eugen Gorbaci,
Dumitru Frunză, Slava Reazanov, iar mai târziu s-au asociat şi Gicu Caraiman,
Anatol Pascaru, Leonid Bariu şi alţi bălţeni.
În calitate de stadion pentru antrenamente şi
competiţii se folosea toloaca din preajma gării feroviare de nord, cu ieşire la
strada centrală – Kiev. Peste câţiva ani, acest teren a fost îngrădit cu un zid
de piatră şi amenajat cu scaune pentru suporteri, devenind astfel stadionul
preferat al feroviarilor bălţeni.
În anii postbelici echipa „Lokomotiv",
condusă de P. Gorbaci, devenise una din cele mai cunoscute, şi nu numai în
Bălţi, iar în 1958 ea a fost deţinătoarea cupei de iarnă a RSSM la fotbal.
Nu a uitat legendarul Petre Gorbaci, renumit
luptător, nici de luptele greco-romane, organizând o secţie specială pe lângă
stadionul „Lokomotiv" şi antrenând zeci de tineri din localitate.
În scurt timp, P. Gorbaci a pregătit o echipă
tânără de luptători din Slobozia-Bălţi, care participau la diverse competiţii,
organizate atât în Bălţi, cât şi în republică.
Deja în anii 1948-1949 s-a fondat o echipă la
luptele greco-romane (clasice), iar mulţi dintre membrii echipei au devenit
premianţi la competiţiile orăşeneşti şi republicane. Dintre ei rămâne cunoscut
doar Dumitru Frunză.
În perioada anilor 1955-1956, pe locul clădirilor
distruse pe timpul războiului, situate pe malul drept al Răutului, în preajma
fabricii de zahăr, s-a început pregătirea terenului pentru viitorul stadion
orăşenesc. Procesul de inaugurare oficială a stadionului a avut loc în vara
anului 1960. În această zi, selecţionata de fotbal a or. Bălţi şi-a măsurat puterile
cu echipa „Moldova" din capitală. În componenţa echipei bălţene de fotbal
a participat şi juniorul Leonid Baciu.
Conducerea oraşului Bălţi a început să acorde tot
mai multă atenţie pregătirii tinerilor la majoritatea probelor sportive, iar ei
obţineau rezultate îmbucurătoare. Deja la spartachiada popoarelor din URSS
(1956), din oraşul Bălţi au participat sportivi de categorie înaltă: H. Hunt,
maestru în sport, campion al RSSM la aruncarea ciocanului; P. Fomin, recordman
la alergarea pe distanţa de 10 mii metri; Lidia şi Grigore Golubev, multipli
campioni la tragerea în ţintă; Oleg Calianov, renumit sprinter, ş.a.
Prima şcoală sportivă (nr. 1) a fost deschisă la 3
octombrie 1953, în localul Bisericii „Sf. Apostoli Petru şi Pavel", care servea
şi pentru rugăciuni persoanelor condamnate la închisoare, întrucât se afla în
vecinătate cu puşcăria.
În şcoală activau mai multe secţii sportive: de
gimnastică (antrenori – Maia Caţai şi Viliam Sliusarevschi), de atletism
(antrenor – Anatol Falco), de baschet (antrenori – Nicolae Robinciuc şi Vitalie
Marmor), de fotbal (antrenor – Iurie Perestoronin), de tragere în ţintă
(antrenor – Gheiştelid) şi de box (antrenor – Boris Petuhov).
Boris Petuhov, antrenorul emerit al Moldovei, și
Nikolai Koroliov, maestrul emerit al sportului din URSS, repartizt în anii 60
în Moldova de federația de box a Uniunii Sovietice.
Ceva mai târziu, pentru elevii şcolilor de cultură
generală s-au construit săli şi terenuri sportive, înzestrate cu utilajele
respective.
În 1957, din iniţiativa maeştrilor în sport Victor
Firsanov şi Mihail Kiseliov, s-a început selectarea tinerilor bălţeni în grupa
de canotaj (caiac-canoe). În scurt timp, această echipă de entuziaşti a
participat cu succes la primul campionat al RSSM, care s-a desfăşurat la Tiraspol. Mai
târziu, reprezentanţii Bălţiului au devenit campioni ai Spartachiadei din
Transcaucazia, care s-a desfăşurat în oraşul Poti, Georgia. în acea echipă de
caiac-canoe evoluau cu mare succes sportivii V. Danilov, M. Lucinschi, M. Steminovski,
V. Silin şi alţii. De menţionat că antrenorii Victor Firsanov şi Dumitru Donic
s-au aflat mereu în fruntea organizării şi conducerii echipei, pregătind pe
parcurs mulţi discipoli, renumiţi sportivi de performanţă: Gavril Streminovski,
medalist de bronz la
Campionatul Europei; Vasile Silin, campion al Armatei
Sovietice; Vladimir Voronin, campion al Spartachiadei elevilor din URSS.
Mai târziu, a preluat ştafeta Vasile Silin, care a
devenit un excelent educator al tinerei generaţii de sportivi şi care se bucura
de mare autoritate printre antrenorii din Republica Moldova. Vasile Silin a
pregătit o pleiadă întreagă de sportivi talentaţi, dintre care Leonid Morari,
maestru în sport de clasă internaţională, Petru Zaporojan, Svetlana Turgova,
Natalia Haham – maeştri în sport.
Spre sfârşitul anilor 60 ai sec. XX, la Bălţi se mai fondează două
şcoli sportive pentru tineret (nr. 2 şi nr. 3). Tot prin acei ani, în incinta
bisericii armeneşti s-a deschis o şcoală specializată de box, iar pe lângă
complexul „Moldova” şi în incinta şcolii feroviare nr. 5 din Slobozia-Bălţi
s-au organizat secţii de atletism.
Prin anii 70, se construieşte un bazin închis de
înot, unde se fondează prima şcoală de înot.
În mai multe şcoli, colective de muncă şi în
asociaţiile sindicale bălţene continuă fondarea bazelor sportive, în care se
organizează competiţii de diferite niveluri. Toate acestea au contribuit la
creşterea interesului faţă de sport şi de cultura fizică. Pe parcursul mai
multor ani, numărul edificiilor sportive specializate în or. Bălţi era în
permanentă ascensiune.
Semnificativ este faptul că, îndată după
proclamarea independenţei Republicii Moldova, în oraşul Bălţi a avut loc (21
mai 1993) un eveniment istoric – darea în exploatare a noului bazin de înot în
aer liber, de 50 metri,
construit conform standardelor europene. La inaugurarea edificiului a asistat
primul Preşedinte al RM, Mircea Snegur, ministrul Culturii, Ion Ungureanu,
parlamentarul Pantelei Sandulache, primarul oraşului, Vladimir Tonciuc, şi alte
persoane.
La începutul sec. XXI (2003-2004), bălţenii deja
dispuneau de un set de edificii sportive performante, inclusiv 2 mari bazine de
înot, 3 stadioane cu tribune pentru 500 de locuri, circa 45 săli sportive bine
amenajate, peste 60 de terenuri şi câmpuri sportive. Devenise o tradiţie
frumoasă organizarea competiţiilor în cadrul instituţiilor şi colectivelor de
muncă, consacrate deschiderii sezonului sportiv, o adevărată sărbătoare a
oraşului.
Mulţi ani la rând băltenii s-au bucurat de
succesele renumitului pugilist Boris Petuhov, absolvent al Colegiului de
Educaţie Fizică şi al Universităţii de Stat din Moldova, care a făcut mult
pentru dezvoltarea sportului în oraşul Bălţi. Mai mult de două decenii a condus
renumita şcoala sportivă pentru copii şi tineret – rezervele olimpice. Cu
succes practica boxul, a fost multiplu campion al Moldovei şi premiant al mai
multor competiţii prestigioase, naţionale şi internaţionale.
El a educat boxeri renumiţi (Grigore Ţâscari, Oleg
Gruşevski ş.a.), a fondat o şcoală de pugilism, recunoscută de mulţi
specialişti în această ramură. Succesele maestrului emerit în sport au fost
înalt apreciate de stat, conferindu-i titlurile de „Antrenor Emerit" şi
„Om Emerit" în educaţia fizică şi sport. Vreau să subliniez că Boris
Petuhov a fost membru al Uniunii Jurnaliştilor din URSS, a publicat câteva
cărţi şi multe articole despre activitatea sportivă. El rămâne în istoria
sportului bălţean ca boxer de performanţă şi antrenor de vază.
Daniil Svareşciuc
Este vrednic de laudă tânărul pugilist de numai 17
ani, împliniţi în 2010, absolvent al şcolii nr. 15, Daniil Svareşciuc, unicul
bălţean reprezentant al Republicii Moldova la Jocurile Olimpice
de Vară pentru tineret (grupa 14-18 ani), desfăşurate în august 2010 la Singapore, unde a
câştigat medalia de bronz. Talentatul sportiv este antrenat de cunoscutul
maestru în sport, Veaceslav Simac.
Şahiştii bălţeni întotdeauna au obţinut rezultate
bune la competiţiile orăşeneşti şi la cele republicane. La dezvoltarea acestei
ramuri sportive, în diferite perioade, au contribuit şahiştii Kurocikin,
Doncenco, Rezenştein, Kotovici, Voinalovici, Morozov, Carauş, Ana Şusterman.
Semnificativă este şi avansarea tinerilor şahişti
bălţeni din ultimii ani, atât la competiţiile naţionale, cât şi la cele
internaţionale. Despre aceasta ne mărturiseşte succesul echipei de juniori
(8-12 ani) la turneul internaţional la şah, organizat de CS „Politehnica"
din Iaşi în februarie 2010, unde au participat 62 echipe şcolare.
Echipa din Bălţi (Alexandru Karasiov, Marius
Abramciuc, Vădim Plohotniuc, Paula-Alexandra Ghiţu) a devenit campioană,
acumulând 22,5 puncte, fiind urmată de echipele din Chişinău (21,5) şi Iaşi
(21,0 puncte).
Câştigători ai campionatului republican la şah
între băieţi şi fete până la 10, 12 şi 14 ani de asemenea au devenit
reprezentanţii municipiului Bălţi (Oleg Gorbanovschi, Olga Hâncu, Galina
Lesnic, Marius Abramcicuc, Andrei Macovei şi Anastasia Belevtova), care vor
prezenta Republica Moldova la campionatul mondial la şah printre juniori
(Georgia).
Şahistul Marius Abramciuc, un fenomen de copil
talentat, a devenit campion european la această grupă de vârstă încă la 8 ani.
Mai târziu, el devine campion mondial la grupa de vârstă de 10 ani, apoi la 12
ani. El este posesorul titlurilor multiplu campion european şi campion mondial,
obţinute la competiţiile din Georgia, Muntenegru, Turcia, Grecia etc.
Bălţenii se bucură mult de succesele sportivilor
de performanţă: halterofilul Vadim Vacarciuc, maestru în sport de clasă
internaţională, deţinător al medaliei de bronz la spartachiadele europene şi
mondiale; halterofilul Igor Grabuncea, campion mondial, multiplu premiant al
campionatelor mondiale şi europene; sambista Angela Polevoi, campioana lumii printre
studenţi şi deţinătoarea medaliei de argint la campionatul Europei; şahista Ana
Şusterman, posesoara locului trei la Olimpiada mondială la şah; alţi laureaţi în
diverse probe sportive: luptătorii Oleg Popovici şi Alexandru Beleavschi,
Dumitru Zastoico, campion al Moldovei la sărituri în înălţime, Alexandru
Verhoveţchi, laureat la nataţie, Oleg Gruşevski, laureat la box la turneul
consacrat memoriei lui Boris Petuhov.
Halterofilul bălțean Vadim Vacarciuc a reprezentat
Moldova la 4 ediţii ale Jocurilor Olimpice (1996, 2000, 2004, 2008).
Merită cuvinte de laudă antrenorii de atletism
Nona şi Eugen Alexeev, care au pregătit mai mulţi sportivi de performanţă:
Tatiana Drocova - la alergări, Ludmila Balan - la sărituri în înălţime şi alţi
talentaţi sportivi de la şcoala „Lokomotiv".
Nu sunt uitaţi nici veteranii sportului din Bălţi.
Astfel, merită să fie amintit ilustrul baschetbalist, maestru în sport,
Valentin Savca, care în anii 1956-1982, după absolvirea Facultăţii de Educaţie
fizică a Institutului Pedagogic „Ion Creangă", a activat în calitate de
antrenor, şef de studii şi director al Şcolii sportive de tineret nr. 2 din
Bălţi. El a educat zeci de sportivi de performanţă, în mare măsură a contribuit
la dezvoltarea acestei probe sportive şi a devenit primul arbitru bălţean de
categorie superioară.
Cu anii, apar noi generaţii de sportivi, noi
vedete, care duc mai departe faima predecesorilor. Spre exemplu, în anul 2009,
mulţi sportivi bălţeni au obţinut rezultate frumoase şi au devenit campioni şi
premianţi ai diferitor probe sportive. Dintre aceştia fac parte: Igor Grabuncea
– medalie de bronz la campionatul european la haltere; Alexandru Şpac – medalie
de argint la campionatul european la haltere printre juniori de până la 20 ani;
Elena Cornovscaia – locul II la campionatul mondial la sambo; Valeri
Mileaşchevici – campion european la sambo printre juniori; Ecaterina Malihin –
învingătoare a competiţiilor internaţionale la atletism; Ludmila Polonca –
premianta regatei internaţionale la caiac-canoe; Alexandru Gherasimciuc –
campion mondial la carate-şotokan etc.
Printre cei mai performanţi antrenori ai
municipiului Bălţi în anul 2009 îi putem numi pe: Leonid Şpac, Mihail Deici,
Ghenadie Mileaşchevici, Olga Zubcova, Vladimir Dubovic, Ghenadie Tarasinschi,
Iulian Piaticovschi, Serghei Şaric şi Leonid Şusterman.
Gheorghe
BACIU
