Istoria Jocurilor Olimpice moderne (24)

Continuăm serialul dedicat istoriei Jocurilor Olimpice de vară moderne. Astăzi vă prezentăm ediția a XXVI-a a Olimpiadei care a avut loc în Atlanta în anul 1996. Partea a 23-a, consacrată ediției a XXV-a a Jocurilor Olimpice disputate la Barcelona în 1992, o găsiți aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2024/07/istoria-jocurilor-olimpice-moderne-23.html.

Posterul oficial al Jocurilor Olimpice din 1996. Designer – Primo Angeli.

EDIŢIA a XXVI-a. ATLANTA 1996

Anul 1996 – centenarul Jocurilor Olimpice moderne – a constituit o adevărată provocare pentru oraşul Atlanta (ales în faţa Atenei să găzduiască celebrarea centenarului). Este recunoscut faptul că întrecerile olimpice, organizate de acest oraş american, s-au desfăşurat pe cele mai moderne baze sportive din lume, cu dotări de excepţie.

Emblema oficială a Jocurilor Olimpice din 1996. Designer – Michael Collins/Landor & Associates.

Rezultatele obţinute la această ediţie a Jocurilor Olimpice au evidenţiat evoluţia fără precedent a performanţelor sportive, ca rezultat al noilor tehnologii şi metodologii aplicate în procesul de pregătire. Statele mici şi necunoscute până la Jocurile Olimpice de la Atlanta au înţeles că, prin sport, se pot evidenţia, fiind avantajate de impactul pe care îl are televiziunea asupra publicului. Un prim record: capacitatea „Satului Olimpic” a fost de 15.000 de locuri, cea mai mare din istoria Jocurilor Olimpice.

Jocurile au fost deschise oficial de preşedintele SUA, Bill Clinton. Jurământul atleţilor a fost depus de Teresa Edwards, iar flacăra olimpică a fost aprinsă de legendarul Muhammad Ali. Mascota Jocurilor Olimpice din Atlanta a fost Izzy, un personaj abstract.

Izzy, mascota Olimpiadei din 1996. Designer: John Ryan.

Eroul gazdelor, Michael Johnson a câştigat aurul la 200 m şi 400 m, stabilind şi un nou record mondial la 200 metri, 19,32 secunde. Johnson a fost de neînvins în 54 de curse la 400 metri dinaintea Olimpiadei.

Michael Johnson a câştigat două medalii de aur, stabilind şi un nou record mondial. Sursa foto: gettyimages.com.

Carl Lewis a cucerit a noua medalie olimpică din cariera sa care a însemnat patru Olimpiade, câştigând la săritura în lungime.

Steve Redgrave a câştigat a patra sa medalie de aur, fiind numit de unii cel mai mare sportiv olimpic din Marea Britanie.

În 1996, Steve Redgrave a câştigat a patra sa medalie olimpică de aur. Sursa foto: invaluable.com.

La 100 m, campionul Linford Christie a fost descalificat după ce a luat două starturi false, lăsându-l astfel pe canadianul Donovan Bailey să îşi ia coroana printr-un nou record mondial de 9,84 secunde.

Lotul olimpic al Republicii Moldova a participat în premieră cu o echipă de sinestătătoare, formată din 41 de sportivi, la o Olimpiadă de vară. Nicolae Juravschi şi Victor Reneiski au câştigat medalia de argint la canoe-dublu, iar Sergiu Mureico a intrat în posesia medaliei de bronz la lupte greco-romane. O evoluţie bună au mai avut halterofilul Vadim Vacarciuc care s-a clasat pe locul 5; pe locul 6 au încheiat competiţia Igor Graboveţchi (lupte greco-romane), Vitalie Răilean (lupte libere), Ghenadie Lîsoconi (tir); pe locul 7 s-a situat Victor Peicov (lupte libere); pe locul 8 – Sergiu Mariniuc (nataţie); pe locul 9 – Lukman Jabrailov (lupte libere), Oleg Moldoven (tir) şi Igor Samoilenco (box). Lotul olimpic al Republicii Moldova s-a clasat pe locul 59 din 197 de ţări participante. Mai multe detalii află aici: http://andron-prodan.blogspot.com/2015/07/normal-0-false-false-false_6.html.

Nicolae Juravschi (dreapta) şi Victor Reneiski (stânga), savurând medalia de argint împreună cu antrenorul Alexandru Chirpicenco (centru). Sursa foto: CNOS R. Moldova.

Pe 27 iulie, la Stadionul Olimpic Centennial Park a avut loc un atac cu bombă în urma căruia a murit un spectator, Alice Hawthorne, şi au fost răniţi alţi 111. De asemenea, cameramanul turc Melih Uzunyol a decedat în urma unui atac de cord survenit în momentul în care alerga încercând să surprindă imagini.

În ciuda tragediei, Atlanta s-a dovedit a fi o Olimpiadă puternică, cu toate că problemele logistice şi de transport i-au urmărit pe oficiali tot timpul Olimpiadei. La ceremonia de închidere, preşedintele CIO, Juan Antonia Samaranch, în ciuda acestui incident, a catalogat această ediţie ca fiind una excepţională.

Cifrele JO Atlanta 1996

Datele de desfăşurare: 19 iulie – 4 august 1996.

Număr de ţări participante: 197.

Număr de sportivi: 10.332 (3.589 femei), la 26 de discipline, în 271 de probe (97 feminine, 11 mixte).

Număr de medalii decernate: 842 (271-273-298).

Podiumul pe medalii:

1. SUA: 44 aur, 32 argint, 25 bronz, total 101;

2. Rusia: 26 aur, 21 argint, 16 bronz, total 63;

3. Germania: 20 aur, 18 argint, 27 bronz, total 65.

Surse: netsport.ro, onlinesport.ro, gsp.ro 

Istoria Jocurilor Olimpice moderne (23)

Continuăm serialul dedicat istoriei Jocurilor Olimpice de vară moderne. Astăzi vă prezentăm ediția a XXV-a a Olimpiadei care a avut loc în capitala Cataloniei în anul 1992. Partea a 22-a, consacrată ediției a XXIV-a a Jocurilor Olimpice disputate la Seul în 1988, o găsiți aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2024/07/istoria-jocurilor-olimpice-moderne-22.html.

Posterul oficial al Jocurilor Olimpice din 1992. Designer – Josep Maria Trias.

EDIŢIA a XXV-a. BARCELONA 1992

Capitala Cataloniei a câştigat organizarea competiţiei în dispută cu oraşele Amsterdam, Belgrad, Birmingham, Brisbane şi Paris. Barcelona, oraşul de reşedinţă a preşedintelui de atunci al Comitetului Internaţional Olimpic – Juan Antonio Samaranch – a devenit, pentru 16 zile, centrul sportiv al lumii, prin organizarea ediţiei din 1992 a Jocurilor Olimpice.

Emblema oficială a Jocurilor Olimpice din 1992. Designer – Josep Maria Trias.

Barcelona 1992 a fost una din cele mai memorabile Olimpiade, şi nicio naţiune nu a boicotat Jocurile Olimpice. La această ediţie a participat şi Africa de Sud, după o pauză de 28 de ani din cauza politicii de apartheid. În urmă dărâmării Zidului Berlinului din 1990, Germania a participat cu o singură echipă, pentru prima dată din anul 1960. Chiar dacă nu a avut niciun sportiv, Afganistanul a participat la ceremonia de deschidere a Olimpiadei.

Jocurile au fost deschise oficial de Regele Juan Carlos I al Spaniei. Jurământul atleţilor a fost depus de Luis Doreste Blanco, iar flacăra olimpică a fost aprinsă de Antonio Rebollo. Ceremonia de deschidere a fost spectaculoasă şi s-a estimat că audienţa TV a ajuns la 2 miliarde. Mascota Jocurilor Olimpice din Spania a fost câinele Cobi.

Cobi, mascota Olimpiadei din 1992. Designer: Javier Mariscal.

China şi Cuba au fost aspru criticate că nu au participat la testele internaţionale antidopaj de dinaintea Jocurilor Olimpice.

Un număr record de 64 de ţări a câştigat medalii la Barcelona. Baseball-ul a primit statutul olimpic pentru prima oară. La baschet, „echipa de vis” a Americii, cu vedetele „Magic” Johnson şi Michael Jordan, a spulberat adversarii. Gimnastul din Belarus, Vitali Şcerbo, care reprezenta Cominitatea Statelor Independente, a reuşit să câştige şase medalii de aur, patru dintre ele într-o singură zi.

Cel mai prosper sportiv de la Barcelona a fost Vitali Şcerbo, care a adunat 6 medalii de aur.

Finala probei de 10.000 de metri a reprezentat o luptă între atleta din Africa de Sud, Elana Meyer, şi etiopianca Derartu Tulu, câştigând ultima. Cele două sportive au făcut împreună turul de onoare la finalul cursei. Marea Britanie a avut motiv de bucurie când Linford Christie şi Sally Gunnell au câştigat aurul la 100 m, respectiv la 400 m garduri. La 10 metri platformă, chinezoaica Fu Mingxia a câştigat medalia de aur la doar 13 ani.

Fu Mingxia a participat la trei ediții ale JO, câștigând în total patru medalii de aur și una de argint.

Republica Moldova, care a făcut parte din echipa unită a Comunităţii Statelor Independente (CSI), a fost reprezentată la această ediţie a Jocurilor Olimpice de 10 sportivi care au cucerit 5 medalii: Tudor Casapu (campion olimpic la haltere – a fost prima şi deocamdată ultima medalie olimpică de aur pentru Republica Moldova (RSSM) la o probă individuală), Iurie Başcatov (medaliat cu argint la nataţie), Natalia Valeeva (a câştigat două medalii de bronz la tir cu arcul), Olga Bolşova şi Vadim Zadoinov (ambii – atletism), Oleg Carpov şi Vasile Tanas (ambii – hipism), Alexandru Britov (canotaj), Sergiu Mariniuc (nataţie) şi Sveatoslav Reabuşenko (ciclism). La Olimpiada de la Barcelona au luat parte discipoli ai şcolii sportive moldoveneşti care au apărat culorile altor ţări. Astfel, Nicolae Juravschi (locul 4 la canoe-dublu) a concurat pentru România; Veaceslav Gorpişin (campion olimpic la handbal), Serghei Marcoci şi Alexei Vdovin (medaliaţi cu bronz la polo pe apă) au reprezentat Federaţia Rusă. Mai multe detalii află aici: http://andron-prodan.blogspot.com/2015/07/normal-0-false-false-false_3.html.

Tudor Casapu, deocamdată singurul moldovean campion olimpic la o probă individuală.

Organizată la 25 de sporturi şi 257 de probe, această a XXV-a ediţie a constituit, din acest punct de vedere, un record. Alte recorduri la Jocurile Olimpice de la Barcelona: numărul de sportivi participanţi – 9.368 – şi cele 815 de medalii decernate.

Cifrele JO Barcelona 1992

Datele de desfăşurare: 25 iulie – 9 august 1992.

Număr de ţări participante: 169.

Număr de sportivi: 9.368 (3.008 femei), la 25 de discipline, în 257 de probe (86 feminine).

Număr de medalii decernate: 815 (259-258-298).

Podiumul pe medalii:

1. CSI: 45 aur, 38 argint, 29 bronz, total 112;

2. SUA: 37 aur, 34 argint, 37 bronz, total 108;

3. Germania: 33 aur, 21 argint, 28 bronz, total 82.

Surse: netsport.ro, onlinesport.ro, gsp.ro