Показаны сообщения с ярлыком Veaceslav Gorpişin. Показать все сообщения
Показаны сообщения с ярлыком Veaceslav Gorpişin. Показать все сообщения

пятница, 19 июля 2024 г.

Istoria Jocurilor Olimpice moderne (23)

Continuăm serialul dedicat istoriei Jocurilor Olimpice de vară moderne. Astăzi vă prezentăm ediția a XXV-a a Olimpiadei care a avut loc în capitala Cataloniei în anul 1992. Partea a 22-a, consacrată ediției a XXIV-a a Jocurilor Olimpice disputate la Seul în 1988, o găsiți aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2024/07/istoria-jocurilor-olimpice-moderne-22.html.

Posterul oficial al Jocurilor Olimpice din 1992. Designer – Josep Maria Trias.

EDIŢIA a XXV-a. BARCELONA 1992

Capitala Cataloniei a câştigat organizarea competiţiei în dispută cu oraşele Amsterdam, Belgrad, Birmingham, Brisbane şi Paris. Barcelona, oraşul de reşedinţă a preşedintelui de atunci al Comitetului Internaţional Olimpic – Juan Antonio Samaranch – a devenit, pentru 16 zile, centrul sportiv al lumii, prin organizarea ediţiei din 1992 a Jocurilor Olimpice.

Emblema oficială a Jocurilor Olimpice din 1992. Designer – Josep Maria Trias.

Barcelona 1992 a fost una din cele mai memorabile Olimpiade, şi nicio naţiune nu a boicotat Jocurile Olimpice. La această ediţie a participat şi Africa de Sud, după o pauză de 28 de ani din cauza politicii de apartheid. În urmă dărâmării Zidului Berlinului din 1990, Germania a participat cu o singură echipă, pentru prima dată din anul 1960. Chiar dacă nu a avut niciun sportiv, Afganistanul a participat la ceremonia de deschidere a Olimpiadei.

Jocurile au fost deschise oficial de Regele Juan Carlos I al Spaniei. Jurământul atleţilor a fost depus de Luis Doreste Blanco, iar flacăra olimpică a fost aprinsă de Antonio Rebollo. Ceremonia de deschidere a fost spectaculoasă şi s-a estimat că audienţa TV a ajuns la 2 miliarde. Mascota Jocurilor Olimpice din Spania a fost câinele Cobi.

Cobi, mascota Olimpiadei din 1992. Designer: Javier Mariscal.

China şi Cuba au fost aspru criticate că nu au participat la testele internaţionale antidopaj de dinaintea Jocurilor Olimpice.

Un număr record de 64 de ţări a câştigat medalii la Barcelona. Baseball-ul a primit statutul olimpic pentru prima oară. La baschet, „echipa de vis” a Americii, cu vedetele „Magic” Johnson şi Michael Jordan, a spulberat adversarii. Gimnastul din Belarus, Vitali Şcerbo, care reprezenta Cominitatea Statelor Independente, a reuşit să câştige şase medalii de aur, patru dintre ele într-o singură zi.

Cel mai prosper sportiv de la Barcelona a fost Vitali Şcerbo, care a adunat 6 medalii de aur.

Finala probei de 10.000 de metri a reprezentat o luptă între atleta din Africa de Sud, Elana Meyer, şi etiopianca Derartu Tulu, câştigând ultima. Cele două sportive au făcut împreună turul de onoare la finalul cursei. Marea Britanie a avut motiv de bucurie când Linford Christie şi Sally Gunnell au câştigat aurul la 100 m, respectiv la 400 m garduri. La 10 metri platformă, chinezoaica Fu Mingxia a câştigat medalia de aur la doar 13 ani.

Fu Mingxia a participat la trei ediții ale JO, câștigând în total patru medalii de aur și una de argint.

Republica Moldova, care a făcut parte din echipa unită a Comunităţii Statelor Independente (CSI), a fost reprezentată la această ediţie a Jocurilor Olimpice de 10 sportivi care au cucerit 5 medalii: Tudor Casapu (campion olimpic la haltere – a fost prima şi deocamdată ultima medalie olimpică de aur pentru Republica Moldova (RSSM) la o probă individuală), Iurie Başcatov (medaliat cu argint la nataţie), Natalia Valeeva (a câştigat două medalii de bronz la tir cu arcul), Olga Bolşova şi Vadim Zadoinov (ambii – atletism), Oleg Carpov şi Vasile Tanas (ambii – hipism), Alexandru Britov (canotaj), Sergiu Mariniuc (nataţie) şi Sveatoslav Reabuşenko (ciclism). La Olimpiada de la Barcelona au luat parte discipoli ai şcolii sportive moldoveneşti care au apărat culorile altor ţări. Astfel, Nicolae Juravschi (locul 4 la canoe-dublu) a concurat pentru România; Veaceslav Gorpişin (campion olimpic la handbal), Serghei Marcoci şi Alexei Vdovin (medaliaţi cu bronz la polo pe apă) au reprezentat Federaţia Rusă. Mai multe detalii află aici: http://andron-prodan.blogspot.com/2015/07/normal-0-false-false-false_3.html.

Tudor Casapu, deocamdată singurul moldovean campion olimpic la o probă individuală.

Organizată la 25 de sporturi şi 257 de probe, această a XXV-a ediţie a constituit, din acest punct de vedere, un record. Alte recorduri la Jocurile Olimpice de la Barcelona: numărul de sportivi participanţi – 9.368 – şi cele 815 de medalii decernate.

Cifrele JO Barcelona 1992

Datele de desfăşurare: 25 iulie – 9 august 1992.

Număr de ţări participante: 169.

Număr de sportivi: 9.368 (3.008 femei), la 25 de discipline, în 257 de probe (86 feminine).

Număr de medalii decernate: 815 (259-258-298).

Podiumul pe medalii:

1. CSI: 45 aur, 38 argint, 29 bronz, total 112;

2. SUA: 37 aur, 34 argint, 37 bronz, total 108;

3. Germania: 33 aur, 21 argint, 28 bronz, total 82.

Surse: netsport.ro, onlinesport.ro, gsp.ro 

воскресенье, 17 января 2021 г.

DISCIPOLII SPORTULUI MOLDOVENESC ȘI SPORTIVII NĂSCUȚI ÎN MOLDOVA, LA JOCURILE OLIMPICE DE VARĂ

La începutul anului 2018 am publicat o listă inedită care cuprinde numele tuturor sportivilor care au apărat culorile Republicii Moldova (Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti) la Jocurile Olimpice de vară şi de iarnă, precum şi la Jocurile Paralimpice (detalii vezi aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2018/02/moldovenii-la-jocurile-olimpice-si.html). Astăzi vreau să vă prezint încă două tabele în care sunt indicați toți discipolii sportului moldovenesc, precum și sportivii născuți pe teritoriul actual al Republicii Moldova, care au luat parte la Jocurile Olimpice de vară.

La Jocurile Olimpice au participat 39 de discipoli ai școlii sportive din Republica Moldova (RSS Moldovenească) la 19 sporturi (atletism, baschet, box, canotaj, ciclism, fotbal, gimnastică, haltere, handbal, judo, kaiac-canoe, lupte greco-romane, lupte libere, polo pe apă, tenis, tenis de masă, tir, tir cu arcul și volei).

Veaceslav Gorpișin, discipolul școlii moldovenești de handbal, este dublu campion olimpic (1992, 2000) și medaliat cu bronz la JO-2004.

14 dintre aceștia s-au învrednicit de medalii olimpice: Valentina Mișak (1964), Naum Procupeţ (1968), Iuri Filatov (1972 și 1976), Stela Zaharova (1980), Svetlana Kracevskaia (1980), Igor Dobrovolski (1988), Serghei Marcoci (1988 și 1992), Natalia Rusnacenko (1988), Veaceslav Gorpişin (1992, 2000 și 2004), Alexei Vdovin (1992), Andrei Tivoncik (1996), Alexandr Diacenko (2012), Alexei Korovașkov (2012) și Sergiu Toma (2016).

Discipolii şcolii sportive din R. Moldova (RSS Moldovenească), participanţi la JO de vară (1960-2016)

1

2

3

4

Valeriu CALANCEA

România

Haltere

2000

Dumitru CAPTARI

România

Haltere

2016

Angela CAZAC

România

Canotaj

1996

Liliana CAZAC

România

Canotaj

1996

Alexandr DIACENKO

Rusia

Kaiac-canoe

2012

Igor DOBROVOLSKI

URSS/Rusia

Fotbal

1988

Victor EFTENI

Ucraina

Lupte libere

1996

Iuri FILATOV

URSS/Ucraina

Canotaj

1972, 1976

Veaceslav GORPIŞIN

CSI/Rusia

Handbal

1992, 1996, 2000, 2004

Anatol GUIDEA

Bulgaria

Lupte libere

2012

Ivan GUIDEA

România

Lupte libere

2016

Nicolae JURAVSCHI

România

Kaiac-canoe

1992

Alexei KOROVAȘKOV

Rusia

Kaiac-canoe

2012

Svetlana KRACEVSKAIA (DOLJENKO)

URSS/Rusia

Atletism

1976, 1980

Abram KRIVOŞEEV

URSS/Ucraina

Atletism

1960, 1964

Pavel KRUPKO

URSS/Belarus

Canotaj

1988

Serghei MARCOCI

URSS/CSI/Rusia

Polo pe apă

1988, 1992

Victor MIHALACHI

România

Kaiac-canoe

2012

Valentina MIŞAK

URSS/Ucraina

Volei

1964

Denis MOLCIANOV

Ucraina

Tenis

2016

Serghei MUREICO          

Bulgaria

Lupte greco-romane

2000, 2004

Sergiu OLEINIC

Portugalia

Judo

2016

Nicolai PASLAR

Bulgaria

Lupte libere

2004

Vasili POGREBAN

Rusia

Kaiac-canoe

2016

Boris POLAK (POLIAK)

Israel

Tir

1996

Sofia POLCANOVA

Austria

Tenis de masă

2016

Naum PROCUPEŢ

URSS/Rusia

Kaiac-canoe

1968

Natalia RUSNACENKO

URSS/Ucraina; Austria

Handbal

1988, 1992, 2000

Victor SCVORȚOV

EAU

Judo

2016

Andrei TIVONCIK

Germania

Atletism

1996

Sergiu TOMA

EAU

Judo

2016

Serghei ȚVETCOV

România

Ciclism

2016

Dmitri USAGHIN

Bulgaria

Box

2000

Ivan USATÂI

URSS/Rusia

Handbal

1972

Natalia VALEEVA

Italia

Tir cu arcul

2000, 2004, 2008

Alexei VDOVIN

CSI/Rusia

Polo pe apă

1992

Natalia VIERU

Rusia

Baschet

2012

Stela ZAHAROVA (HLUS)

URSS/Ucraina

Gimnastică

1980

Vasilij ZEIHER-LAPTEACRU

Germania

Lupte libere

2000

Pe coloane: 1 – prenumele şi numele; 2 – ţara pe care a reprezentat-o; 3 – proba; 4 – ediţia la care a participat. 

Pe lângă sportivii care au reprezentat Republica Moldova (RSS Moldovenească) la Jocurile Olimpice și cei care sunt discipoli ai școlii sportive de la noi, avem și o serie de atleți care s-au născut pe teritoriul actual al R. Moldova, dar, dintr-un consideren sau altul, au părăsit locurile natale în fragedă copilărie, ca ulterior să devină sportivi de performanță. 

Basarabeanca Lia Manoliu a participat la 6 (!) ediții ale Jocurilor Olimpice, devenind campioană în 1968.

20 dintre aceștia la 11 sporturi (atletism, gimnastică, judo, lupte greco-romane, natație, navigație, polo pe apă, scrimă, tir, tir cu arcul și volei) au participat la Jocurile Olimpice de vară. Lia Manoliu (1960, 1964 și 1968), Efim Ciulac (1972 și 1976) și Iuri Cerednik (1988) au devenit medaliați olimpici.

Sportivii născuţi în R. Moldova (Basarabia, RSS Moldovenească), participanţi la Jocurile Olimpice de vară (1912-2016)

1

2

3

4

Ludmila BOGDANOVA

Rusia

Judo

2008

Ovidiu BUIDOȘO

România

Gimnastică

2012

Iuri CEREDNIK

URSS/CSI/Rusia

Volei

1988, 1992

Efim CIULAC

URSS/Rusia

Volei

1972, 1976

Dimitri COLUPAEV

Germania

Nataţie

2012

Gheorghi de DAVÎDOV

Imperiul Rus

Tir

1912

Anatol GRINŢESCU

România

Polo pe apă

1960, 1964

Vlada ILIENKO

Rusia

Navigaţie

2004

Lia MANOLIU

România

Atletism

1952, 1956, 1960, 1964, 1968, 1972

Eugenia MATEIANU

România

Scrimă

1960

Iuri MOLCIAN

Rusia

Scrimă

2004

Serghei OSTAPCIUK

Rusia

Nataţie

1996, 2000

Niki (Nikita) PALLI (PALEI)

Israel

Atletism

2008

Maria PIĄTKOWSKA (CHOJNACKA)

Polonia

Atletism

1952, 1960, 1964

Gheorghe POPOVICI

România

Lupte greco-romane

1960, 1964

Alexei SEMIONOV

Ucraina

Atletism

2008, 2016

Andrei SEMIONOV

Ucraina

Atletism

2008, 2012

Olga SENIUK

Azerbaidjan

Tir cu arcul

2016

Denis SIMANOVICI

Belarus

Atletism

2008, 2012

Stanislav TIVONCIK

Belarus

Atletism

2012

Pe coloane: 1 – prenumele şi numele; 2 – ţara pe care a reprezentat-o; 3 – proba; 4 – ediţia la care a participat.


Nicolae Juravschi, actualul președinte al CNOS, a participat la 3 ediții ale Jocurilor Olimpice, apărând culorile URSS/RSSM, României și Republicii Moldova.

De menționat și faptul că Nicolae Juravschi a reprezentat URSS/RSSM (1988), România (1992) și Republica Moldova (1996), Serghei Mureico CSI/Moldova (1992) și Bulgaria (2000, 2004), Sergiu Toma Moldova (2008, 2012) și Emiratle Arabe Unite (2016), Natalia Valeeva CSI/Moldova (1992) și Italia (2000, 2004, 2008).

Andrei PRODAN