SPORTUL LA UPSC

Continuăm seria articolelor despre dezvoltarea sportului la instituțiile de învățământ superior din Republica Moldova. Până acum ați putut afla despre activitatea sportivă la USMF (https://andron-prodan.blogspot.com/2020/11/la-mijlocul-lunii-octombrie-curent-avut.html), UASM (https://andron-prodan.blogspot.com/2024/12/sportul-la-uasm-carte-de-vizita.html), UTM (https://andron-prodan.blogspot.com/2024/12/sportul-la-utm-la-universitatea-tehnica.html), USM (https://andron-prodan.blogspot.com/2024/12/sportul-la-usm-continuam-seria.html), ASEM (https://andron-prodan.blogspot.com/2024/12/sportul-la-asem-continuam-seria.html) și USEFS (https://andron-prodan.blogspot.com/2024/12/sportul-la-usefs-continuam-seria.html). Astăzi vă prezentăm o scurtă istorie a Catedrei de Educaţie Fizică de la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău.

Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău (UPSC) a fost formată conform Hotărârii Sovietului Miniștrilor al RSS Moldovenești (RSSM) din 16 august 1940, cu denumirea inițială Institutul Pedagogic Moldovenesc de Stat, care în 1955 a fost redenumit Institutul Pedagogic de Stat „Ion Creangă” din Chișinău. În anul 1992, în baza Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 330 din 21 mai „Cu privire la reorganizarea sistemului învățământului universitar”, Institutul este reorganizat în Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău.

În anul fondării, Institutul întrunea cinci facultăți: Istorie și Filologie, Fizică, Matematică, Biologie, Geografie. Corpul profesoral al Institutului era constituit din cadre experimentate, savanți din centrele universitare din Iași, București, Roma, Varșovia, Kiev, Moscova, Leningrad etc.

În iulie 1941 Institutul a fost evacuat în orașul Cikalov (în prezent – Orenburg, Rusia), iar în anul 1944 a revenit în Moldova, cu un contingent de 160 studenți și 20 de profesori. Procesul de studii a început la 1 decembrie 1944, cu 458 de studenți.

În corespundere cu ordinul Ministerului Învățământului din 20 iulie 1946, pe lângă Institut a fost formată aspirantura, care pregătea specialiști în domeniul filologiei, istoriei, matematicii, fizicii, botanicii etc. În anul 1948 în Institut a început pregătirea specialiștilor la limbile engleză și franceză.

În legătură cu necesitatea pregătirii pedagogilor de cultura fizică, prin Hotărârea Biroului CC al PC al Moldovei din 15 ianuarie 1949 și a Sovietului Miniștrilor al RSSM, în anul 1950 în cadrul Facultăţii de Geografie şi Știinţe Naturale (decan – Evgheni Nirca) a Institutului a fost deschisă secția de educație fizică (conducător – Serghei Krasotkin), care cuprindea o grupă academică de 25 de studenţi. În 1951 secția a fost transformată în Facultatea de Educație Fizică. Absolvenţii facultăţii din acele timpuri obţineau calificarea de profesor de educaţie fizică, anatomie şi fiziologie a omului, cu dreptul de a preda cele trei materii în şcolile medii de cultură generală.

Cu toate greutățile primei perioade postbelice de restabilire a economiei naționale, deja în anul de studii 1950-1951 la cele șapte facultăți – Filologie, Istorie, Fizică și Matematică, Biologie, Geografie, Limbi Moderne și Educație Fizică – își făceau studiile 2.368 de studenți și activau 99 de profesori, inclusiv 24 cu titlu științific.

Din 20 august 1955 decan al Facultății de Educație Fizică devine Boris Melnic, funcție pe care a deținut-o până în anul 1964. Ulterior conducători ai facultății au fost: S. Clevac, A. Safonov și P. Tolmaciov.

În 2006 am avut fericita ocazie să realizez un interviu cu Boris Melnic, renumit specialist în domeniul fiziologiei omului, doctor habilitat în biologie, profesor universitar, membru titular (academician) al Academiei de Științe a Moldovei, rector al Universității de Stat din Moldova în perioada 1974-1992 (Andrei Prodan). Autor foto: Nicolae Brânzilă.

În anul 1960 Institutul Pedagogic este desființat și unit cu Universitatea de Stat din Chișinău (USC). În rezultatul acestei măsuri, baza materială a Institutului, cu cele trei facultăți – Istorie și Filologie, Fizică și Matematică, Educație Fizică – a fost transmisă USC, iar secția claselor primare – Institutului Pedagogic de Stat din Bălți.

În legătură cu creșterea necesității de cadre de pedagogi cu studii superioare, Sovietul Miniștrilor al RSSM, la 9 martie 1967, a adoptat Hotărârea nr. 91 privind restabilirea Institutului Pedagogic de Stat „Ion Creangă” din Chișinău, în componența a trei facultăți: Fizică și Matematică, Filologie, Educație Fizică.

În anul 1991 Facultatea de Educație Fizică a Institutului Pedagogic a stat la baza înființării Institutului Național de Educație Fizică și Sport.

În prezent în cadrul Facultății de Științe ale Educației a UPSC activează Catedra Pedagogie Preșcolară, Educație Fizică și Dans.

 

Absolvenții UPSC

Campionii olimpici Nicolae Juravschi, Tudor Casapu și Larisa Popova, tustrei sunt absolvenți ai Institutului Pedagogic de Stat „Ion Creangă” din Chișinău. Sursa foto: ziarulnational.md.

Mândria UPSC sunt absolvenții care au devenit personalităţi notorii în lumea sportului național și internaţional: dublu campioni olimpici Nicolae Juravschi (caiac-canoe) și Veaceaslav Gorpișin (handbal); campionii olimpici Larisa Popova (canotaj), Tudor Casapu (haltere) și Igor Dobrovolski (fotbal); premianții olimpici Iuri Başcatov (natație), Serghei Marcoci, Alexandr Vdovin (ambii – polo pe apă), Natalia Valeeva (tir cu arcul), Serghei Mureico (lupte greco-romane) și Oleg Moldovan (tir); participanții la Jocurilor Olimpice Valentina Maslovscaia, Abram Krivoşeev, Olga Bolşova, Vadim Zadoinov (toți – atletism) și Serghei Mariniuc (natație); sportivi și antrenori de performanță Grigori Grinberg (tenis de masă), Vadim Kaciur, Danil Miroșenski (ambii – caiac-canoe), Igor Delazari, Larisa Cuzilencova, Boris Nesteruc, Anatoli Mamontov, Alexandru Afteni, Victor Mostovic, Svetlana Gusicova, Maria Kemenceji (toți – atletism), Demian Karaseni (lupte libere), Gheorghi Kiril, Ivan Timotin, Olga Nikolaiciuk (toți – sambo și judo), Serghei Curbatov (natație), Vladimir Dolghin (rugby).

Echipa de fotbal a Institutului Pedagogic, deținătoarea Cupei ziarului „Chișinăul de seară” din 1990. Rândul de sus (de la stânga la dreapta): [?], Pavel Tolmaciov (decanul Facultății de educație fizică), Ghimpu (pro-decanul Facultății de educație fizică), Petru Ceban, Ștefan Esinencu, Gheorghe Pîrciu, Veaceslav Cheru, Nicolae Crăciun (antrenor principal), Iurie Zamăneagră, Igor Procopeț, Dumitru Popov, Victor Botezatu. Rândul de jos: Oleg Morarenco, Nicolae Panu, Ghenadie Sîrbu, Roman Bulat, Igor Oprea (căpitanul echipei), Valeriu Russu, Vladimir Coev, Andrei Șportov, Serghei Iagovkin. Foto: Boris Harcenco.

Studenți la Facultatea de Educație Fizică a Institutului Pedagogic au fost fotbaliștii: Vladimir Țincler, Vladimir Carev, Valeri Colbasiuc, Anatoli Conov, Vladimir Danilov, Vladimir Slavinschi, Anatolie Borș, Evgheni Bannov, Gheorghi Sajin, Victor Alexandrov, Lev Tarasov, Victor Alexeev, Igor Bordovskih, Igor Nadein, Vladimir Poleșciuc, Anatoli Rîbac, Alexandr Iacovlev, Leonid Roșca, Nicolai Telencenco, Vladimir Gosperschi, Victor Sobcovschi, Grigori Nichișenco, Stepan Untilov, Anatoli Zima, Veaceslav și Vladimir Cuțev, Nicolai Sinii, Ion Codreanu, Iuri Lucașciuc, Nicolai Polșcicov, Vladimir Martiușin, Vladimir Vengrjanovschi, Dmitri Chihaev, Serghei Vîbivanțev, Ion Caras, Nicolae Cebotari, Gheorghi Tegleațov, Pavel Cebanu, Alexandr Mațiura, Serghei Dubrovin, Valentin Covaci, Veaceslav Petruhin, Serghei Deinega, Vladimir Constantinov, Victor Rusu, Valeri Pavlov, Iuri Hlopotnov, Alexandru Spiridon, Veaceslav Maxim, Victor Copîl, Iuri Burlaca, Iuri Milicenco, Veaceslav Proțenco, Grigori Batici, Vasili Șcerbei, Igor Spelnicov, Iuri Dubrovnîi, Serghei Tureanski, Iurie Arcan, Vladimir Belîi, Serghei Botnăraș, Igor Ursachi, Serghei Savcenco, Victor Barîșev, Boris Berezovschi, Eduard Crețu, Ștefan Esinencu, Igor Procopeț, Igor Ovcearenco, Ghenadie Sîrbu, Igor Oprea, Serghei Alexandrov, Vladimir Coev, Nicolae Panu, Ghenadie Sârbu, Vlad Goian, Victor Botezatu, Igor Cuciuc.

 

Campusul Sportiv Universitar

Campusul sportiv universitar (CSU) al UPSC reprezintă un complex sportiv modern înzestrat cu utilaj și inventar de ultimă generație, iar destinația acestuia este organizarea și desfășurarea procesului instructiv-educativ la disciplina educație fizică, dar și pentru pregătirea sportivă a studenților, care practică o probă din cele existente în cadrul universității.

Campusul sportiv este construit din mai multe săli sportive acoperite, cât și un teren descoperit de minifotbal, acesta fiind în concordanță cu cerințele față de astfel de terenuri sportive.

În componența complexului sportiv mai intră o saună modernă cu tot cu utilajul necesar și toate condițiile pentru refacere și recuperarea sportivilor.

Sala principală de sporturi este cea de jocuri sportive (futsal, violei, baschet și hanbal, aceasta fiind amenajată după toate cerințele federațiilor europene de jocuri sportive, fiind și dușuri moderne, spații de odihnă și altele. Aici pot fi organizate competiții de nivel național și internațional, precum și alte probe și jocuri sportive.

În componența Campusului sportiv intră și terenul de minifotbal, acesta fiind construit după toate cerințele Federației Europene de minifotbal, unde pot și organizate antrenamente sportive, precum și competiții de diferit nivel (municipal, național și internațional).

Tot aici, în cadrul CSU se mai înscrie o sală de aerobică și fitness, unde studenții au posibilitatea să participe la proba sportivă dată în condiții optimale, aici pot fi organizate competiții de diferit nivel, inclusiv la nivel republican. Studenții au posibilitatea să participe și la alte probe sportive puse la dispoziție, cum ar fi de exemplu proba de badminton, unde în acest sens există o sală specializată cu toate condițiile necesare pentru practicarea probei respective. Aici pot fi încadrați până la 15-20 studenți în cadrul unei secții sportive.

O bună parte dintre studenți sunt încadrați în secțiile sportive a pregătirii de forță, unde este amenajată o sală sportivă specializată, dotată cu aparatajul necesar pentru astfel de ocupații, acesta fiind foarte solicitată de către studenții și studentele Universității.

Surse: upsc.md, usefs.md 

Istoria Jocurilor Olimpice moderne (23)

Continuăm serialul dedicat istoriei Jocurilor Olimpice de vară moderne. Astăzi vă prezentăm ediția a XXV-a a Olimpiadei care a avut loc în capitala Cataloniei în anul 1992. Partea a 22-a, consacrată ediției a XXIV-a a Jocurilor Olimpice disputate la Seul în 1988, o găsiți aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2024/07/istoria-jocurilor-olimpice-moderne-22.html.

Posterul oficial al Jocurilor Olimpice din 1992. Designer – Josep Maria Trias.

EDIŢIA a XXV-a. BARCELONA 1992

Capitala Cataloniei a câştigat organizarea competiţiei în dispută cu oraşele Amsterdam, Belgrad, Birmingham, Brisbane şi Paris. Barcelona, oraşul de reşedinţă a preşedintelui de atunci al Comitetului Internaţional Olimpic – Juan Antonio Samaranch – a devenit, pentru 16 zile, centrul sportiv al lumii, prin organizarea ediţiei din 1992 a Jocurilor Olimpice.

Emblema oficială a Jocurilor Olimpice din 1992. Designer – Josep Maria Trias.

Barcelona 1992 a fost una din cele mai memorabile Olimpiade, şi nicio naţiune nu a boicotat Jocurile Olimpice. La această ediţie a participat şi Africa de Sud, după o pauză de 28 de ani din cauza politicii de apartheid. În urmă dărâmării Zidului Berlinului din 1990, Germania a participat cu o singură echipă, pentru prima dată din anul 1960. Chiar dacă nu a avut niciun sportiv, Afganistanul a participat la ceremonia de deschidere a Olimpiadei.

Jocurile au fost deschise oficial de Regele Juan Carlos I al Spaniei. Jurământul atleţilor a fost depus de Luis Doreste Blanco, iar flacăra olimpică a fost aprinsă de Antonio Rebollo. Ceremonia de deschidere a fost spectaculoasă şi s-a estimat că audienţa TV a ajuns la 2 miliarde. Mascota Jocurilor Olimpice din Spania a fost câinele Cobi.

Cobi, mascota Olimpiadei din 1992. Designer: Javier Mariscal.

China şi Cuba au fost aspru criticate că nu au participat la testele internaţionale antidopaj de dinaintea Jocurilor Olimpice.

Un număr record de 64 de ţări a câştigat medalii la Barcelona. Baseball-ul a primit statutul olimpic pentru prima oară. La baschet, „echipa de vis” a Americii, cu vedetele „Magic” Johnson şi Michael Jordan, a spulberat adversarii. Gimnastul din Belarus, Vitali Şcerbo, care reprezenta Cominitatea Statelor Independente, a reuşit să câştige şase medalii de aur, patru dintre ele într-o singură zi.

Cel mai prosper sportiv de la Barcelona a fost Vitali Şcerbo, care a adunat 6 medalii de aur.

Finala probei de 10.000 de metri a reprezentat o luptă între atleta din Africa de Sud, Elana Meyer, şi etiopianca Derartu Tulu, câştigând ultima. Cele două sportive au făcut împreună turul de onoare la finalul cursei. Marea Britanie a avut motiv de bucurie când Linford Christie şi Sally Gunnell au câştigat aurul la 100 m, respectiv la 400 m garduri. La 10 metri platformă, chinezoaica Fu Mingxia a câştigat medalia de aur la doar 13 ani.

Fu Mingxia a participat la trei ediții ale JO, câștigând în total patru medalii de aur și una de argint.

Republica Moldova, care a făcut parte din echipa unită a Comunităţii Statelor Independente (CSI), a fost reprezentată la această ediţie a Jocurilor Olimpice de 10 sportivi care au cucerit 5 medalii: Tudor Casapu (campion olimpic la haltere – a fost prima şi deocamdată ultima medalie olimpică de aur pentru Republica Moldova (RSSM) la o probă individuală), Iurie Başcatov (medaliat cu argint la nataţie), Natalia Valeeva (a câştigat două medalii de bronz la tir cu arcul), Olga Bolşova şi Vadim Zadoinov (ambii – atletism), Oleg Carpov şi Vasile Tanas (ambii – hipism), Alexandru Britov (canotaj), Sergiu Mariniuc (nataţie) şi Sveatoslav Reabuşenko (ciclism). La Olimpiada de la Barcelona au luat parte discipoli ai şcolii sportive moldoveneşti care au apărat culorile altor ţări. Astfel, Nicolae Juravschi (locul 4 la canoe-dublu) a concurat pentru România; Veaceslav Gorpişin (campion olimpic la handbal), Serghei Marcoci şi Alexei Vdovin (medaliaţi cu bronz la polo pe apă) au reprezentat Federaţia Rusă. Mai multe detalii află aici: http://andron-prodan.blogspot.com/2015/07/normal-0-false-false-false_3.html.

Tudor Casapu, deocamdată singurul moldovean campion olimpic la o probă individuală.

Organizată la 25 de sporturi şi 257 de probe, această a XXV-a ediţie a constituit, din acest punct de vedere, un record. Alte recorduri la Jocurile Olimpice de la Barcelona: numărul de sportivi participanţi – 9.368 – şi cele 815 de medalii decernate.

Cifrele JO Barcelona 1992

Datele de desfăşurare: 25 iulie – 9 august 1992.

Număr de ţări participante: 169.

Număr de sportivi: 9.368 (3.008 femei), la 25 de discipline, în 257 de probe (86 feminine).

Număr de medalii decernate: 815 (259-258-298).

Podiumul pe medalii:

1. CSI: 45 aur, 38 argint, 29 bronz, total 112;

2. SUA: 37 aur, 34 argint, 37 bronz, total 108;

3. Germania: 33 aur, 21 argint, 28 bronz, total 82.

Surse: netsport.ro, onlinesport.ro, gsp.ro 

DISCIPOLII SPORTULUI MOLDOVENESC ȘI SPORTIVII NĂSCUȚI ÎN MOLDOVA, LA JOCURILE OLIMPICE DE VARĂ

La începutul anului 2018 am publicat o listă inedită care cuprinde numele tuturor sportivilor care au apărat culorile Republicii Moldova (Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti) la Jocurile Olimpice de vară şi de iarnă, precum şi la Jocurile Paralimpice (detalii vezi aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2018/02/moldovenii-la-jocurile-olimpice-si.html). Astăzi vreau să vă prezint încă două tabele în care sunt indicați toți discipolii sportului moldovenesc, precum și sportivii născuți pe teritoriul actual al Republicii Moldova, care au luat parte la Jocurile Olimpice de vară.

La Jocurile Olimpice au participat 39 de discipoli ai școlii sportive din Republica Moldova (RSS Moldovenească) la 19 sporturi (atletism, baschet, box, canotaj, ciclism, fotbal, gimnastică, haltere, handbal, judo, kaiac-canoe, lupte greco-romane, lupte libere, polo pe apă, tenis, tenis de masă, tir, tir cu arcul și volei).

Veaceslav Gorpișin, discipolul școlii moldovenești de handbal, este dublu campion olimpic (1992, 2000) și medaliat cu bronz la JO-2004.

14 dintre aceștia s-au învrednicit de medalii olimpice: Valentina Mișak (1964), Naum Procupeţ (1968), Iuri Filatov (1972 și 1976), Stela Zaharova (1980), Svetlana Kracevskaia (1980), Igor Dobrovolski (1988), Serghei Marcoci (1988 și 1992), Natalia Rusnacenko (1988), Veaceslav Gorpişin (1992, 2000 și 2004), Alexei Vdovin (1992), Andrei Tivoncik (1996), Alexandr Diacenko (2012), Alexei Korovașkov (2012) și Sergiu Toma (2016).

Discipolii şcolii sportive din R. Moldova (RSS Moldovenească), participanţi la JO de vară (1960-2016)

1	2	3	4
Valeriu CALANCEA	România	Haltere	2000
Dumitru CAPTARI	România	Haltere	2016
Angela CAZAC	România	Canotaj	1996
Liliana CAZAC	România	Canotaj	1996
Alexandr DIACENKO	Rusia	Kaiac-canoe	2012
Igor DOBROVOLSKI	URSS/Rusia	Fotbal	1988
Victor EFTENI	Ucraina	Lupte libere	1996
Iuri FILATOV	URSS/Ucraina	Canotaj	1972, 1976
Veaceslav GORPIŞIN	CSI/Rusia	Handbal	1992, 1996, 2000, 2004
Anatol GUIDEA	Bulgaria	Lupte libere	2012
Ivan GUIDEA	România	Lupte libere	2016
Nicolae JURAVSCHI	România	Kaiac-canoe	1992
Alexei KOROVAȘKOV	Rusia	Kaiac-canoe	2012
Svetlana KRACEVSKAIA (DOLJENKO)	URSS/Rusia	Atletism	1976, 1980
Abram KRIVOŞEEV	URSS/Ucraina	Atletism	1960, 1964
Pavel KRUPKO	URSS/Belarus	Canotaj	1988
Serghei MARCOCI	URSS/CSI/Rusia	Polo pe apă	1988, 1992
Victor MIHALACHI	România	Kaiac-canoe	2012
Valentina MIŞAK	URSS/Ucraina	Volei	1964
Denis MOLCIANOV	Ucraina	Tenis	2016
Serghei MUREICO	Bulgaria	Lupte greco-romane	2000, 2004
Sergiu OLEINIC	Portugalia	Judo	2016
Nicolai PASLAR	Bulgaria	Lupte libere	2004
Vasili POGREBAN	Rusia	Kaiac-canoe	2016
Boris POLAK (POLIAK)	Israel	Tir	1996
Sofia POLCANOVA	Austria	Tenis de masă	2016
Naum PROCUPEŢ	URSS/Rusia	Kaiac-canoe	1968
Natalia RUSNACENKO	URSS/Ucraina; Austria	Handbal	1988, 1992, 2000
Victor SCVORȚOV	EAU	Judo	2016
Andrei TIVONCIK	Germania	Atletism	1996
Sergiu TOMA	EAU	Judo	2016
Serghei ȚVETCOV	România	Ciclism	2016
Dmitri USAGHIN	Bulgaria	Box	2000
Ivan USATÂI	URSS/Rusia	Handbal	1972
Natalia VALEEVA	Italia	Tir cu arcul	2000, 2004, 2008
Alexei VDOVIN	CSI/Rusia	Polo pe apă	1992
Natalia VIERU	Rusia	Baschet	2012
Stela ZAHAROVA (HLUS)	URSS/Ucraina	Gimnastică	1980
Vasilij ZEIHER-LAPTEACRU	Germania	Lupte libere	2000

Pe coloane: 1 – prenumele şi numele; 2 – ţara pe care a reprezentat-o; 3 – proba; 4 – ediţia la care a participat. 

Pe lângă sportivii care au reprezentat Republica Moldova (RSS Moldovenească) la Jocurile Olimpice și cei care sunt discipoli ai școlii sportive de la noi, avem și o serie de atleți care s-au născut pe teritoriul actual al R. Moldova, dar, dintr-un consideren sau altul, au părăsit locurile natale în fragedă copilărie, ca ulterior să devină sportivi de performanță. 

Basarabeanca Lia Manoliu a participat la 6 (!) ediții ale Jocurilor Olimpice, devenind campioană în 1968.

20 dintre aceștia la 11 sporturi (atletism, gimnastică, judo, lupte greco-romane, natație, navigație, polo pe apă, scrimă, tir, tir cu arcul și volei) au participat la Jocurile Olimpice de vară. Lia Manoliu (1960, 1964 și 1968), Efim Ciulac (1972 și 1976) și Iuri Cerednik (1988) au devenit medaliați olimpici.

Sportivii născuţi în R. Moldova (Basarabia, RSS Moldovenească), participanţi la Jocurile Olimpice de vară (1912-2016)

1	2	3	4
Ludmila BOGDANOVA	Rusia	Judo	2008
Ovidiu BUIDOȘO	România	Gimnastică	2012
Iuri CEREDNIK	URSS/CSI/Rusia	Volei	1988, 1992
Efim CIULAC	URSS/Rusia	Volei	1972, 1976
Dimitri COLUPAEV	Germania	Nataţie	2012
Gheorghi de DAVÎDOV	Imperiul Rus	Tir	1912
Anatol GRINŢESCU	România	Polo pe apă	1960, 1964
Vlada ILIENKO	Rusia	Navigaţie	2004
Lia MANOLIU	România	Atletism	1952, 1956, 1960, 1964, 1968, 1972
Eugenia MATEIANU	România	Scrimă	1960
Iuri MOLCIAN	Rusia	Scrimă	2004
Serghei OSTAPCIUK	Rusia	Nataţie	1996, 2000
Niki (Nikita) PALLI (PALEI)	Israel	Atletism	2008
Maria PIĄTKOWSKA (CHOJNACKA)	Polonia	Atletism	1952, 1960, 1964
Gheorghe POPOVICI	România	Lupte greco-romane	1960, 1964
Alexei SEMIONOV	Ucraina	Atletism	2008, 2016
Andrei SEMIONOV	Ucraina	Atletism	2008, 2012
Olga SENIUK	Azerbaidjan	Tir cu arcul	2016
Denis SIMANOVICI	Belarus	Atletism	2008, 2012
Stanislav TIVONCIK	Belarus	Atletism	2012

Pe coloane: 1 – prenumele şi numele; 2 – ţara pe care a reprezentat-o; 3 – proba; 4 – ediţia la care a participat.

Nicolae Juravschi, actualul președinte al CNOS, a participat la 3 ediții ale Jocurilor Olimpice, apărând culorile URSS/RSSM, României și Republicii Moldova.

De menționat și faptul că Nicolae Juravschi a reprezentat URSS/RSSM (1988), România (1992) și Republica Moldova (1996), Serghei Mureico CSI/Moldova (1992) și Bulgaria (2000, 2004), Sergiu Toma Moldova (2008, 2012) și Emiratle Arabe Unite (2016), Natalia Valeeva CSI/Moldova (1992) și Italia (2000, 2004, 2008).

Andrei PRODAN