Istoria Jocurilor Olimpice moderne (24)

Continuăm serialul dedicat istoriei Jocurilor Olimpice de vară moderne. Astăzi vă prezentăm ediția a XXVI-a a Olimpiadei care a avut loc în Atlanta în anul 1996. Partea a 23-a, consacrată ediției a XXV-a a Jocurilor Olimpice disputate la Barcelona în 1992, o găsiți aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2024/07/istoria-jocurilor-olimpice-moderne-23.html.

Posterul oficial al Jocurilor Olimpice din 1996. Designer – Primo Angeli.

EDIŢIA a XXVI-a. ATLANTA 1996

Anul 1996 – centenarul Jocurilor Olimpice moderne – a constituit o adevărată provocare pentru oraşul Atlanta (ales în faţa Atenei să găzduiască celebrarea centenarului). Este recunoscut faptul că întrecerile olimpice, organizate de acest oraş american, s-au desfăşurat pe cele mai moderne baze sportive din lume, cu dotări de excepţie.

Emblema oficială a Jocurilor Olimpice din 1996. Designer – Michael Collins/Landor & Associates.

Rezultatele obţinute la această ediţie a Jocurilor Olimpice au evidenţiat evoluţia fără precedent a performanţelor sportive, ca rezultat al noilor tehnologii şi metodologii aplicate în procesul de pregătire. Statele mici şi necunoscute până la Jocurile Olimpice de la Atlanta au înţeles că, prin sport, se pot evidenţia, fiind avantajate de impactul pe care îl are televiziunea asupra publicului. Un prim record: capacitatea „Satului Olimpic” a fost de 15.000 de locuri, cea mai mare din istoria Jocurilor Olimpice.

Jocurile au fost deschise oficial de preşedintele SUA, Bill Clinton. Jurământul atleţilor a fost depus de Teresa Edwards, iar flacăra olimpică a fost aprinsă de legendarul Muhammad Ali. Mascota Jocurilor Olimpice din Atlanta a fost Izzy, un personaj abstract.

Izzy, mascota Olimpiadei din 1996. Designer: John Ryan.

Eroul gazdelor, Michael Johnson a câştigat aurul la 200 m şi 400 m, stabilind şi un nou record mondial la 200 metri, 19,32 secunde. Johnson a fost de neînvins în 54 de curse la 400 metri dinaintea Olimpiadei.

Michael Johnson a câştigat două medalii de aur, stabilind şi un nou record mondial. Sursa foto: gettyimages.com.

Carl Lewis a cucerit a noua medalie olimpică din cariera sa care a însemnat patru Olimpiade, câştigând la săritura în lungime.

Steve Redgrave a câştigat a patra sa medalie de aur, fiind numit de unii cel mai mare sportiv olimpic din Marea Britanie.

În 1996, Steve Redgrave a câştigat a patra sa medalie olimpică de aur. Sursa foto: invaluable.com.

La 100 m, campionul Linford Christie a fost descalificat după ce a luat două starturi false, lăsându-l astfel pe canadianul Donovan Bailey să îşi ia coroana printr-un nou record mondial de 9,84 secunde.

Lotul olimpic al Republicii Moldova a participat în premieră cu o echipă de sinestătătoare, formată din 41 de sportivi, la o Olimpiadă de vară. Nicolae Juravschi şi Victor Reneiski au câştigat medalia de argint la canoe-dublu, iar Sergiu Mureico a intrat în posesia medaliei de bronz la lupte greco-romane. O evoluţie bună au mai avut halterofilul Vadim Vacarciuc care s-a clasat pe locul 5; pe locul 6 au încheiat competiţia Igor Graboveţchi (lupte greco-romane), Vitalie Răilean (lupte libere), Ghenadie Lîsoconi (tir); pe locul 7 s-a situat Victor Peicov (lupte libere); pe locul 8 – Sergiu Mariniuc (nataţie); pe locul 9 – Lukman Jabrailov (lupte libere), Oleg Moldoven (tir) şi Igor Samoilenco (box). Lotul olimpic al Republicii Moldova s-a clasat pe locul 59 din 197 de ţări participante. Mai multe detalii află aici: http://andron-prodan.blogspot.com/2015/07/normal-0-false-false-false_6.html.

Nicolae Juravschi (dreapta) şi Victor Reneiski (stânga), savurând medalia de argint împreună cu antrenorul Alexandru Chirpicenco (centru). Sursa foto: CNOS R. Moldova.

Pe 27 iulie, la Stadionul Olimpic Centennial Park a avut loc un atac cu bombă în urma căruia a murit un spectator, Alice Hawthorne, şi au fost răniţi alţi 111. De asemenea, cameramanul turc Melih Uzunyol a decedat în urma unui atac de cord survenit în momentul în care alerga încercând să surprindă imagini.

În ciuda tragediei, Atlanta s-a dovedit a fi o Olimpiadă puternică, cu toate că problemele logistice şi de transport i-au urmărit pe oficiali tot timpul Olimpiadei. La ceremonia de închidere, preşedintele CIO, Juan Antonia Samaranch, în ciuda acestui incident, a catalogat această ediţie ca fiind una excepţională.

Cifrele JO Atlanta 1996

Datele de desfăşurare: 19 iulie – 4 august 1996.

Număr de ţări participante: 197.

Număr de sportivi: 10.332 (3.589 femei), la 26 de discipline, în 271 de probe (97 feminine, 11 mixte).

Număr de medalii decernate: 842 (271-273-298).

Podiumul pe medalii:

1. SUA: 44 aur, 32 argint, 25 bronz, total 101;

2. Rusia: 26 aur, 21 argint, 16 bronz, total 63;

3. Germania: 20 aur, 18 argint, 27 bronz, total 65.

Surse: netsport.ro, onlinesport.ro, gsp.ro 

Școala Campionilor

ZECE CURIOZITĂŢI DESPRE LICEUL-INTERNAT REPUBLICAN CU PROFIL SPORTIV

Motto: „Prin perseverență spre culmile Olimpului!”.

Deviza Liceului-Internat Republican cu Profil Sportiv

Liceul-Internat Republican cu Profil Sportiv (LIRPS) este o instituţie de învățămînt de nivel național specializată în pregătirea sportivilor de performanţă în scopul completării loturilor naţionale pentru participare la competiţii internaționale între cadeți și juniori.

Istoria acestei școli începe în anii 1970, în contextul în care în toate republicile sovietice, după experiența germană, s-au deschis școli-internat cu profil sportiv, inclusiv, în 1971, și în RSS Moldovenească.

Copii la pensiunea Școlii-Internat Republicane cu Profil Sportiv de la Zatoka, anii 1980. Arhiva curentă a Liceului-Intenat Republican cu Profil Sportiv

Printre cei care au adus o contribuție substanțială la deschiderea Școlii-Internat Republicane cu Profil Sportiv (din 1991, Liceul-Internat Republican cu Profil Sportiv) au fost angajații Ministerului Învățămîntului din RSS Moldovenească: Andrei Negru, Vladimir Lemne, Simion Musteață.

Această școală era în vizorul Ministerului Învățămîntului, Asociației Benevole a Sindicatelor, ulterior Comitetul Național Olimpic și Sportiv al Republicii Moldova.

Instituția a pregătit mii de sportivi în diferite genuri de sport. Școala dispunea de o pensiune cu infrastructura necesară pregătirii sportive la Zatoka, Ucraina.

Era visul oricărui copil pasionat de sport să învețe în această instituție bine asigurată cu inventar sportiv și alimentație – „... în comparație cu școala din sat, era cerul și pămîntul.., ne hrăneau foarte bine.., țin minte că ne dădeau ciocolate... Nici nu apucam să le mănînc..., le aduceam acasă, mamei și fraților...” (din interviul realizat de Lidia Prisac la 30 septembrie 2016 cu Galina Grițcan [Juravschi], elevă la această școală în anii 1970).

Vinieta promoției din anul de studii 1979–1980 a Școlii-Internat Republicane cu Profil Sportiv. Arhiva curentă a Liceului-Internat Republican cu Profil Sportiv

Era o concurență acerbă de admitere în această instituție. În anii 1975–1980, echipa de atletism se clasa pe poziția a treia din cele 28 de instituții de profil ale Uniunii Sovietice.

Performanțele se pot obține doar printr-un stil de viață spartan, fapt demonstrat cu elocvență prin Regimul zilei postat în holul instituției: antrenamente, oră educativă, oră sanitară, meditație didactică, activități extracurriculare etc.

Domeniul sportului de performanță în Republica Moldova este indisolubil legat de activitatea acestei instituții de excepție.

Elevi de la Liceu sub bagheta iscusitului antrenor-pedagog Vladislav Mazur demonstrînd procedee de taekwondo la Festivalul Olympic EcoFest cu genericul „Practicăm sportul într-un mediu curat”. Foto: I.V. Xenofontov, 24 septembrie 2016

1. În școală învață 516 elevi (cu 20 de ani în urmă învățau 425 de elevi), care practică 10 probe sportive: atletism (băieţi şi fete), haltere (băieţi), caiac-canoe (băieţi şi fete), lupte greco-romane (băieţi), judo (băieţi şi fete), lupte (băieţi), lupte feminine, fotbal (băieţi), taekwondo (băieţi şi fete), handbal (băieţi) și box (băieţi).

Discipolii acestei școli renumite au cucerit medalii la Jocurile Olimpice (JO): Stela Zaharova – aur (gimnastică) la JO de la Moscova (1980), Nicolae Juravschi (canoe) – dublu medaliat cu aur la JO de la Seul (1988) și medaliat cu argint la JO de la Atlanta (1996), Igor Dobrovolski (fotbal) – aur la JO de la Seul (1988), Iuri Başcatov (nataţie), medaliat cu argint la ştafeta 4x100 m stil liber, la JO de la Seul (1988) şi Barcelona (1992), Serghei Marcoci (polo pe apă) – medaliat cu bronz la JO de la Seul (1988) şi Barcelona (1992), Serghei Mureico (lupte greco-romane) – medaliat cu bronz la JO de la Atlanta (1996).

23 decembrie 2013. Lansrea proiectului ”Lecţii olimpice-2014” la LIRPS. De la stânga la dreapta: Larisa Popova, Tudor Casapu, Nicolae Juravschi, Igor Dobrovolski, Serghei Mureico. Foto: Kristina Buceațchi

Campioni şi premianţi mondiali şi europeni: Victor Peicov, Valeriu Corlăteanu, Veronica Tataru, Ghenadie Tulbea, Ecaterina Crețu, Valeriu Calancea, Anatolie Guidea, Ruslan Bodişteanu, Dan Olaru, Veaceslav Sofroni, Nadejda Luca, Larisa Andrieș, Ion Luchianov ș.a.

În 2016, elevii acestei pepiniere a sportului de performanță – Valentin Petic a devenit campion la luptele greco-romane la Campionatele Mondiale de Juniori, iar Anastasia Nichita a devenit campioana Europei la lupte feminine, juniori (categoria 56 kg) și vicecampioană mondială.

Performanțe înalte au obținut Oleg Nuță și Ilie Oprea la canoe dublu (locul III la Campionatul European, 2015). În anul 2016 Oleg Nuţă, cl. XII, împreună cu Oleg Tarnovschi, au devenit vicecampioni europeni la seniori în or. Duisburg din Germania, iar împreună cu Ilie Sprîncean au cucerit încă o medalie de argint şi una de bronz la Campionatul Europei din or. Plovdiv, Bulgaria.

Veteranii Liceului: Vera Ostapenco (stînga), antrenoare de atletism, prima femeie maestru emerit din Republica Moldova, și Varvara Pleșca. Foto: I.V. Xenofontov, 15 noiembrie 2016

2. Activitatea didactică și pregătirea sportivă o desfășoară 56 de profesori-antrenori, inclusiv specialiști consacrați: Alexandru Afteni, Vera Ostapenco (atletism), Vadim Sălcuţan (caiac-canoe), Serghei Mureico, Victor Curchin (lupte greco-romane), Petru Marta, Boris Sava (lupte libere), Ghenadie Amelicichin, Valeriu Răileanu (fotbal), Dumitru Catran, Nicolae Mereuță (haltere), Grigore Liutîi (box), Alexei și Irina Colin (judo feminin), Vladislav Mazur și Ludmila Iudina (taekwondo) ș.a. Din acest contingent de specialişti 30 sînt absolvenți ai Liceului-Internat, iar 25 sînt antrenori emeriţi ai Republicii Moldova, 29 – maeștri ai sportului, 6 – maeștri internaționali ai sportului. Corpul didactic mai include 31 de profesori (20 dintre aceștia dețin grade didactice) și 34 de educatori.

Medaliatul olimpic Serghei Mureico este cadru didactic la Liceu. Foto: I.V. Xenofontov, 24 septembrie 2016

3. Activitatea Cabinetului medical este coordonată de Tatiana Begiu, aici activînd cinci persoane. Cadrele medicale au ca obiectiv supravegherea sănătății campionilor în devenire. În acest sens promovează (inclusiv prin organizarea orelor tematice) și supraveghează conceptul celor cinci categorii de alimente (în funcție de genul de activitate, calorii consumate etc.).

4. Liceul este prima instituție de învățămînt preuniversitar din Republica Moldova care și-a conceput imnul „Sub flamura eternei tinereței” (muzica: Daria Radu, maestru în artă, versuri: Dorin Cherchelan), drapelul și stema (autori: Boris Boguş și Ion Comendant). Elaborarea acestor însemne distinctive, în anul 1994, a fost inițiativa prof. univ. Boris Boguş (pe atunci director al instituției), care s-a inspirat de experiența niponă.

5. Liceul dispune de un bloc de studii cu 26 de săli de instruire, trei cămine (cu circa 550 de locuri, un etaj este rezervat unui microhotel), teren de fotbal cu piste de alergări, trei terenuri de minifotbal, opt săli de sport (Sala de lupte greco-romane, Sala de lupte libere, Sala de box, Sala pentru atletism, Sala de forță, Sala de taekwondo, Sala de judo, Sala de haltere).

6. Locul cel mai îndrăgit de elevi este cantina, care dispune de 240 de locuri, iar masa se servește în două schimburi. Bucătăreasa-șefă Paulina Obreja împreună cu celelalte colege pregătesc mîncare „ca la mama acasă”.

7. Este unul dintre puținele licee din Republica Moldova care, cu ocazia anumitor aniversări, editează ziare ce consemnează principalele realizări ale instituției: „Buletin informativ” (27 octombrie 2001), „Orizonturi sportive” (28 octombrie 2016) ș.a.

8. Hramul școlii este pe 27 octombrie – de sărbătoarea Sfînta Paraschiva, ocrotitoarea Moldovei.

23 decembrie 2013. Lansrea proiectului ”Lecţii olimpice-2014”. De la stânga la dreapta: Nicolae Juravschi, Ion Robu, Irina Colin, Sergiu Busuioc, [?],Boris Boguş, Gheorghe Cuharschi, Vasile Scurtul. Foto: Kristina Buceațchi

De la stînga la dreapta: Ion Robu, directorul Liceului, foștii directori Irina Colin și Boris Boguş. Foto: I.V. Xenofontov, 15 noiembrie 2016

9. Liceul a fost administrat de Vasile Antoniu, Victor Ivanov, Gheorghe Cuharschi (1975–1980), Nicanor Malinovschi (1980–1991), Vasile Scurtul (1991–1994), Boris Boguş (1994–1998), Sergiu Busuioc, Virgil Inculeţ, Irina Colin (2006–2009), Vasile Chiriac, Fatima Leşcu. Din februarie 2012, școala este condusă de actualul director Ion Robu.

Maria Chițul (în mînă ține un vas de ceramică din Cocieri datat cu anul 1939) lucrează profesoară de istorie timp de 18 ani la Liceu. Îmbină armonios studierea istoriei prin organizarea unui muzeu, a unei colecții foto, a documentelor inedite din istoria instituției, a confecționării lucrărilor din portul popular. Foto: I.V. Xenofontov, 15 noiembrie 2016

10. Pentru performanțele sportive, promovarea valorilor olimpice și munca depusă, Liceul a fost decorat cu Medalia „Meritul Olimpic” (2011), Trofeul Comitetului Internațional Olimpic „150 de ani Pierre de Coubertain. Sportul – școala vieții” (2013), Trofeul „Excelența Olimpică” al Comitetului Național Olimpic și Sportiv al Republicii Moldova (2016).

Ion Valer XENOFONTOV, doctor în istorie 

MOLDOVA LA JOCURILE OLIMPICE (1996-2004)

Autor: Andrei PRODAN

Prima parte a istoriei participării sportivilor moldoveni la Jocurile Olimpice de vară (1960-1980) o găsiți aici: http://andron-prodan.blogspot.com/2015/07/normal-0-false-false-false.html, iar cea de-a doua parte (1988-1992) aici: http://andron-prodan.blogspot.com/2015/07/normal-0-false-false-false_3.html.

Ediţia a XXVI-a din 1996, anul centenarului Jocurilor Olimpice moderne, a avut loc la Atlanta (https://andron-prodan.blogspot.com/2024/07/istoria-jocurilor-olimpice-moderne-24.html). Republica Moldova a participat în premieră cu o echipă de sine stătătoare la o Olimpiadă de vară. Lotul nostru a fost compus din 41 de sportivi, dar la competiţie au evoluat 38 de atleţi (5 fete şi 33 băieţi), la 11 sporturi (atletism, box, ciclism, haltere, judo, kaiac-canoe, lupte greco-romane, lupte libere, nataţie, tir şi tir cu arcul), în 43 de probe. Portdrapel a fost halterofilul Vadim Vacarciuc.

În 1996, Nicolae Juravschi şi Victor Reneiski 
de puţin au ratat şansa să obţină „aurul” olimpic 

Nicolae Juravschi şi Victor Reneiski au câştigat medalia de argint la canoe-dublu, iar Sergiu Mureico a intrat în posesia medaliei de bronz la lupte greco-romane. O evoluţie bună au mai avut halterofilul Vadim Vacarciuc care s-a clasat pe locul 5; pe locul 6 au încheiat competiţia Igor Graboveţchi (lupte greco-romane), Vitalie Răileanu (lupte libere) şi Ghenadie Lâsoconi (tir); pe locul 7 s-a situat Victor Peicov (lupte libere); pe locul 8 – Sergiu Mariniuc (nataţie); pe locul 9 – Lukman Jabrailov (lupte libere), Oleg Moldovan (tir) şi Igor Samoilenco (box). 

Sergiu Mureico în luptă cu celebrul Aleksandr Karelin

La Jocurile Olimpice din Statele Unite au mai participat: Olga Bolşova, Feodosie Ciumacenco, Valentina Enachi, Ina Gliznuţă, Alexandru Jucov, Valeriu Vlas, Vadim Zadoinov (toţi – atletism), Octavian Ţâcu (box), Igor Bonciucov, Ruslan Ivanov, Veaceslav Oriol (tustrei – ciclism), Vladimir Bârsa, Sergiu Creţu, Vladimir Popov, Mihail Vâhodeţ (toţi – haltere), Oleg Creţu, Andrei Golban (ambii – judo), Andrei Placintă, Vadim Salcuţan (ambii – kaiac-canoe), Nazim Alidjanov (lupte libere), Maxim Cazmirciuc, Artur Elizarov, Vadim Tatarov, Andrei Zaharov (toţi – nataţie), Nadejda Toma-Palovandova, Natalia Valeeva (ambele – tir cu arcul).

În clasamentul general pe medalii lotul olimpic al Republicii Moldova a împărţit locurile 53-55 (din 197 de ţări participante) cu Malaysia şi Uzbekistan.

Olga Bolşova a evoluat la patru ediţii ale JO

Jocurile Olimpice din 2000 au avut loc la Sydney (https://andron-prodan.blogspot.com/2024/07/istoria-jocurilor-olimpice-moderne-25.html). În lotul olimpic al Republicii Moldova au fost incluşi 34 de sportivi (5 fete şi 29 băieţi), care au concurat la 7 sporturi (atletism, box, haltere, judo, lupte libere, nataţie şi tir), în 34 de probe. Portdrapel din nou a fost halterofilul Vadim Vacarciuc.

Ca şi la ediţia precedentă sportivii noştri au cucerit două medalii (una de argint şi una de bronz). Oleg Moldovan (tir) a câştigat medalia de argint, iar Vitalie Gruşac (box) a intrat în posesia medaliei de bronz. O evoluţie meritorie au avut halterofilul Vadim Vacarciuc care s-a clasat pe locul 5, repetând astfel performanţa de la Jocurile Olimpice de la Atlanta; pe locul 6 au încheiat competiţia Alexandru Bratan (haltere) şi Ion Diaconu (lupte libere); pe locul 7 s-a situat Vitalie Răileanu (lupte libere); pe locul 10 – Ruslan Bodişteanu (lupte libere). 

Antrenorii şi sportivii moldoveni laureaţi ai JO-2000 
(de la stânga la dreapta): Petru Caduc, Vitalie Gruşac, Oleg Moldovan şi Ghenadie Smirneaghin

La ediţia a XXVII-a a Olimpiadei au mai evoluat: Olga Bolşova, Vitalie Cerches, Feodosie Cimacenco, Ion Emelianov, Ina Gliznuţă, Valentina Enachi, Efim Moţpan, Iaroslav Muşinschi, Roman Rozna, Valeriu Vlas, Vadim Zadoinov (toţi – atletism), Vladimir Popov (haltere), Victor Bivol, Ludmila Cristea, Victor Florescu, Gheorghi Kurtghelaşvili (toţi – judo), Octavian Cuciuc (lupte libere), Andrei Cecan, Alexandru Ivlev, Sergiu Mariniuc, Andrei Mihailov, Victor Rogut, Serghei Stolearenco, Vadim Tatarov, Maria Tregubova, Andrei Zaharov, Dumitru Zastoico (toţi – nataţie).

În clasamentul pe medalii Republica Moldova a împărţit locurile 59-61 cu Arabia Saudită şi Trinidad şi Tobago. Din cele 199 de ţări participante la Olimpiada-2000, 80 s-au învrednicit de medalii.

Discipolul şcolii moldoveneşti de handabal, Veaceslav Gorpişin, 
este dublu campion olimpic

Şapte foşti sportivi din Republica Moldova au apărat la Olimpiada de la Sydney culorile altor state. Campioana mondială şi europeană, medaliată cu „bronz” la Jocurile Olimpice din Barcelona (1992) la tir cu arcul, Natalia Valeeva, a evoluat în componenţa echipei Italiei. Câştigătorul medaliei de bronz la Olimpiada de la Atlanta (1996), Sergiu Mureico (lupte greco-romane), campionul mondial la lupte libere pentru tineri, Nicolae Pâslari, si pugilistul Dumitru Usaghin au apărat culorile Bulgariei. Halterofilul Valeriu Calancea a concurat pentru România, iar luptătorul de stil liber, Vasile Lapteacru-Zauer, a reprezentat echipa Germaniei. Veaceslav Gorpişin, discipolul şcolii de handbal din Moldova, a câştigat pentru a doua oară titlul olimpic evoluând în componenţa Rusiei.

Cea de-a XXVIII-a ediţie a Jocurilor Olimpice s-a desfăşurat, la Atena, în perioada 13 – 29 august 2004 (https://andron-prodan.blogspot.com/2024/07/istoria-jocurilor-olimpice-moderne-26.html). La competiţia din capitala Greciei s-au calificat 35 de sportivi din Republica Moldova, dar am fost reprezentaţi de 33 de atleţi (7 fete şi 26 băieţi), care au concurat la 8 sporturi (atletism, box, ciclism, haltere, judo, lupte libere, nataţie şi tir), în 32 de probe. Port drapel a fost ţintaşul Oleg Moldovan.

Alexandru Bratan

Cea mai bună evoluţie dintre sportivii moldoveni a avut-o halterofilul Alexandru Bratan care s-a clasat pe locul 4. Judocanul Victor Bivol a ocupat locul 5, iar halterofilul Eugen Bratan (fratele lui Alexandru) a încheiat competiţia pe locul 10.

La Olimpiada-2004 au mai luat parte: Olga Bolşova, Natalia Cerches, Feodosie Ciumacenco, Victor Covalenco, Olga Cristea, Ion Emelianov, Ina Gliznuţă, Vadim Hranovschi, Vladimir Letnicov, Ion Luchianov, Roman Rozna, Svetlana Şepeleva-Tcaci (toţi – atletism), Vitalie Gruşac şi Igor Samoilenco (ambii – box), Ruslan Ivanov şi Igor Pugaci (ambii – ciclism), Vadim Vacarciuc (haltere), Ruslan Bodişteanu şi Ghenadie Tulbea (ambii – lupte libere), Andrei Capitanciuc, Nicoleta Coica, Octavian Guţu, Alexandru Ivlev, Andrei Mihailov, Stepan Pinciuc, Sergiu Postică, Victor Rogut, Maria Tregubova, Andrei Zaharov (toţi – nataţie), Oleg Moldovan (tir).

Vadim Vacarciuc a participat la patru Olimpiade 
şi de două ori a fost portdrapel

Din numărul total de 202 de ţări participante, 96 de ţări au acumulat puncte. Republica Moldova s-a clasat pe locul 75 cu 4,5 puncte.