FOTBALUL
LA CĂRPINENI ÎN ANII ’80
Autor: Sergiu FURDUI
Anii ’80 ai
secolului XX, marcând fotbalul la Cărpineni, cuprind multipli evenimente
interesante și captivante cu înfrângeri și biruințe pe terenul de fotbal, cu
căderi și urcușuri în campionatul republican la fotbal la care participa echipa
„Rapid”, cu speranțe și oportunități realizate de către antrenori și
fotbaliști iar altele rămase în vise frumoase...
Este perioada
tinereții mele, parte indispensabilă a destunului, ce semnifică și activitatea
tumultoasă și minunată de fotbalist amator or, în 1979 la vâsta de 17 ani, am
debutat la „Rapid” iar, după revenire la Baștină din armată, în anii
1982-1992 am continuat la echipa de suflet, apărând pe câmpul verde cinstea
sportivă a satului natal.
Copleșit de amintiri
frumoase îmbinate armonios cu date documentate cercetate, cu drag, prezentăm
informații care reflectă o parte din istoria fotbalului la Cărpineni.
* *
*
În anul 1980, „Rapid”
Cărpineni, continua participarea în campionatul republican la fotbal, Grupa 2.
Echipa antrenată de Alexandru Toma (https://andron-prodan.blogspot.com/2024/01/in-memoriam-alexandru-toma-invatator.html),
în mare parte, a fost păstrat lotul cu majoritatea fotbaliștilor experimentați:
Ion Arnăut, Vasile Talmaci, Petru Gafencu, Victor Pașcan, Mihail Casian,
Vladimir Golban, Vasile Alexeenco, Mihail Nofit, Gheorghe Ciobanu, Petru Reniță
(https://andron-prodan.blogspot.com/2024/01/petru-renita-fotbalist-si-muzicant.html),
Iurie Bacalu, Ștefan Dicuseară, Tudor Arnăut, Simion Mandiş, Alexandru Anghel
și Valeriu Reniță.
Totodată, componența
a fost afectată de mobilizarea militară a tinerilor fotbaliști: Grigore Florea,
Vladimir Șvacico, Serghei Nemțanu, Vladimir Goncearenco și Sergiu Furdui,
ultimii 4 revenind la „Rapid” după executarea serviciului militar în
termen.
În sezonul fotbalistic
1980, „Rapid” a ocupat locul 4 în campionat, la egalitate de puncte cu
echipa urcată pe treapta a treia și cu 2 puncte mai puțin ca cea de pe locul 2.
Campionatul RSS
Moldovenești, ediția 1980, Grupa II, Seria I, Clasamentul final:
J V E Î G P
1. „Maiak”
Chirsova 18 12 2 4 58-25
26
2. „TRCF”
Chişinău 18 11 2 5 48-34 24
3. „Sokol”
Sukleia 18 9 4 5 43-29 22
4. „Rapid”
Cărpineni 18 10 2 6 22-28
22
5. „Izvoraş”
Drăsliceni 18 9 3 6 28-25
21
6. „Avântul” Suvorov (Ștefan Vodă)18 6 3 9 35-33
15
7. „Himik”
Cutuzov( Ialoveni) 18 6 3 9 22-35
15
8. „Spicul”
Sărata Galbenă 18 3 5 10 26-42
11
9. „Haiducul”
Dubăsarii Vechi 18 4 1 13 21-50
9
* *
*
Sezonul fotbalistic
1981, „Rapid” Cărpineni a început încrezător și optimist iar, prin
stilul și calitatea jocului stabil prestat, confirma statutul de echipă
valoroasă în cadrul campionatul republican.
A doua jumătate a
sezonului fotbalistic s-a remarcat prin modificarea radicală a componenței
echipei și, respectiv, survenirea subită a rezultatelor surprinzătoare nesatisfăcătoare.
Or, „Rapid” a renuțat brusc și inexplicabil la luptă pentru podiumul
campionatului.
În toamna acelui an,
efectuând serviciul militar în termen pe teritoriul Republicii Populară
Ungaria, în scrisori am fost informat că, „Rapid” suferă înfrângeri pe
terenul propriu. Întristat, nu înțelegeam ce se întâmplă cu echipa de suflet.
La 25 aprilie 1982,
revenind la Baștină, am rămas stupefiat, constatând că, „Rapid” nu
participă nici la o competiție. Mai mult, practic, nu există. Discutând cu
consăteni, am aflat următoarele împrejurări în care s-a pomenit echipa de
suflet:
După pauza de vară
și reluarea campionatului republican, ediția 1981, un grup de titulari în
frunte cu antrenorul Alexandru Toma, subit au părăsit „Rapid”-ul din
cauza unei petiții anonime adresate organului de miliție (poliție) precum că
s-a procurat echipament sportiv cu încălcări financiare. Controlul preventiv pe
cazul dat n-a depistat acțiuni ilegale din partea persoanelor vizate în petiție,
însă a zguduit din temelie echipa, creând o situație critică soldată cu
destrămarea colectivului de fotbaliști.
În atare
circumstanțe excepționale, antrenorul Ion Arnăut a intervenit salvator,
preluând echipa și lotul dezgolit completând cu discipolii săi de la Școala
sportivă pentru Copi și Tineret din Cărpineni: Ion Perde, Andrei Unciulenco,
Alexandru Călugăreanu, Andrei Catană, Mihail Vânagă, Andrei Arnăut, Gheorghe
Stratu, Petru Secu, Ion și Andrei Sobol, Ovidiu și Sergiu Spătaru, alți elevi.
Ion Arnăut (primul
din stânga) alături de elevii săi de la Școala sportivă pentru Copi și Tineret
din Cărpineni.
Proaspeții
rapidiști, ghidați de bravul antrenor, au reușit să mențină „corabia
naufragiată”, „Rapid” încheind campiontul cu 12 puncte, la egalitate cu
penultima din cele 8 echipe participante.
Campionatul RSS
Moldovenești, ediția 1981, Grupa II, Seria I, Clasamentul final
J V E Î G P
1. „Automobilistul”
Criuleni 14 10 3
1 30-10 23
2. „Dnestr”
Nezavertaoilovca 14 8 4
2 21-14 20
3. „Mestprom” Cahul 14 7 4 3 21-16
18
4. „Pişcevik”
Căuşeni 14 7 3
4 25-17 17
5. „TRCF” Chişinău 14 5 3
6 17-13 13
6. „Rapid”
Cărpineni 14 5 2
7 24-24 12
7. Institutul
Pedagogic Chişinău 14 5 2
7 26-32 12
8. „Zarea” Leova 14 4 0
10 20-32 8
În sezonul următor „Rapid”
Cărpineni n-a participat în campionatul R.S.S. Moldovenești la fotbal.
* *
*
La 25 aprilie 1982,
revenind la Baștină după executarea serviciului militar în termen, am găsit
echipa de suflet într-o stare deplorabilă, de fapt, inexistentă.
La 9 mai 1982, în
cadrul mitingului tradițional dedicat Zilei Biruinței desfășurat în Cărpineni,
întâlnindu-mă cu antrenorul Ion Arnăut, am abordat situația tristă și durută în
care s-a pomenit fotbalul în satul natal. Propunerea privind restabilirea „Rapid”-ului
am întâmpinat-o cu mare bucurie și entuziasm.
La apelul
antrenorului Ion Arnăut, la stadion s-au reunit foștii elevi, băștinași din
Cărpineni: Serghei Nemțanu, Andrei Starșu, Anatolie Arnăut, Andrei Nunu, Victor
Rusu, Vladimir Goncearenco, Ion Sobol, Iurie Mîrza, Mihail Casian, Sergiu Furdui.
Săptămânal au fost reluate antrenamente care se petreceau în zile de marți și
joi, orele 17.00 – 19.00 iar, duminica, de obicei, se disputa meciul amical cu
o echipă din satele vecine: primele două, jucate la Bobeica și Sofia, s-au soldat
cu înfrângeri usturătoare, fapt care a semnalizat că, „Rapid” se afla în
stare embrionară de formare.
Ion Arnăut (primul
din dreapta).
Prestația inițială
slabă pe terenul de fotbal, nu a demoralizat sau debusolat echipa ci dimpotrivă
a motivat și mobilizat fotbaliștii, susținuți și privilegiați de antrenorul
iubit. Conjungând eforturile, fiecare depunea sacrificii, dăruire de sine și
autoperfecționare în vederea formării unei echipe competetivă, exemplu servind
„Rapud”-ul anilor ’60 – ’70. Or, conștientizam că este de datoria
noastră să restabilim și să impulsionăm fotbalul în satul natal. Procedând în
asemenea mod, în scurt timp, s-a conturat nucleul „Rapid”-ului apoi,
treptat, au pășit pe câmpul verde mai siguri și mai încrezători majoritatea fotbaliștilor.
Formarea echipei „Rapid”
și, respectiv, restabilirea tradițiilor fotbalistice în comunitate, depindea și
de atitudinea factorilor decizionali, un rol important revenind autorității
publice locale în persoană lui Grigore Pănuță, Președinte la Sovietul sătesc de
depitați, precum și colhozului local „Drumul Leninist” care, de fapt, a
fost sponsorul principal al echipei. Anume, prin implicarea activă a
președintelui Dumitru Crețu, membrilor cârmuirii: Ștefan Badea, contabil șef,
Nicolai Curcudel, președintele comitetului sindical și Gheorghe Bărsa,
secretarul organizației de partid, s-au organizat și executat lucrări efective
de reparare a terenului de fotbal, porților, tribunelor și vestiarelor
stadionului, precum și s-a procurat inventar necesar: uniformă, încălțăminte,
mingi, plase, etc.
Prin urmare, în
primăvara – vara anului 1982, grație spiritului patriotic manifestat și
acțiunilor comune întreprinse de antrenor, fotbaliști, suporteri și, nu în
ultimul rând, de persoanele publice menționate, „Rapid” Cărpineni a
reînviat aevea păsării Phoenix!
* *
*
În 1982, pe ultimă
sută de metri, antrenorul Ion Arnăut a înregistrat echipa „Rapid” în
campionatul raional la fotbal. Deși părea că vom juca relaxați, de fapt am avut
parte de meciuri tari și chiar dure, confruntând adversari „războinici”, cu
ambiții maxime de a învinge cea mai titrată echipă din raion. Mi-amntesc de
meciurile disputate cu concurenții principali, echipele din Kotovsk, Sărata-Galbenă,
Mingir, Bujor când miza ara extem de mare iar spiritele pe teren se încingeau
la cote maxime. Deși pe teren eram rivali înrăiți și înverșunașă, după meci ne
întindeam mâna prietenește. Acele relații umane frumoase înfiripate pe terenul
de fotbal sunt menținute până în prezent.
La Bujor s-a
întâmplat un caz ciudat, de altfel, unical în cariera mea de fotbalist. Ajunși
la stadion, în timp ce ne echipam în autobuz, fotbaliștii locali, spontan, au
pornit pe gazon și, aliniindu-se la centrul terenului, după strigătul „ura”,
imediat s-au retras. Motivând că, am încălcat Regulamentul, precum că am
întârziat la meci mai mult de 15 minute, gazdele au refuzat categoric să joace.
Propunerea insistentă de a juca pentru spectatorii adunați în număr mare la
stadion, chiar și acceptând „înfrângerea” protocolară, a fost respinsă total și
categoric, fotbaliștii bujoreni influiențați de Serghei Mițco, numit „bădița Sârghi”,
metodist sportiv în colhozul local „Moldova”, rămânâd neclintiți în afara
terenului de fotbal.
Astfel, „Rapid”
s-a ales cu înfrângere tehnică însă, acest „eșec” n-a influențat primul loc
ocupat în campionatul raional Kotovsk, ediția 1982.
* *
*
În 1983 la „Rapid”
au aderat cei mai buni fotbaliști din satele vecine: Vladimir Şvacico din
Sofia, Andrei Caşu din Negrea, Vasile Ciurciuc din Horgeşti, Iurie Hantea,
Pavel Olăraşu și Dumitru Bordei – toți din Mingir. Au acceptat propunerea să
joace pentru Cărpineni și coechipierii mei de la Universitatea de Stat din
Chișinău, participantă în campionatul orășenesc: Mihai Galuşca de la Facultatea
de Fizică, Victor Bilitei de la Facultatea Comerț și Vladimir Timofeev de la
Facultatea Economie, ultimul fiind rapidist până în 1987 când, după absolvire,
a revenit la baștina sa, orașul Donețk, Ucraina.
În acel sezon
fotbalistic, „Rapid” admisă la Cupa „Tinerimii”, Zona Sud, s-a
duelat tur-retur cu echipe din Cahul, Cimișlia, Basarabeasca, Vișniovca,
Congaz, Cimișlia, Căușeni, încheind competiția la mijlocul clasamentului final.
* *
*
În 1984, Baza de
Transport Auto nr. 37 din Kotovsk, azi Hâncești, în persoana metodistului pe
sport Ilia Slivca, s-a adresat lui Ion Arnăut să formeze ehipa ce ar reprezenta
organizația raională automobilistă în cadrul competiției la fotbal între
colective din sectorul de specialitate. Antrenorul Ion Arnăut a dat curs
invitației astfel, fotbaliștii din Cărpineni, temporar tranformați în „automobiliști”,
au participat în competiția propriu-zisă, confruntând adversari destoinici.
Echipa di Kotovsk a
obținut întâietatea prin lupte grele date pe terenul de fotbal, exemplu servind
meciul de la Chiriutnea, azi Corten, raionul Taraclia - „incediar”, în
adevăratul sens al cuvântului. Jucând în împrejurări extremale, la temperatură de
aproximativ +40 grade Celsius, automobiliștii sufocați de raze solare
năucitoare, au alergat pe terenul nemărginit și fără iarbă, nivelat cu lopata
tractorului (greder). În repriza secundă, după 4 goluri încasate și doar unul
înscris, oaspeții a smuls egalitatea mult râvnită și muncită de 4-4 (4-1):
mingireanul Serghei Hantea, în ajun revenit din armată, a marcat 3 goluri,
„potolind setea” pe terenul pârjolit. În autobuz, deplasându-ne spre Cărpineni,
portarul Ion Sobol „tângea” că n-a văzut nici-un gol în poarta adversă din
cauză că era învăluită cu colb iar, eu și, probabil, alți coiechipieri visam
apă...
Experiența acumulată
în anuii 1983 și 1984 a fost utilă și benefică, constituind o repetiție
excelentă pentru sezonul următor în care „Rapid” a sclipit ca o nouă
stea pe bolta fotbalului moldovenesc rural.
* *
*
În 1985 „Rapid”
Cărpineni a cucerit Cupa „Tinerimii”, eveniment excepțional și măreț,
reflectat în acest articol: https://andron-prodan.blogspot.com/2023/10/rapid-carpineni-detinatoare-cupei.html.
Competiția republicană
la fotbal dotată cu Cupa „Tinerimii”, organizată de către Asociația
Sportivă Benevolă (ASB) „Colhoznicul” și redacția ziarului „Tinerimea
Moldovei”, a întrunit 26 de echipe divizate în două grupe: Nord și Sud.
În Grupa Nord
întîetatea a obținut-o „Rapid” Cărpineni care, acumulând 32 de puncte,
în ultimă etapă, miraculos a depășit cu un punct pe „Start” Lencăuți, r.
Ocnița și cu 2 puncte pe „Struguraș” Hirova, r. Călărași.
Grupa Sud a fost
câștigată detașat de „Miciurineț” Blijnii Hutor, raionul Slobozia cu 35
de puncte la activ, urmată de „Avântul” Nimoreni, r. Ialoveni – 30 de
puncte și „Gorneac” Micăuți, r. Strășeni – 28 de puncte.
În context,
prezentăm tabele cu clasamentul final în ambele grupe, prezentate generos de
multstimatul Valentin Iacovlev, statistician de fotbal, învățător de Educație
Fizică la Școala din satul Ochiul Alb, r. Drochia:
* *
*
La 13 octombrie
1985, pe stadionul orășenesc din Criuleni, s-a disputat marea finală, pentru
Cupa „Tinerimii” avântându-se: „Rapid” Cărpineni și „Miciurineț”
Blijnii Hutor, raionul Slobozia. Meciul decesiv, arbitrat de Victor Lambov, a
stabilit deținătorea Cupei „Tinerimii” pe echipa „Rapid” care a reputat biruință
cu scorul de 2-1 (2-0), golurile fiind marcate de Andrei Caşu şi Iurie Hantea iar,
la învinși a replicat Nicolae Topor.
Detalii aflați aici:
https://andron-prodan.blogspot.com/2023/10/rapid-carpineni-detinatoare-cupei.html.
Pe această linie de
considerente, cu deosebită plăcere, menționăm posesorii Cupei „Tinerimii”,
ediția 1985: Ion Arnăut, antrenor; Vladimir Șvacico, căpitan; Serghei Nemțanu,
Victor Rusu, Anatolie Arnăut, Serghei Furdui, Andrei Nunu, Mihail Casian,
Vladimir Timofeev, Iurie Hantea, Andrei Cașu, Pavel Olărașu, Iurie Mîrza,
Andrei Starșu, Nicolae Ciobanu, Vasile Ciurciuc, Alexandru Călugăreanu, Dumitru
Bordei, Ion Sobol, Mihail Vânagă, Grigore Izvoreanu, Oleg Gasnaș și Iurie
Arnaut.
La reîntâlniri cu
bunii mei coiechiperi, cu satisfacție dar, și cu nostalgie, ne amintim de
meciul vieții, crucial,important și memorabil, încrustat cu litere de aur în
istoria satului natal.
Anatolie Arnăut,
unul din eroii acelui meci istoric care, în postură de fundaș central avansat,
practic, a neutralizat vârful atacului echipei nistrene, își amintește:
„Mi-a plăcut fotbalul din fragedă copilărie.
Veneam la stadion să privesc meciuri încă de când umblam la grădiniță. Mi s-au
întipărit și câteva detalii. Țin minte că portarul era de etnie rom și se numea
Grigore Duminică. Era un personaj pitoresc, avea aproape doi metri înălțime,
îmbrăcat într-un pulover gros și purta o „kepkă” ca a lui Lev Iașin. Sub
numărul 14 juca mijlocașul dreapta Chirică Arnăut. Prima dată am văzut de la el
cum se execută procedeul „foarfeca” sau „bicicleta”.
Deja la școală am început să joc și eu. Evoluam pentru
echipa clasei sau a școlii. Pe atunci „Rapidul” era una dintre cele mai bune
echipe din raion, pentru care evoluau jucători puternici: Alexandru Toma (antrenor
și căpitan al formației), frații Simion și Ion Arnăut, Nicolae Mârza, Ion
Drumea și mulți alții. Concurența de a prinde lotul de bază era foarte mare.
Am devenit parte componentă a „Rapid”-ului în anul 1982,
atunci când echipa a fost reînființată. Jucam fundaș central alături de Sergiu
Furdui. Pe linia de fund mai evoluau, Pavel Olărașu, pe stânga, și Victor Rusu,
pe dreapta. În poartă stătea Sergiu Nemțanu. Erau în lot și jucători
experimentați, cum ar fi Mihail Casian, mijlocaș stânga, Vladimir Șvacico,
mijlocaș central, Andrei Starșu, atacant. La mijloc se evidențiau Andrei Nunu
și Iurie Mârza.
Am început să evoluăm în campionatul raionului, iar în
1984 am jucat sub denumirea BTA-37 (baza de transport auto) în campionatul
Ministerului de resort. Am ocupat locul întâi în grupă, dar am pierdut în
finală, 4-5 după executarea loviturilor de departajare, în fața echipei din
Drăsliceni. A fost o experiență utilă pentru noi.
În 1985 au luptat pentru Cupa ziarului „Tinerimea
Moldovei”. Cu toate că eram debutanți, contrar tuturor pronosticurilor am acces
în finală, unde am jucat cu mult mai experimentata „Miciurineț” Blijnii Hutor.
În componența adversarei jucau fotbaliști de valoare, care au trecut prin prima
divizie valorică a campionatului republican. Se evidenția atacantul central,
care evolua în tricoul cu Nr. 9. Chiar în primul minut de joc el a țintit
încheietura barelor. Atunci i-am spus coiechipierului Sergiu Furdui că îl i-au
în primire. Tot meciul m-am ținut scai de el în încercarea de a-l neutraliza. A
fost și ziua de grație a lui Sergiu Nemțanu. A salvat poarta în nenumărate
rânduri. Toți băieții au jucat excelent. După meci „veteranul” Mihail Casian a
spus: „Rapid” întotdeauna a avut jucători buni, dar un asemenea succes încă n-a
reușit”.
Peste un an am devenit campioni ai ASB „Colhoznicul” și
am fost admiși în campionatul republican. Am jucat pentru „Rapid” până la
începutul anilor ’90 după care încă doi ani (1992-1993) am evoluat la „Flacăra”
Mingir împreună cu Vova Șvacico.
Cu plăcere, dar și cu nostalgie îmi aduc aminte de
derby-urile cu formațiile din Sărata Galbenă și Mingir. Au fost partide aprig
disputate. Pe teren eram adversari, iar după meci iarăși deveneam prieteni.
Partidele din campionat sau cupă de obicei începeau la
16.00. Deja pe la șase dimineața ne porneam la drum ca nu cumva să întârziem.
În deplasare scopul era să nu pierdem. Ne mobilizam exemplar, nu întâmplător
reușeam chiar să învingem. Ce mai, a fost o perioadă din viață foarte frumoasă”.
13 iulie 2023.
Cărpineni. Anatol Arnăut (în dreapta) și-a sărbătorit ziua de naștere.
Omagiatul, îmreună cu Sergiu Furdui (în stânga), în anii ’80 erau fundașii de
forță ai „Rapid”-ului.
* *
*
Clasamentul final la
Cupa „Tinerimii”, ediția 1985, a avut următoarea configurație:
1. „ Rapid”
Cărpineni, r. Cotovschi;
2. „ Miciurineț”
Blijnii Hutor, r. Slobozia;
3. „ Avînrul”
Nimoreni, r. Cutuzov, azi Ialoveni;
4. „ Start”
Lincăuț, r. Ocnița;
………………………………
5. „Struguraș”
Hirova, r. Călărași - 30 puncte;
6. „Gorneac”
Micăuți-Ratuș, r. Strășeni - 28 puncte;
7. „Prut”
Brînzeni, r. Edineți - 26 puncte;
8. „Haiduc”
Șireuț, r. Briceni - 25 puncte;
9. s. Gaidarî, din
r-nul Suvorov, azi Ștefan Vodă - 25 puncte;
10. „Prut”
Colibaș r. Cahul - 24 puncte;
11. „Rapid”
Hrușova, r. Criuleni - 22 puncte;
12. s. Dominteni, r.
Drochia - 22 puncte;
13. „Vierul”
Nisporeni - 20 puncte;
14. „Aist”
Albota de Jos, r. Taraclia - 20 puncte;
15. „Yantari”
Cimișlia - 20 puncte;
16. s. Căinarii
Vechi, r.Soroca - 19 puncte;
17. s. Moscovei, r.
Cahul - 19 puncte;
18. „Rassvet”
Căzănești, r. Telenești - 19 puncte;
19. „Rossia”
Moșana, r. Dondușeni - 17 puncte;
20. „Kolos”
Fundurii Noi, r. Glodeni - 17 puncte;
21. „Rossia”
Congaz, r. Comrat - 17 p.( descalificată);
22. „Struguraș”
Carabetovca, r, Besarabca - 11p.( descalificată);
23.„Pravda”
Cania,r. Cantemir - 10 p. (descalificată);
24. „Serghei Lazo” Cuizovca, r. Rezina - 4 p.( descalificată).
„Rapid”
Cărpineni, deținătoarea Cupei „Tinerimii”, ediția 1985, a promovat în
campionatul republican la fotbal, organizat și desfășurat sub egida Asociației
Benevole Sportive (ASB) „Colhoznicul”.
„Rapid” Cărpineni,
câştigătoarea Cupei ziarului „Tinerimea Moldovei”. Rândul de sus (de la stânga
la dreapta): Anatol Arnăut, Victor Rusu, Sergiu Furdui, Andrei Caşu, Iurie
Hantea, Mihail Casian, Ion Arnăut (antrenor), Vladimir Timofeev, Andrei Starşu,
Serghei Nemţanu. Rândul de jos: Dumitru Bordei, Vasile Ciuciuc, Vladimir
Şvacico (căpitanul echipei), Iurie Mîrza, Andrei Nunu, Alexandru Călugăreanu.
* *
*
În 1986, „Rapid”
Cărpineni a devenit campioană a Asociației Benevole Sportive (ASB) „Colhoznicul”,
eveniment măreț reflectat în articolul: https://andron-prodan.blogspot.com/2023/11/blog-post.html.
La începutul
campionatului nominalizat, „Rapid” s-a întărit cu 3 fotbaliști
experimentați, titulari din componența anilor 1975-1980: Serghei Luță, Petru
Reniță și Iurie Guțu, precum și s-a completat cu Victor Reniță, junior talentat
din Mingir care, asigura în teren jucătorul minor dat fiind că, conform
Regulamentului, echipa era obligată să joace pe teren cu cel puțin un fotbalist
care nu atinse majoratul, adică era sub vârstă de 18 ani.
În cursul
campionatului, fotbaliștii cărpineni au demonstrat un joc stabil și echilibrat,
evoluând cu traectorie în ascensiune astfel, „Rapid” în frunte cu
antrenorul Ion Arnăut a urcat meritat pe prima treaptă a podiumului. Primul loc
în clasamentul final al campionatului s-a decis în ultima etapă, „Rapid”
finisând la egalitate cu „Haiduc” Bumbăta, raionul Ungheni. Titlul de
campion a revenit echipei din Cărpineni datorită numărului mai mare de biruințe
înregistrate în total: 19 raportate la 17 obținute de rivală, indice primordial
în acemenea situație, prevăzut de Regulament.
În context,
prezentăm clasamentul final al campionatului:
1. „Rapid”
Cărpineni, r. Kotovskii – 41 de puncte,
2. „Haiduc”,
Bumbăta, r. Ungheni – 41,
3. „Miciurineț”,
Blijnii Hutor, r. Slobozia – 38,
4. „Kolos” Telenești
– 36,
5. „Rodina” Erjova,
r. Râbnița – 35,
6. „Urojai”, Albota
de Sus, r. Taraclia) – 34,
7. „Kolos” Sărata
Galbenă, r. Kotovskii – 34,
8. „Trud”,
Vișniovca, r. Cantemir - 25,
9. „Speranța”
Cimișeni, r. Criuleni – 23,
10. „Rapid”
Ghidighici, r. Strășeni – 21,
11. „Rossia” Congaz,
r. Comrat – 21,
12. „Avântul”
Nimoreni, r. Kutuzov – 20,
13. „Niva”
Grigoriopol – 17 de puncte.
* *
*
La 2 noiembrie 1986,
în primă duminică a lunii respective, la stadionul sătesc Cărpineni, în
prezența a circa 3.000 de spectatori, în aplauze furtunoase, Ivan Păstârnac,
preşedintele Federaţiei RSS Moldovenești de fotbal, și Ivan Cuțenco,
președintele Comisiei de competiții și disciplină a secției Fotbal din cadrul
ASB „Colhoznicul”, apreciind și felicitând echipa „Rapid”, au înmânat
antrenorului și fotbaliștilor: Cupa, medalii onorifice și diplome de gradul I,
care semnifică titlul de campioni ai ASB „Colhoznicul”, ediția 1986.
În cadrul
festivității sportive, Dumitru Crețu, președintele colhozului „Drumul
Leninist”, a ținut un discurs înflăcărat, menționând că satul Cărpineni se
mândrește cu echipa locală „Rapid” și, în semn de prețuire, apreciere și
recunoștință, a înmânat antrenorului şi fotbaliștilor câte un album voluminos,
precum și a dispus premierea fiecăruia cu câte o cotă anuală din roada agricolă,
echivalentă celei acordată unui colhoznic.
Copleșit de amintiri
minunate și nostalgice, dominat de sentimente de bucurie și mândrie, cu
deosebită plăcere menționăm campionii ASB „Colhoznicul”, ediția 1986:
Ion Arnăut,
antrenor, Serghei Nemțanu și Ion Sobol – portari; Victor Rusu, Anatolie Arnăut,
Serghei Luță, Serghei Furdui, Pavel Olărașu, Alexandru Călugăreanu, Vasile Dima
– apărători; Vladimir Şvacico, căpitan, Andrei Nunu, Mihail Casian, Vladimir
Timofeev, Iurie Mârza, Victor Reniță, Oleg Gasnaș – mijlocași; Petru Reniță,
Iurie Guțu, Andrei Caşu, Iurie Hantea, Vasile Ciurciuc, Andrei Starșu, Nicolae
Ciobanu, Grigore Izvoreanu, Iurie Arnăut – atacanți.
„Rapid” Cărpineni,
campioana ASB „Colhoznicul” din 1986. Rândul de sus (de la stânga la dreapta):
Pavel Olăraşu, Sergiu Furdui, Victor Rusu, Anatol Arnăut, Andrei Nunu, Ion
Colţa (simpatizant al echipei), Ion Arnăut (antrenor), Vladimir Şvacico
(căpitanul echipei), Alexandru Călugăreanu, Vladimir Timofeev, Mihail Casian,
Andrei Starşu. Rândul de jos: Iurie Arnăut, Vasile Dima, Andrei Caşu, Iurie
Mîrza, Serghei Nemţanu, Iurie Hantea.
* *
*
În 1987 „Rapid”
Cărpineni revine în campionatul republican organizat de Federația de Fotbal a
RSS Moldovenești. Componența echipei s-a păstrat, excepție fiind mijlocașul
central Vladimir Timofeev care, absolvind Facultatea Economie, a revenit în
orașul natal Donețk, Ucraina. Totodată, la echipă au revenit din armată: Ion Copăceanu,
Ion Groza și Ion Stașcu, precum și Andrei Sobol, proaspăt absolvent al Institutului
Politehnic din Kiev.
Cea de-a 43-a ediție
a campionatul republican la fotbal, „Rapid” Cărpineni a disputat-o în
Grupa II-a, acasă și în deplasare, duelându-se cu următoarele echipe:
„Haiduc”
Dubăsarii Vechi, r. Criuleni;
„Miciurineț”
Blijnii Hutor, r. Slobozia;
„Moldselihoztehnica”
Căușeni;
„Energhetic”
Dubăsari,
„Tinerețea”
Sireț, r. Strășeni;
„Zarea”
Leova;
„Meliorator”
Taraclia;
„Energhia”
Bender;
„Locomotiva”
Basarabeasca;
„Avangard”
Comrat;
„Spicul”
Sărata Galbenă, r. Kotovsk;
„Urojai” Albota
de Sus, r. Taraclia.
Cu părere de rău, nu
dispunem de clasamentul final al campionatului propriu-zis, motiv pentru care
apelăm la ajutor în cazul în care cineva posedă aceste date importante.
* *
*
În 1988, startul
echipei „Rapid” Cărpineni a fost optimist însă, după 5 etape disputate,
traseul în campionat a fost întretăiat de „mâța neagră”: urmare unor acțiuni
nechibzuite și voluntariste, la cârma echipei este instaurat Victor Colța,
metodist pe sport în colhoz. Această rocadă de antrenor, total neinspirată și
vădit nefondată, a avut impact negativ: „Rapid” a încheiat campionatul
pe locul 9, cel mai slab rezultat obținut până la acel timp iar, în următorii
ani, a continuat căderea liberă în clasamente finale.
Clasamentul
campionatului republican la fotbal, Liga II, ediția 1988, a avut următoarea
configurație:
1. „Rodina”
Erjova, r. Râbnița 28 15
9 4 50-29 39
2. „Locomotiva”
Basarabeasca 28 14 9 5
53-30 37
3. „Constructorul”
Leova 28 14 8 6
66-40 36
4. „Zarea”
Chiţcani, r. Slobozia 28 16
4 9 48-38 36
5. „Meliorator”
Taraclia 28 14 6
8 68-46 34
6. „Biruința”
Cojuşna,r. Strășeni 28 14 5 9
47-31 33
7. „Speranța”
Nisporeni 28 12
7 9 53-37 31
8. „Maiac”
Cioropcani, r. Ungheni 28 11 6 11
41-26 28
9. „Rapid”
Cărpineni, r. Kotovsk 28
9 6 13 46-52 24
10. „Metalurg”
Râbnița 28 8 7
13 34-52 23
11.„Viişoara”
Mileștii Mici, r. Ialoveni 28 7 9 12
45-71 23
12. „Struguraș”
Hirișeni, r. Telenești 28 9 5 14 48-63
23
13. „Spicul” Lazo (Chișcăreni), r. Lazovsk 28 7 5 16 35-66 19
14. „Mecanizatorul” Corbul, r. Dondușeni 28 7 3 17 34-77 17
15. „Energia”
Bender 28 5
5 18 28-46 15
16. „Moldselihoztehnica”
Căușeni
* *
*
Sezonul fotbalistic 1989
a demarat cu un meci internațional amical disputat la Cărpineni în primă duminică
a lunii aprilie. Întâlnind campioana Bulgariei la fotbal între echipe rurale de
amatori, „Rapid” a cedat la limită 1-2.
Fiind unul din
participanții acelui meci istoric afirm că, „Rapid” nu atinse forma
sportivă optimală, practic, fiind prima reuniune a fotbaliștilor pe teren întru-un
meci oficial. Partida cu oaspeții bulgari s-a remarcat prin debutul liderului
echipei Petru Reniță la timona echipei, acesta rămănând și vârf de atac în
teren.
Secvență de la meciul
internațional din 1989. Sergiu Furdui în luptă pentru balon cu adversarul
bulgar.
Poză colectivă după
meciul dintre echipele din Cărpineni și Bulgaria.
* *
*
În 1989, echipa „Rapid”
antrenată de Petru Reniță a participat în campionatul republican la fotbal,
Liga II și, continuând traectoria regresivă, a ocupat locul 10 din 16 echipe.
Clasamentul
respectiv, ediția 45, a avut următoarea configurație:
1. „Start”
Pârlița, r. Ungheni;
2. „Urojai”
Albota de Sus, r. Taraclia;
3. „Spicul”
Lazo (Chișcăreni), r. Lazovsc (Sângerei);
4. „Ceramica”
Ungheni;
5. „Meliorator”
Taraclia;
6. „Viișoara”
Mileștii Mici, r. Ialoveni;
7. „Struguraș”
Hirișeni, r. Telenești;
8. „Codru”
Orhei;
9. „Biruința”
Cojușna, r. Strășeni;
10. „Rapid”
Cărpineni, r. Kotovsk;
11. „Maiak”
Cioropcani, r. Ungheni;
12. „Metalurg”
Râbnița;
13. „Progresul”
Costești, r. Ialoveni;
14. „Fortuna”
Horești, r. Ialoveni;
15. „Flacăra
” Mingir, r. Kotovsk;
16. „Volna”
Vertiujeni, r. Camenca.
* *
*
În 1990 „Rapid”
a supravețuit în subsolul campionatului republican la fotbal, Divizia C, astfel
încât, după 26 de etape disputate, ocupa locul 13 din 16 echipe participante,
distanțându-se la un punct de următoarele 2 concurente:
1. „Universul”
Ciuciuleni, r. Hâncești 26 18 4 4 70-33
41
2. „Farul”
Cioropcani, r. Ungheni 26 17 3 6
44-33 37
3. „Tricon”
Cahul 26
14 6 6 45-27 34
4. „Delia”
Ungheni 26
11 11 4 59-27 33
5. „Flacăra” Carahasani, r. Ștefan Vodă 26 13 4 9 62-44 30
6. „Flacăra”
Mingir, r. Hâncești 26 11 8 7
46-39 30
7. „Spicul”
Chișcăreni, r. Sângerei 26 12 5 9
43-39 29
8. „Steaua”
Grătiești, r. Criuleni 26 10
7 9 44-45 27
9. „Codru”
Orhei 26
10 5 11 38-44 25
10. „Automobilistul” Cricova, r. Criuleni 26 6 10 10 34-43 22
11. „Rodina”
Taraclia 26
8 5 13 41-41 21
12. „Progresul”
Costești, r. Ialoveni 25 8 5 12
29-32 21
13. „Rapid”
Cărpineni, r. Hâncești 26 7 7 12
37-61 21
14. „Avangard”
Comrat 26 7 6
13 25-32 20
15. „Start”
Pârlița, r. Ungheni 26 6
8 12 32-35 20
16. „Dunărea”
Vulcănești 26
3 0 23 35-89 6
* *
*
În anii ’80, „Rapid”
Cărpineni a participat și la competiția de iarnă, dotată cu Cupa „Iuri
Gagarin”, desfășurată anual, începând din prima duminică a lunii februarie
și finalizată la 12 aprilie – Ziua Cosmonauticii.
Competiția a fost
inaugurată în 1971 din inițiativa lui Ivan Hovjun (răspunzător de fotbal la ASB
„Colhoznicul”) în legătură cu aniversarea a 10-a de la primul zbor în cosmos al
astronautului sovietic Iuri Gagarin, scopul urmărit de organizatori fiind pregătirea
echipelor participante către campionatul republican la fotbal.
Prima deținătoare a
Cupei „Iuri Gagarin” a fost „Energetic” Dubăsari iar, ultima –
„Cristalul” Fălești care s-a remarcat la ultimă ediție a Cupei „Iuri Gagarin”
din 1991.
Numărul record de
titluri supreme (4) obținute la competiția respectivă aparține echipei „Avangard”
care reprezenta colhozul „Miciurin” din Lazovsc (Sângerei).
* *
*
În anii 1983-1990, „Rapid”
Cărpineni a participat la Cupa „Iurii Gagarin”, prestația fiind modestă,
de regulă, limitându-se la grupa preliminară ale turneului. Scopul principal al
participării la acest turneu de iarnă, în linii mare, era atins: pregătirea
fizică a rapidiștilor influiența vădit prestația în campionat, lucru
materializat, în special, în anii 1985 și 1986 când „Rapid” a cucerit
Cupa „Tinerimii” și, respectiv, primul loc în campionatul ASB „Colhoznicul”.
Meciurile de fotbal
se desfășurau la temperaturi scăzute, pe viforniță şi polei, terenul fiind
înzăpezit sau inundat de băltoace. Or, de regulă, meciul de fotbal programat
urma indiferent de condiții meteorologice.
Aceste rânduri,
mi-am amintesc de multe meciuri ciudate și ghinioniste, disputate iarna pe
terenuri înzăpezite sau inundate, despre unele vă povestim cu deosebită plăcere
și o mare doză de nostalgie:
În 1983, „Rapid”-ul
ajuns la Parcani, raionul Slobozia a fost întâmpinat doar de stadionul pustiu și
înzăpezit complet, stratul de omăt fiind de aproximativ un metru. Cu 15-20 de
minute înainte de a începe meciul, au apărut vre-o 20-25 de militari care,
înarmați cu lopeți, s-au avîntat la curațat terenul cu șanse reale să lucreze
și noaptea. Ajutorul bieților soldăței a venit de la arbitrul Fiodor Banari din
Căușeni care a bucurat oaspeții cu 2 puncte fără a mai păși pe terenul înaccesibil
pentru a juca fotbal. Fără a vedea fotbaliștii echipei gazdă, am revenit
biruitori la Cărpineni.
În 1984, la Gaidarî, raionul Ceadîr Lunga, „Rapid”, după 2-0 în 90 de minute, pe
un teren plin cu băltoace a jucat cel mai îndelungat meci, circa 20 de minune
suplimentare, mai precis, până când gazdele au egalat prin 2 penalty-uri
oferite cu generozitate de arbitru, mai mult, necontestate. Ionică Copăceanu, reprofilat
portar pentru careul plin cu băltoace, la ultimul penalty, înghețat bocnă,
„ruga” adversarul să nimerească în poartă, în caz contrar, după cum a
recunoscut după meci, calvarul pe teren nu se mai termina. După fluierul final
al arbitrului, fotbaliștii localnici fericiți ne-au invitat la baie unde, la un
păhărel cu vin roșu fiert, ne-au mulțumit enorm pentru scorul egal, mărturisind
că, în așa mod, au scăpat de furia suporterilor înfierbintați și agitați.
În 1985, la
Cărpineni am jucat cu „Avântul” Nimoreni. Timpul era extrem de
nefavorabil pentru fotbal: temperatură scăzută, vântul rece, terenul
semiînghețat și lunecos, exact ca în vorba populară: „nici câinii nu lătrau,
ascunzându-se în cușcă”. Oaspeții au propus să amânăm meciul, cu ce erau de
acord și arbitrii. Gazdele însă s-au opus, ce-l mai vocal fiind Anatolie Arnăut
care „agumenta” că avem nevoie de 2 puncte. Până la urmă, meciul s-a disputat
iar, nimorenii au plecat acasă cu 2 puncte, scorul fiind de 1-2. Acest meci
este memorabil și prin faptul că a fost ultimul la acel turneu dat fiind că
m-am accidentat.
În 1986, la
Cărpineni, jucând cu „Haiduc” Dubăsarii Vechi, r. Criuleni antrenată de
Ștefan Vodă, fost titular la „Nistru” Chișinău, am remizat, 1-1, unicul
gol fiind înscris de mine din lovitiră de la 11 metri.
În dimineața zilei,
se părea că meciul nu va avea loc deoarece, noaptea a fulguit intens și
abundent, circulația pe drumuri fiind foarte afectată. Oaspeții, înaintând
vitejește pe traseul întroienit, au sosit cu o mică întârziere, bucurându-ne cu
prezența.
Ambele echipe au
oferit un spectacol fotbalistic de zile mari, cei mai mulțumiți fiind
suporterii adunați în număr mare la stadion. Datorită eroismiului manifesta de
bravii suporteri ai „Rapid”-ului, terenul a fost practivabil pentru joc:
desdimineață, Timofei Colța a pornit motorul tractorului înzestrat cu o lopată,
curâțănd ore întregi terenul învelit cu un strat mare de zăpadă, iar din urmă Damian
Cojocaru, ajutat de alți voluntari, la fel „bolnavi” de fotbal, au tras linii
cu cenușă adusă de acasă.
Suporterii fideli ai
echipei „Rapid” Cărpineni.
În prima duminică
din februarie 1987, la Sărata Galbenă, „Rapid” a fost „prins și pedepsit
fără milă” de către echipa locală „Kolos”(Spicul”). În acea duminică
încălzită de „soare cu dinți”, pe teren au ieșit copiii de la Școala Sportivă
din Cărpineni, printre ei „rătăcindu-se” 3 titualri rapidiști: Vladimir
Șvacico, Victor Rusu și eu, majoritatea râmânând acasa după o noapte petrecută
la Întâlnirea cu Absolvenții.
Gazdele, profitând
din plin, ne-au acordat ospitalitate cuvenită, „bucurând”-ne cu 5 goluri și
„permițănd” doar unul în propria poartă. După meci, felicitând căpitanul Leonid
Pascaru cu „biruință meritată”, zâmbind, mi-a răspuns că „s-au răzbunat” pentru
înfrângeri anterioare suferite.
Ne-am îmbrățișat
prietenește apoi, fiind invitați la un frigărui gustos și la un pahar cu
„izvar” (vin roșu fiert și dulce), am continuat întâlnirea în discuții vesele
și hazlii.
De fapt, echipele de
fotbal din Cărpineni și Sărata Galbenă, cele mai valoroase din raion, infrățite
istoricește, permanent, se duelau înverșunat și fără compromisuri, pe teren
sărind „scântei și văpăi”, fiecare fotbalist lupta cu ardoare iar, după meci, reveneam
miraculos, din nou, prieteni. Aceste relații umane extraordinare și tradiții
frumoase, înfiripate în anii ’80 continuă să domine până în prezent.
Anul
1986. Înaintea meciului dintre „Rapid” Cărpineni şi „Kolos” Sărata Galbenă.
„Rapid” (de la dreapta la stânga): Vladimir Timofeev, Sergiu Furdui, Alexandru
Călugăreanu, Iurie Mîrza, Andrei Nunu, Andrei Caşu, Victor Rusu, Iurie Hantea,
Pavel Olăraşu, Serghei Nemţanu, Vladimir Şvacico (căpitanul echipei), arbitrii
Muntean, V. Lambov, Vladimir Stănilă.
Anul
1986. Secvenţă de la meciul „Rapid” Cărpineni – „Spicul” Sărata Galbenă.
Șirul meciurilor
memorabile, cu siguranță, poate fi continuat or, în frumoșii ani ai tinereții
romantice-fotbalistice am trăit o poveste minunată și fermecătoare!
***
Efectuând o
retrospectivă a traseului parcurs de fotbalul la Cărpineni în deceniul VIII al
secolului trecut, cu bucurie și plăcere constatăm că, generația anilor ’80, din
care am făcut parte împreună cu bunii mei prieteni coiechipieri, a realizat
performanțe mărețe și sonore, „Rapid” fiind recunoscută echipă valoroasă
și puternică cu reputație meritată și autoritate incontestabilă în fotbalul
moldovenesc!
Astăzi, de la
înălțimea anilor perindați, fericiți afirmăm cu tărie și mândrie că, „Rapid”-ul
nostru scump și iubit, deținătoarea Cupei „Tinerimii”, ediția 1985 și
campioană a ASB „Colhoznicul”, ediția 1986, este parte integrantă și
importantă din istoria bogată a fotbalului moldovenesc, respectiv, până în
prezent, reflectă, promovează și consolidează imaginea luminoasă a satului
natal, Cărpineni!
(Va urma)
Комментариев нет:
Отправить комментарий