Istoria Jocurilor Olimpice moderne (15)

Continuăm serialul dedicat istoriei Jocurilor Olimpice de vară moderne. Astăzi vă prezentăm ediția a XVII-a a Olimpiadei care a avut loc în capitala Italiei în anul 1960. Partea a 14-a, consacrată ediției a XVI-a a Jocurilor Olimpice disputate la Melbourne în 1956, o găsiți aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2024/07/istoria-jocurilor-olimpice-moderne-14.html.

Posterul oficial al Jocurilor Olimpice din 1960. Designer – Armando Testa.

EDIŢIA a XVII-a. ROMA 1960

Cu toate că aspirase de mai multe ori la onoarea de a găzdui Jocurile Olimpice, „Cetatea Eternă” a primit investitura abia în 1955, pentru a XVII-a ediţie. Roma a obţinut dreptul de a organiza Olimpiada din 1960 în detrimentul oraşelor Lausanne, Detroit, Budapesta, Bruxelles, Mexico City şi Tokyo.

Emblema oficială a Jocurilor Olimpice din 1960. Designer – Armando Testa.

A fost pentru prima dată când televiziunea a transmis lumii întregi Olimpiada, iar ceremonia de deschidere s-a ţinut în faţa a 100.000 de oameni înăuntrul stadionului Olimpic. Jocurile au fost deschise oficial de preşedintele Italiei, Giovanni Gronchi. Jurământul atleţilor a fost depus de Adolfo Consolini. Flacăra olimpică a fost aprinsă de Giancarlo Peris.

Toţi atleţii cu excepţia celor din Uniunea Sovietică au primit binecuvântarea Papei în piaţa Sfântul Petru din Roma. 

Deschiderea oficială a JO pe stadionul Olimpic de la Roma. Sursa foto: wikipedia.org.

Italienii au reuşit să creeze o atmosferă deosebită şi un cadru unic manifestărilor sportive, prin punerea în valoare a neasemuitelor vestigii antice: în interiorul Termelor lui Caracalla s-au desfăşurat întrecerile de gimnastică; între zidurile Bazilicii lui Maxentiu, sub cerul liber, 4.500 de spectatori, aflaţi în tribune demontabile, au putut urmări disputele luptătorilor; iar traseul de maraton de pe Via Appia Antica, s-a încheiat noaptea, la lumina torţelor, în apropierea Colosseumului, sub Arcul lui Constantin.

Bătălia dintre SUA şi URSS s-a ţinut ca şi până atunci, sovieticii fiind primii în top cu un total de 43 de medalii de aur câştigate.

Reprezentativa feminină de gimnastică a URSS a câştigat 15 din 16 medalii posibile. Echipa masculină de gimnastică a Japoniei a câştigat prima din cele cinci medalii de aur consecutive, ultima din această serie fiind obţinută la Montreal în 1976.

Abebe Bikila din Etiopia a alergat desculţ şi a câştigat maratonul, devenind primul sportiv de culoare african campion olimpic.

Abebe Bikila a alergat desculţ şi a câştigat maratonul. Sursa foto: wikipedia.org.

Sprintera americană Wilma Rudolph a atras simpatia publicului când a câştigat trei medalii de aur – la 100 m, 200 m şi ştafeta de 4x100 m. Unul din cei 19 copii ai familiei sale, ea a suferit de poliomelită.

Dar cea mai mare vedetă a acestei ediţii a fost Cassius Clay care a câştigat aurul la box, categoria grea, cel care a devenit ulterior icoana sportivă Muhammad Ali.

Anita Lonsbrough din Marea Britanie a fost cea care a împiedicat Australia şi SUA să câştige toate cele 15 probe la nataţie.

Iolanda Balaş, supranumită „La grande bionda”, rămasă singură de la 1,73 m, a sărit pe rând 1,77, 1,81 şi 1,85 metri la înălţime din a treia încercare, devenind prima campioană olimpică a atletismului românesc.

Iolanda Balaş – supranumită de gazde „La grande bionda” – a uluit întreaga asistenţă de la Roma. Sursa foto: sporting-heroes.net.

Memorabilă a fost şi proba de disc femei, unde o altă româncă Lia Manoliu, aflată pe locul doi până la ultima încercare, a fost întrecută, atunci când nimeni nu se mai aştepta, de Tamara Press.

Numai patru ţări au reuşit să obţină medalii de aur la întrecerile de lupte greco-romane: URSS, Turcia, România şi Bulgaria.

Ciclistul danez Knut Jensen s-a prăbuşit în timpul cursei sub influenţa amfetaminelor şi a murit ulterior la spital. A fost pentru a doua oară când un atlet a decedat într-o competiţie olimpică, după decesul portughezului Francisco Lazaro în timpul maratonului la Olimpiada din 1912.

La Jocurile Olimpice de la Roma au debutat şi doi reprezentanţi ai Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti (RSSM) care au evoluat pentru echipa URSS: atleţii Valentina Maslovskaia-Bolşova şi Gusman Kosanov. Ultimul a câştigat medalia de argint la ştafeta 4x100 m. Detalii vezi aici: http://andron-prodan.blogspot.com/2015/07/normal-0-false-false-false.html.

Gusman Kosanov, primul reprezentant al RSSM, medaliat olimpic.

Am putea caracteriza în câteva cuvinte Jocurile Olimpice din 1960? Din multitudinea de fapte, unele senzaţionale, putem desprinde etalarea unor ambiţii şi potenţe umane neatinse în trecut: la Roma au căzut 73 de recorduri olimpice şi 31 mondiale.

Cifrele JO Roma 1960

Oraş gazdă: Roma (Italia).

Datele de desfăşurare: 25 august – 11 septembrie 1960.

Număr de ţări participante: 83.

Număr de sportivi: 5.386 (537 femei), la 18 sporturi, în 150 de probe (29 feminine).

Număr de medalii decernate: 502 (164-167-171)

Podiumul pe medalii:

1. URSS: 43 aur, 29 argint, 31 bronz, total 103;

2. SUA: 34 aur, 21 argint, 16 bronz, total 71;

3. Italia: 13 aur, 10 argint, 13 bronz, total 36.

Surse: netsport.ro, onlinesport.ro, gsp.ro