Istoria
Jocurilor Olimpice moderne (20)
Continuăm
serialul dedicat istoriei Jocurilor Olimpice de vară moderne. Astăzi vă
prezentăm ediția a XXII-a a Olimpiadei care a avut loc în capitala URSS în anul
1980. Partea a 19-a, consacrată ediției a XXI-a a Jocurilor Olimpice disputate
la Montréal în 1976, o găsiți aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2024/07/istoria-jocurilor-olimpice-moderne-19.html.
Posterul oficial al Jocurilor Olimpice din 1980.
Designer – Vladimir Arsentiev.
EDIŢIA a XXII-a. MOSCOVA 1980
Timp de 16 zile, în perioada 19 iulie – 3 august
1980, capitala Uniunii Sovietice a găzduit unul dintre cele mai frumoase
spectacole sportive, întrecerile celei de-a XXII-a ediţii a Jocurilor Olimpice.
Când CIO a acordat organizarea Olimpiadei din 1980
oraşului Moscova, era de aşteptat ca încrederea să reducă tensiunile politice
dintre „Est” şi „Vest”. Din păcate, n-a fost deloc aşa. Jocurile Olimpice din
Moscova au fost primele găzduite de o ţară comunistă şi au fost boicotate ca
semn de protest din cauza invaziei sovietice în Afganistan din 1979. Decizia
preşedintelui SUA Jimmy Carter este urmată de 65 de ţări, printre care RF
Germania, Japonia, China, Iran, Israel şi Coreea de Sud (atleţii britanici au
luat parte
Emblema oficială a Jocurilor Olimpice din 1980.
Designer – Vladimir Arsentiev.
Chiar şi în aceste condiţii, aproape 6.000 de
sportivi din 80 de ţări au fost prezenţi
Ştafeta olimpică însoţită de flacăra
olimpică în drum spre Moscova a traversat şi teritoriul Moldovei pe traseul
Leuşeni (Hânceşti) – Criva (Briceni).
Jocurile au fost deschise oficial de secretarul
general al CC al PC al URSS, Leonid Brejnev. Jurământul atleţilor a fost depus
de Nikolai Andrianov, iar flacăra olimpică a fost aprinsă de Serghei Belov.
Mascotele Jocurilor Olimpice au fost ursul „Mişa” şi foca „Vigri”.
Ursul Mișa (Mihail Potapîci Toptîghin), mascota
Olimpiadei din 1980. Designer: Viktor Cijikov.
Ca şi la ediţia precedentă a JO, eroina acestor
întreceri a fost, din nou, Nadia Comăneci. Graţia şi armonia execuţiilor sale
au prilejuit un nou triumf al şcolii româneşti de gimnastică. Presa aprecia
astfel participarea Nadiei la această ediţie a Olimpiadei: „Eroina Jocurilor Olimpice de la Montréal,
românca Nadia Comăneci, n-a avut contracandidată în ceea ce priveşte aspectul
artistic al exerciţiilor şi ţinuta sportivă plină de măreţie” (Agenţia
TASS, Moscova, URSS); „La fel ca în urmă
cu patru ani, la Montréal, Nadia Comăneci a fost cea mai strălucitoare
participantă. Nadia a dovedit nu numai că şi-a menţinut stilul său aerian,
inimitabil, dar şi că are nervii tari şi o voinţă de neînfrânt” (Agenţia
DPA, Hamburg, RFG).
Atletismul a fost şi de data aceasta „sportul
rege” al Jocurilor Olimpice, polarizând zilnic atenţia unui număr de aproape
100 de mii de spectatori. Cu toate că au lipsit o serie de personalităţi din
elita atletismului modern, totuşi întrecerile olimpice de
Celebrul „gest al lui Kozakiewicz”. Atletul polonez
Władysław Kozakiewicz a câștigat „aurul” la proba de săritură cu prăjina, depăşindu-l
pe concurentul sovietic Constantin Volkov şi fiind fluierat non-stop, din
această cauză polonezul i-a răspuns publicului de pe stadionul Lujniki cu un
gest obscen. Autorităţile sovietice au cerut pedepsirea sportivului, dar
guvernul polonez, pentru a-l proteja, a declarat că a fost vorba de nişte
spasme musculare incontrolabile. Sursa foto: lequipe.fr.
Cursa de 100 metri bărabaţi a avut un finiş foarte
apropiat între Alan Wells din Marea Britanie şi Silvio Leonard din Cuba, cu
Wells câştigând aurul. Britanicii au mai câştigat încă doău medalii de aur la
cursele pe pistă. Steve Ovett şi Sebastian Coe s-au întâlnit amândoi la 800 şi
1.500 metri, cu Ovett câştigând cursa favorită a lui Coe,
Cursa de 1.500 m. de la Olimpiada-80 avându-i în
prim plan pe britanicii Sebastian Coe (254) și Steve Ovett (279). Sursa foto:
gettyimages.com.
La scrimă, ierarhiile mondiale nu au fost
schimbate, cu excepţia Franţei, care a cucerit 4 medalii de aur şi a URSS
căreia i s-au decernat numai 3 titluri olimpice.
La înot, britanicul Duncan Goodhew a câştigat
aurul la
Petru prima dată reprezentanta
Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti s-a ridicat pe cea mai înaltă
treaptă a podiumului de premiere
În 1980, Larisa Popova a adus prima medalie
olimpică de aur pentru Moldova.
În după-amiaza zilei de 3 august
Cifrele
JO Moscova 1980
Datele de
desfăşurare: 19 iulie – 3 august.
Număr de
ţări participante: 80.
Număr de
sportivi: 5.923 (1.265 femei), la 21
discipline, în 203 probe (50 feminine).
Număr de
medalii decernate: 627 (204-203-220).
Podiumul pe
medalii:
1. URSS: 80 aur, 69
argint, 46 bronz, total 195;
2. RD Germană: 47
aur, 37 argint, 42 bronz, total 126;
3. Bulgaria: 8 aur,
16 argint, 17 bronz, total 41.
Surse: netsport.ro, onlinesport.ro, gsp.ro
Комментариев нет:
Отправить комментарий