Istoria
Jocurilor Olimpice moderne (15)
Continuăm
serialul dedicat istoriei Jocurilor Olimpice de vară moderne. Astăzi vă
prezentăm ediția a XVII-a a Olimpiadei care a avut loc în capitala Italiei în
anul 1960. Partea a 14-a, consacrată ediției a XVI-a a Jocurilor Olimpice
disputate la Melbourne în 1956, o găsiți aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2024/07/istoria-jocurilor-olimpice-moderne-14.html.
Posterul oficial al Jocurilor Olimpice din 1960.
Designer – Armando Testa.
EDIŢIA a XVII-a. ROMA 1960
Cu toate că aspirase de mai multe ori la onoarea
de a găzdui Jocurile Olimpice, „Cetatea Eternă” a primit investitura abia în
1955, pentru a XVII-a ediţie. Roma a obţinut dreptul de a organiza Olimpiada
din 1960 în detrimentul oraşelor Lausanne, Detroit, Budapesta, Bruxelles,
Mexico City şi Tokyo.
Emblema oficială a Jocurilor Olimpice din 1960.
Designer – Armando Testa.
A fost pentru prima dată când televiziunea a
transmis lumii întregi Olimpiada, iar ceremonia de deschidere s-a ţinut în faţa
a 100.000 de oameni înăuntrul stadionului Olimpic. Jocurile au fost deschise
oficial de preşedintele Italiei, Giovanni Gronchi. Jurământul atleţilor a fost
depus de Adolfo Consolini. Flacăra olimpică a fost aprinsă de Giancarlo Peris.
Toţi atleţii cu excepţia celor din Uniunea Sovietică au primit binecuvântarea Papei în piaţa Sfântul Petru din Roma.
Deschiderea oficială a JO pe stadionul Olimpic de
la Roma. Sursa foto: wikipedia.org.
Italienii au reuşit să creeze o atmosferă
deosebită şi un cadru unic manifestărilor sportive, prin punerea în valoare a
neasemuitelor vestigii antice: în interiorul Termelor lui Caracalla s-au
desfăşurat întrecerile de gimnastică; între zidurile Bazilicii lui Maxentiu,
sub cerul liber, 4.500 de spectatori, aflaţi în tribune demontabile, au putut
urmări disputele luptătorilor; iar traseul de maraton de pe Via Appia Antica,
s-a încheiat noaptea, la lumina torţelor, în apropierea Colosseumului, sub
Arcul lui Constantin.
Bătălia dintre SUA şi URSS s-a ţinut ca şi până
atunci, sovieticii fiind primii în top cu un total de 43 de medalii de aur
câştigate.
Reprezentativa feminină de gimnastică a URSS a
câştigat 15 din 16 medalii posibile. Echipa masculină de gimnastică a Japoniei
a câştigat prima din cele cinci medalii de aur consecutive, ultima din această
serie fiind obţinută
Abebe Bikila din Etiopia a alergat desculţ şi a
câştigat maratonul, devenind primul sportiv de culoare african campion olimpic.
Abebe Bikila a alergat desculţ şi a câştigat
maratonul. Sursa foto: wikipedia.org.
Sprintera americană Wilma Rudolph a atras simpatia
publicului când a câştigat trei medalii de aur – la
Dar cea mai mare vedetă a acestei ediţii a fost
Cassius Clay care a câştigat aurul la box, categoria grea, cel care a devenit
ulterior icoana sportivă Muhammad Ali.
Anita Lonsbrough din Marea Britanie a fost cea
care a împiedicat Australia şi SUA să câştige toate cele 15 probe la nataţie.
Iolanda Balaş, supranumită „La grande bionda”,
rămasă singură de la
Iolanda Balaş – supranumită de gazde „La grande
bionda” – a uluit întreaga asistenţă de la Roma. Sursa foto: sporting-heroes.net.
Memorabilă a fost şi proba de disc femei, unde o
altă româncă Lia Manoliu, aflată pe locul doi până la ultima încercare, a fost
întrecută, atunci când nimeni nu se mai aştepta, de Tamara Press.
Numai patru ţări au reuşit să obţină medalii de aur
la întrecerile de lupte greco-romane: URSS, Turcia, România şi Bulgaria.
Ciclistul danez Knut Jensen s-a prăbuşit în timpul
cursei sub influenţa amfetaminelor şi a murit ulterior la spital. A fost pentru
a doua oară când un atlet a decedat într-o competiţie olimpică, după decesul
portughezului Francisco Lazaro în timpul maratonului
Gusman Kosanov, primul
reprezentant al RSSM, medaliat olimpic.
Am putea caracteriza în câteva cuvinte Jocurile
Olimpice din 1960? Din multitudinea de fapte, unele senzaţionale, putem
desprinde etalarea unor ambiţii şi potenţe umane neatinse în trecut:
Cifrele
JO Roma 1960
Oraş gazdă:
Roma (Italia).
Datele de
desfăşurare: 25 august – 11 septembrie 1960.
Număr de
ţări participante: 83.
Număr de
sportivi: 5.386 (537 femei), la 18
sporturi, în 150 de probe (29 feminine).
Număr de
medalii decernate: 502 (164-167-171)
Podiumul pe
medalii:
1. URSS: 43 aur, 29
argint, 31 bronz, total 103;
2. SUA: 34 aur, 21
argint, 16 bronz, total 71;
3. Italia: 13 aur,
10 argint, 13 bronz, total 36.
Surse: netsport.ro, onlinesport.ro, gsp.ro
Комментариев нет:
Отправить комментарий