вторник, 9 февраля 2021 г.

În memoria lui Eugen PETRESCU

Continuăm prezentarea articolelor lui Eugen PETRESCU, reputat ziarist, statistician şi istoric de fotbal (https://andron-prodan.blogspot.com/2019/08/inmemoriam.html). Aceste articole vă permit să vă lărgiţi atât cultura fotbalistică, cât şi cultura generală. Astăzi citiți al cincilea episod al fascinantului serial ”Ciuma roşie şi fotbalul românesc”. Prima parte o găsiți aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2021/02/in-memorialui-eugen-petrescu-dupa.html, a 2-a aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2021/02/in-memoria-lui-eugen-petrescu-continuam.html, a 3-a aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2021/02/in-memorialui-eugen-petrescu.html, a 4-a aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2021/02/in-memoria-lui-eugen-petrescu-continuam_5.html, a 5-a aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2021/02/in-memorialui-eugen-petrescu_6.html, a 6-a aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2021/02/in-memorialui-eugen-petrescu_7.html, iar a 7-a aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2021/02/in-memorialui-eugen-petrescu_8.html.

 

CIUMA ROŞIE ŞI FOTBALUL ROMÂNESC (8)

Măsluirile şi Scorniceştiul

Dacă ceva a caracterizat mai bine fotbalul competiţional din România în cele aproape cinci decenii comuniste, în afară de măsurile organizatorice, discreţionare şi lipsite de cel mai elementar fair play, adoptate de autorităţi, atunci acesta a fost trucarea rezultatelor. Aranjamentele, această adevărată "scabie" a sportului, au ros pe dedesubt faţa fotbalului românesc, au agasat până la lehamite suporterii şi au îndepărtat din tribune marea masă a spectatorilor. Aş vrea să fiu foarte exact înţeles: nu afirm, căci nu este nici pe departe cazul, că toate rezultatele au fost aranjate, dar trucarea, timidă în anii '50, s-a extins din ce în ce mai mult, a coborât viguros la eşaloanele inferioare şi a urcat în anii '80 "pe cele mai înalte culmi" ale ierarhiei competiţionale, creând condiţiile lansării, în primăvara lui 1990, a celebrei aprecieri Trăiască blatul general! Dar ce făcea în acest timp federaţia? Încerca să salveze aparenţele, pedepsind în stânga şi în dreapta, dar numai în cazurile în care nu deranja pe "înalt stătători". Iată câteva exemple.

În sezonul 1962-63, în eşalonul secund, activau în seria I patru echipe provenind din fosta asociaţie republicană Metalul: Prahova Ploieşti, Carpaţi Sinaia, Progresul Brăila şi I.M.U.M. Medgidia. Sistemul asociaţiilor republicane nu s-a aplicat decât opt ani (1949-1957), dar a lăsat urme adânci în mentalitatea colectivistă a oamenilor, dispuşi să interpreteze de o manieră personală sensul noţiunilor colaborare-cooperare-conlucrare. Practic, cele patru au "cooperat" eficient pentru a se salva de retrogradare. Biroul federal "prinde urma" şi, constatând că în "afacere" nu sunt implicate "mărimi", dispune nici mai mult, nici mai puţin decât eliminarea din campionat a tuturor celor patru echipe, ele urmând să reia activitatea de la eşalonul cel mai de jos. Măsura a fost de o severitate maximă, dorindu-se pilduitoare, dar efectele au fost departe de cele scontate.

În sezonul 1972-73, tot în divizia B, s-a zvonit că Olimpia Satu-Mare şi Corvinul Hunedoara au "umblat cu fofârlica" la stabilirea unor rezultate. Biroul federal încearcă să obţină necesarele probe, nu reuşeşte, dar dispune – fără dovezi – penalizarea cu câte patru puncte a celor două echipe în sezonul următor.

În sezonul 1974-75, din nou în eşalonul al doilea, Automatica Alexandria şi Flacăra Moreni luptă pentru evitarea retrogradării. Înainte de ultima etapă, fiind la egalitate de puncte, urma să decidă golaverajul. Rezultatele ultimei etape vor consemna două rezultate "fireşti", dar lipsite de fair play: Flacăra Moreni – C.S.U. Braşov 10-0 (!) şi Automatica Alexandria – Progresul Bucureşti 6-1 (!). Federaţia intervine şi – surpriză! – dispune ca cele două echipe să joace un meci de baraj, pentru atribuirea locului 14 salvator. Despre sancţiuni nu s-a discutat! Se zvonise, ceea ce ulterior s-a şi confirmat, că Flacăra Moreni avea un suporter "la vârf": pe Tudor Postelnicu. Şi ca o chestie de anecdotică, să consemnăm că meciul de baraj de la Oradea a fost câştigat de Automatica Alexandria, echipa din Moreni luând drumul diviziei C.

Dar o culme a acestor rezultate măsluite, dacă în acest domeniu se poate folosi vocabula "culme" (poate mai potrivit ar fi "fosă" sau "prăpastie"), este cazul Scorniceşti. Despre ce este vorba?

În sezonul 1977-78, în divizia C, duelul pentru promovare din seria a VI-a se dădea între Flacăra Moreni, veche divizionară B, şi "nou val" numit Viitorul Scorniceşti. Cu două etape înainte de final, în frunte se constată egalitate deplină, atât la puncte cât şi la golaveraj. În etapa a 29-a, penultima, ambele echipe urmau să joace pe teren propriu, iar în ultima – în deplasare. Ca din întâmplare, comisia federală de resort acceptă cererea de a se amâna cele două meciuri până după etapa a 30-a. La partidele în deplasare, şi Flacăra, si Viitorul câstigă simetric: 3-0. Restanţele decisive au fost programate în aceeaşi zi şi la aceeaşi oră, vezi Doamne, să nu se facă aranjamente. La Moreni, în faţa unei echipe din prima jumătate a clasamentului (ROVA Roşiorii-de-Vede), Flacăra câştigă cu 2-1. La Scorniceşti, unde oaspeţii (Electrodul Slatina) erau deja condamnaţi la retrogradare, rezultatul uluieşte: Viitorul câştigă cu 18-0 (!). Conjudeţeana scorniceştenilor încasase, fără să clipească, câte un gol la fiecare 5 minute de joc. Strigător la cer! Dar putea oare federaţia să pedepsească echipa din satul natal al "celui mai..."? Evident, nu! Aşa că, în sezonul următor, când Scorniceştiul, ajuns divizionar A, joacă primul meci pe Giuleşti, galeria Rapidului scandează, incredibil de adevărat:

Cine v-a adus din C?

Ceauşescu – P.C.R.!

(Va urma)

Eugen PETRESCU

“Fotbal Plus” Nr. 44 (333), 16 – 22 martie 1999 

Комментариев нет:

Отправить комментарий