Istoria
Jocurilor Olimpice de iarnă (6)
Continuăm
serialul dedicat istoriei Jocurilor Olimpice de iarnă. Astăzi vă prezentăm
ediția a VI-a a Olimpiadei Albe care a avut loc în capitala Norvegiei orașul
Oslo în 1952. Partea precedentă a serialului, consacrată Jocurilor Olimpice de
iarnă din 1948, o găsiți aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2026/01/istoria-jocurilor-olimpice-de-iarna-5.html
Posterul oficial al JO de iarnă din 1952. Designer
– Knut Yran
EDIŢIA a VI-a. OSLO 1952
Norvegia, locul de naștere al schiului modern, a
devenit prima ţară scandinavă, iar Oslo, cea dintâi capitală a unei ţări, unde
s-a desfăşurat o ediţie de iarnă a Jocurilor Olimpice (14 – 25 februarie 1952).
Gazda a fost aleasă încă din iunie 1947.
Flacăra olimpică a fost aprinsă nu în capitală, ci
în localitatea Morgedal (vale în regiunea Tellmark, situată la 220 km de Oslo),
considerată locul de origine al sporturilor de iarna. Flacără e aprinsă în casa
schioarei Sondre Norheim, cea care a făcut enorm pentru popularizarea
sportului. A fost organizată prima ştafetă a Flăcării Olimpice la Jocurile de
iarnă (94 de schiori), Eigil Nansen (nepotul exploratorului Fridtjof Nansen,
care a primit Premiul Nobel pentru Pace în 1922) fiind ultimul schimb.
Emblema oficială a Olimpiadei din 1952. Designer:
Gunnar Furuholmen
La această ediţie a fost înălţat drapelul olimpic
donat de Primăria oraşului Oslo, devenit ulterior drapelul oficial al „Olimpiadelor
albe”.
A fost prima dată când o femeie, Alteţa Regală
Prinţesa Ragnhild a Norvegiei, a declarat deschise Jocurile Olimpice de iarnă, în
locul Regelui Hakon al VII-lea, aflat
în Anglia, la funeraliile Regelui George al VI-lea, care încetase din
viaţă pe 6 februarie 1952. Din acelaşi motiv, membrii delegaţiei britanice au defilat
cu o banderolă de culoare neagră pe umăr.
Pe Bislett Stadion s-au întrecut 694 de sportivi,
dintre care 109 femei, din 30 de ţări. Germania a fost reprezentată doar de
sportivii din Vest. Portugalia și Noua Zeelandă au fost reprezentante în
premieră la Jocurile Olimpice de iarnă. Țările cu cei mai mulți reprezentanți: Norvegia
(73), Suedia și SUA (câte 65), Elveția (55), Germania (53), Finlanda (50). Doar
câte un reprezentant au avut Danemarca, Liban și Portugalia.
Această ediţie a consemnat
cea mai mare audienţă din istoria tuturor Jocurilor Olimpice (inclusiv cele de
vară), pe 24 februarie 1952, în ultima zi a întrecerilor, la concursul de
sărituri de
Cele patru sporturi incluse în programul olimpic
au fost: bob, hochei pe gheaţă, patinaj (artistic şi viteză), schi (alpin,
sărituri, fond şi combinata nordică). S-a concurat la 22 de probe (16
masculine, 5 feminine şi una mixtă). În premieră, proba de 10 km schi fond feminin
şi slalomul uriaş (feminin si masculin) au fost incluse în programul olimpic.
Sportul „bandy”, o variantă nordică a hocheiului
(practicat în Finlanda, Norvegia şi Suedia), a fost demonstrativ. Bandy se
joacă pe un patinoar cu dimensiunile unui teren de fotbal, între două echipe a
câte 11 jucători, care mânuiesc crose apropiate ca formă de cele folosite în
hocheiul pe iarbă, iar în loc de puc este folosită o minge.
Computerele au fost folosite pentru prima dată în
patinajul artistic pentru a calcula punctajele acordate de arbitri. Acest lucru
a permis ca punctajul unui sportiv să fie afişat imediat.
Hjalmar Andersen, eroul Jocurilor Olimpice din
1952. Sursa foto: gettyimages.com
Vedeta și cel mai medaliat sportiv al acestei
ediții a fost norvegianul Hjalmar Andersen, denumit „Zatopek-ul gheții”, care a
dominat trei probe ale competiţiei de patinaj viteză: 1.500 m, 5.000 m şi
10.000 m (marjele sale de victorie în probele de 5.000 m și 10.000 m au fost
cele mai mari din istoria olimpică.
Arnfinn Bergmann. Sursa foto: wikipedia.org
Compatriotul său, Arnfinn Bergmann, a triumfat la
săriturile cu schiuri, în faţa a peste 150.000 de spectatori aflaţi la poalele
miticul deal Holmenkollen. Argintul a fost adjudecat tot de un norvegian,
Torbjorn Falkanger.
Americanca Andrea Mead-Lawrence a cucerit două
medalii de aur la schi alpin. Tot două medalii de aur a obţinut şi echipajul de
bob 2 persoane al Germaniei, format din Andreas Ostler şi Lorenz Nieberl.
Andrea Mead-Lawrence. Sursa foto: gettyimages.com
Andreas Ostler şi Lorenz Nieberl. Sursa foto:
gettyimages.com
În proba individuală masculină de patinaj artistic,
americanul Richard „Dick” Button a trebuit doar să execute un program sigur
pentru a-și păstra titlul olimpic. În schimb, a ales să încerce o triplă buclă
(triple loop), deși niciun patinator nu o mai executase vreodată în competiție.
A aterizat perfect săritura inovatoare, cei nouă arbitri i-au acordat nota
maximă și și-a adjudecat a doua medalie de aur.
Dick Button a cucerit al doilea titlu olimpic din
cariera sa, după o impresionantă prestaţie, evaluată cu notă maximă de toţi cei
nouă judecători. Sursa foto: britannica.com
Dupa ce la ediția precedentă fusese egală cu
Suedia, Norvegia îsi valorifica postura de gazdă, cucerind primul loc în toate
clasamentele neoficiale pe națiuni. Primele locuri în clasamentul general pe
medalii: Norvegia (16 medalii, din care 7 de aur, 3 de argint, 6 de bronz), SUA
(11 medalii, din care 4 de aur, 6 de argint și una de bronz), Finlanda (9
medalii, din care 3 de aur, 4 de argint, 2 de bronz), Germania (7 medalii, din
care 3 de aur, 2 de argint, 2 de bronz). În total 17 țări au obținut puncte, 13
medalii, 8 medalii de aur.
Surse: historia.ro, agerpres.ro, cosr.ro, olympic.md, stiridebine.ro








Комментариев нет:
Отправить комментарий