Istoria Jocurilor Olimpice de iarnă (12)

Continuăm serialul dedicat istoriei Jocurilor Olimpice de iarnă. Astăzi vă prezentăm ediția a XII-a a Olimpiadei Albe care a avut loc în orașul austriac Innsbruck în anul 1976. Partea precedentă a serialului, consacrată Jocurilor Olimpice de iarnă din 1972, o găsiți aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2026/01/istoria-jocurilor-olimpice-de-iarna-11.html

Posterul oficial al JO de iarnă din 1976. Designer – Arthur Zelger

EDIŢIA a XII-a. INNSBRUCK 1976

Iniţial, gazdă a Jocurile Olimpice de iarnă din 1976 a fost desemnat oraşul american Denver. Dar, surpriză, printr-un referendum care a avut loc în 1972, locuitorii pe a căror spinare (prin intermediul taxelor) urma să se constituie bugetul au votat împotriva folosirii fondurilor publice pentru organizarea competiţiei olimpice. Mai mult, cetățenii au considerat că construcţia facilităţilor necesare desfăşurării evenimentelor sportive ar fi adus grave prejudicii mediului înconjurător. Astfel, oraşul austriac Innsbruck a devenit pentru a doua oară gazda Olimpiadei hibernale, după ediţia din 1964 (https://andron-prodan.blogspot.com/2026/01/istoria-jocurilor-olimpice-de-iarna-9.html).

În 1976, staţiunea austriacă Innsbruck, care păstrase infrastructura din 1964, s-a oferit să găzduiască încă o dată Jocurile Olimpice de iarnă. Sursa foto: railbookers.ca

Fiind pentru a doua oară când Olimpiada albă s-a desfăşurat la Innsbruck, ceremonia de deschidere a inclus, din aceste raţiuni, aprinderea a două flăcări olimpice. Sursa foto: innsbruck.gv.at

Deschiderea oficială a celei de-a XII-a ediţii a Jocurilor Olimpice de iarnă, care a avut loc între zilele de 4 şi 15 februarie 1976, a fost făcută de Rudolf Kirchschläger, preşedintele Austriei. Performanța reușită de Innsbruck de fi pentru a doua oară gazdă a întrecerilor olimpice de iarnă, la un interval de numai două Olimpiade, a fost marcată de organizatori prin aprinderea a două Flăcări Olimpice, câte una pentru fiecare ediţie organizată.

Emblema oficială a Olimpiadei din 1976. Designer: Arthur Zelger

La ediţia din 1976 au fost depăşite toate recordurile de până atunci de participare şi audienţă: 1.123 de sportivi, dintre care 231 de femei, din 37 de ţări, peste 1,5 milioane de spectatori (la ediția inaugurala fuseseră doar 10.000 de plătitori) şi 600 de milioane de telespectatori, inclusiv din Oman sau Iran. Andorra şi San Marino au fost reprezentate în premieră la Jocurile Olimpice de iarnă. Cei mai mulți sportivi i-au avut: SUA (106), URSS (79), Austria (77) și RF Germania (71).

Schneemandl, mascota oficială a JO de iarnă din 1976. Designer: Walter M. Pötsch

S-a concurat la şase sporturi: bob, biatlon, hochei pe gheaţă, patinaj (artistic şi viteză), sanie, schi (alpin, sărituri, fond şi combinata nordică), fiind acordate 37 de titluri olimpice (23 masculine, 12 feminine, 2 mixte).

Jocurile din 1976 prilejuiesc introducerea în programul olimpic a probei de dans la patinaj artistic (câştigată de Ludmila Pahomova şi Alexandr Gorşkov, reprezentând URSS), după cum, pentru prima dată în istoria patinajului artistic, americanul Terry Kubicka încearcă (şi reuşeşte) să facă o săritură pe spate. Considerată prea periculoasă, aceasta va fi imediat interzisă. Şi, tot în proba individuală masculină de patinaj artistic, britanicul John Curry câştigă aurul, executând un exerciţiu spectaculos din punct de vedere tehnic şi, în egală măsură, elegant, artistic, cu influenţe de balet, nimeni nu mai făcuse asta până la el. Curry a impresionat juriul prin eleganţa prestaţiei sale în așa măsură încât a obţinut cel mai bun punctaj din istoria patinajului artistic masculin.

John Curry la Jocurile Olimpice de iarnă din 1976. Sursa foto: wikipedia.org

Cea mai frumoasă imagine a Olimpiadei a fost cea a austriacului Franz Klammer, care a zburat literalmente spre aurul olimpic în proba de coborâre a competiţiei de schi alpin. La capătul unei curse nebune, în care schiase la marginea dezastrului, Klammer îşi va adjudeca titlul suprem, la numai 0,33 secunde distanţă de ocupantul locului doi, elvețianul Bernhard Russi.

Austriacul de 22 de ani, Franz Klammer, a câştigat în mod dramatic proba de coborâre a competiţiei de schi alpin, cu doar 0,33 secunde diferenţă faţă de următorul clasat. Sursa foto: innsbruck.gv.at

Cele mai multe medalii, patru, a cucerit Tatiana Averina din URSS la patinajul viteză, două de aur și două de bronz. Câte două titluri olimpice și o medalie de argint au câștigat vestgermana Rosi Mittermaier la schi alpin (coborâre și slalom) și sovietica Raisa Smetanina la schi fond (10 km și ștafeta 4 × 5 km). Mittermaier a rata șansa de a obține Marele Șlem, fiind depășită la slalomul uriaș de către Kathy Kreiner din Canada cu doar 0,12 secunde.

Cea mai medaliată sportivă a JO de iarnă din 1976 a fost Tatiana Averina. Sursa foto: wikipedia.org

Medaliatele în proba de coborâre a competiţiei de schi alpin (de la stânga la drepata): americanca Cindy Nelson, locul 3, vestgermana Rosi Mittermaier, locul 1, austriaca Brigitte Totschnig, locul 2. Sursa foto: gettyimages

S-au mai remarcat, cu câte două medalii de aur, estgermanii Bernhard Germeshausen și Meinhard Nehmer la bob, sovieticul Nikolai Kruglov la biatlon.

La Innsbruck 1976, Uniunea Sovietică a făcut din nou legea, trecându-şi în cont cel mai mare număr de medalii câştigate, 27, dintre care 13 de aur, 6 de argint, 8 de bronz. Ca și la ediția precedentă pe locul doi s-a clasat RD Germană (19 medalii, dintre care 7 de aur, 5 de argint, 7 de bronz). Au urmat SUA (10 medalii, dintre care 3 de aur, 3 de argint, 4 de bronz) și Norvegia (7 medalii, dintre care 3 de aur, 3 de argint, una de bronz). În total 18 țări au obținut puncte, 16 au câstigat medalii, iar 12 au cucerit medalii de aur.

Surse: historia.ro, agerpres.ro, cosr.ro, stiridebine.ro