Istoria Jocurilor Olimpice de iarnă (13)

Continuăm serialul dedicat istoriei Jocurilor Olimpice de iarnă. Astăzi vă prezentăm ediția a XIII-a a Olimpiadei Albe, care a avut loc în orașul american Lake Placid în anul 1980. Partea precedentă a serialului, consacrată Jocurilor Olimpice de iarnă din 1976, o găsiți aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2026/01/istoria-jocurilor-olimpice-de-iarna-12.html

Posterul oficial al JO de iarnă din 1980. Designer – Robert W. Whitney

EDIŢIA a XIII-a. LAKE PLACID 1980

Dupa pățania cu Denver-ul (detalii, aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2026/01/istoria-jocurilor-olimpice-de-iarna-12.html), Comitetul International Olimpic mai riscă o dată cu americanii, dar de data aceasta totul a fost OK. Mai ales că era vorba de o fostă gazdă a Jocurilor Olimpice de iarnă – Lake Placid, e adevărat, cu 48 de ani în urma (https://andron-prodan.blogspot.com/2026/01/istoria-jocurilor-olimpice-de-iarna-3.html).

Afișa Olimpiadei de iarnă din 1980

Cea de-a XIII-a ediţie a Olimpice Albă s-a desfăşurat între zilele de 13 şi 24 februarie 1980. Deschiderea oficială pe Lake Placid Equestrian Stadium a fost făcută de Walter Mondale, vicepreşedintele SUA. Cel care a rostit jurământul olimpic, patinatorul de viteză Eric Haiden, va deveni şi cel mai medaliat sportiv al competiţiei.

Ceremonia de deschidere a celei de-a XIII-a ediţii a Jocurilor Olimpice de iarnă. Sursa foto: wikipedia.org

Pentru prima dată în istoria Jocurilor Olimpice de iarnă, au fost folosite tunuri de zăpadă pentru a asigura buna desfăşurare a competiţiilor.

Participarea a fost şi de această dată numeroasă: 1.072 de sportivi, dintre care 232 de femei, din 37 de ţări luând parte la întreceri. În premieră, au participat sportivi din China, Cipru şi Costa Rica. Cei mai mulți sportivi au delegat gazdele (103), Uniunea Sovietică (86), RF Germania (80), Norvegia (63), Suedia (61).

Ratonul Roni, mascota oficială a JO de iarnă din 1980. Designer: Donald F. Moss

La această ediție a fost înregistrat singurul boicot din istoria Jocurilor Olimpice de iarnă. În aprilie 1979, CIO a reafiliat Comitetul Olimpic al Republicii Populare Chineze, fără a-l exclude pe cel al Taiwanului caruia i-a solicitat în luna noiembrie să-și schimbe denumirea (din Republic of China în Chinese Taipei), imnul și drapelul. Taiwanul nu a dat curs cererii CIO și a intentat acțiune în justiție. Cum nu a obținut câștig de cauză, Taiwan a decis să nu participe la Jocuri. Şi, tot în seria controverselor, se înscrie şi planul de a converti satul olimpic într-o închisoare de stat, la finalul competiţiei.

S-a concurat la şase sporturi: bob, biatlon, hochei pe gheaţă, patinaj (artistic şi viteză), sanie, schi (alpin, sărituri, fond şi combinata nordică). Au fost acordate 38 de titluri olimpice (24 masculine, 12 feminine, 2 mixte).

Biatlonul a primit o nouă probă individuală, cea de 10 km, pe lângă cea clasică de 20 km individual şi ştafetă. Sportivii din RD Germană au dominat această probă, clasându-se pe locul întâi cu 24 de puncte.

Eric Heiden a câştigat toate cele cinci probe ale concursului de patinaj viteză, stabilind recorduri olimpice în fiecare dintre ele. Sursa: wikipedia.org

Este, fără discuție, Olimpiada patinatorului de viteză american Eric Heiden, medaliat cu aur în toate cele cinci probe ale competiției masculine (500 m, 1.000 m, 1.500 m, 5.000 m şi 10.000 m), cu tot atâtea recorduri olimpice. Heiden este primul sportiv din istoria Jocurilor Olimpice care a reuşit să cucerească 5 titluri olimpice individuale la aceeaşi ediţie. Americanul este considerat, de altfel, cel mai bun patinator de viteză din istoria disciplinei.

Întrecerile au rămas în istorie, în egală măsură, și prin ceea ce s-a numit „Miracle on Ice” (Miracolul pe gheaţă), victoria echipei americane de hochei, tânără şi neexperimentată, în faţa super-teamului sovietic. În meciul direct, disputat pe 22 februarie, gazdele au învins URSS cu 4-3 (2-2, 0-1, 2-0), iar în clasamentul final i-au întrecut cu un punct.

La hochei pe gheaţă, turneul cel mai important pentru public, titlul olimpic a fost adjudecat de reprezentativa ţării gazdă. Sursa foto: history.vintagemnhockey.com

Sovieticul Nikolai Zimiatov a câştigat trei medalii de aur la schi nordic (30 km, 50 km, ștafeta 4 × 10 km). La schi alpin s-a remarcat suedezul Ingemar Stenmark, învingător la slalom special şi uriaş. Aceleaşi performanţe le-a avut, la cursa de slalom feminin, Hanni Wenzel, Liechtenstein devenind, astfel, cea mai mică ţară care a produs un campion olimpic. La rândul său, patinatoarea de perechi Irina Rodnina a câştigat pentru a treia oară consecutiv aurul în proba ei. Dar ea intră în istorie şi pentru că reuşeşte performanţa de a cuceri trei titluri olimpice cu doi parteneri diferiţi: cu Alexei Ulanov la Sapporo 1972 şi cu Alexandr Zaiţev la Innsbruck 1976 şi aici, la Lake Placid, în 1980.

Schioarea Hanni Wenzel obţine aurul la slalom şi slalom uriaş, primele medalii olimpice câştigate vreodată de Liechtenstein. Sursa foto: gettyimages

La Lake Placid 1980 Irina Rodnina a cucerit cel de-al treilea titlu olimpic la patinaj artistic. Sursa foto: RIA Novosti

La încheiere, după trasul liniei, la total puncte și numă de medalii câștigate locul întâi i-a revenit, surprinzător, reprezentanților RD Germane (23 medalii, dintre care 9 de aur, 7 de argint, 7 de bronz). Cu toate acestea, primul loc în clasamentul pe medalii l-a ocupat Uniunea Sovietică (22 medalii, dintre care 10 de aur, 6 de argint, 6 de bronz). Pe locul trei s-au situat gazdele (12 medalii, dintre care 6 de aur, 4 de argint, 2 de bronz). În total 21 țări au obținut puncte, 19 au câstigat medalii, iar 11 au cucerit medalii de aur.

Surse: historia.ro, agerpres.ro, cosr.ro, stiridebine.ro