Istoria Jocurilor Olimpice moderne (15)

Continuăm serialul dedicat istoriei Jocurilor Olimpice de vară moderne. Astăzi vă prezentăm ediția a XVII-a a Olimpiadei care a avut loc în capitala Italiei în anul 1960. Partea a 14-a, consacrată ediției a XVI-a a Jocurilor Olimpice disputate la Melbourne în 1956, o găsiți aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2024/07/istoria-jocurilor-olimpice-moderne-14.html.

Posterul oficial al Jocurilor Olimpice din 1960. Designer – Armando Testa.

EDIŢIA a XVII-a. ROMA 1960

Cu toate că aspirase de mai multe ori la onoarea de a găzdui Jocurile Olimpice, „Cetatea Eternă” a primit investitura abia în 1955, pentru a XVII-a ediţie. Roma a obţinut dreptul de a organiza Olimpiada din 1960 în detrimentul oraşelor Lausanne, Detroit, Budapesta, Bruxelles, Mexico City şi Tokyo.

Emblema oficială a Jocurilor Olimpice din 1960. Designer – Armando Testa.

A fost pentru prima dată când televiziunea a transmis lumii întregi Olimpiada, iar ceremonia de deschidere s-a ţinut în faţa a 100.000 de oameni înăuntrul stadionului Olimpic. Jocurile au fost deschise oficial de preşedintele Italiei, Giovanni Gronchi. Jurământul atleţilor a fost depus de Adolfo Consolini. Flacăra olimpică a fost aprinsă de Giancarlo Peris.

Toţi atleţii cu excepţia celor din Uniunea Sovietică au primit binecuvântarea Papei în piaţa Sfântul Petru din Roma. 

Deschiderea oficială a JO pe stadionul Olimpic de la Roma. Sursa foto: wikipedia.org.

Italienii au reuşit să creeze o atmosferă deosebită şi un cadru unic manifestărilor sportive, prin punerea în valoare a neasemuitelor vestigii antice: în interiorul Termelor lui Caracalla s-au desfăşurat întrecerile de gimnastică; între zidurile Bazilicii lui Maxentiu, sub cerul liber, 4.500 de spectatori, aflaţi în tribune demontabile, au putut urmări disputele luptătorilor; iar traseul de maraton de pe Via Appia Antica, s-a încheiat noaptea, la lumina torţelor, în apropierea Colosseumului, sub Arcul lui Constantin.

Bătălia dintre SUA şi URSS s-a ţinut ca şi până atunci, sovieticii fiind primii în top cu un total de 43 de medalii de aur câştigate.

Reprezentativa feminină de gimnastică a URSS a câştigat 15 din 16 medalii posibile. Echipa masculină de gimnastică a Japoniei a câştigat prima din cele cinci medalii de aur consecutive, ultima din această serie fiind obţinută la Montreal în 1976.

Abebe Bikila din Etiopia a alergat desculţ şi a câştigat maratonul, devenind primul sportiv de culoare african campion olimpic.

Abebe Bikila a alergat desculţ şi a câştigat maratonul. Sursa foto: wikipedia.org.

Sprintera americană Wilma Rudolph a atras simpatia publicului când a câştigat trei medalii de aur – la 100 m, 200 m şi ştafeta de 4x100 m. Unul din cei 19 copii ai familiei sale, ea a suferit de poliomelită.

Dar cea mai mare vedetă a acestei ediţii a fost Cassius Clay care a câştigat aurul la box, categoria grea, cel care a devenit ulterior icoana sportivă Muhammad Ali.

Anita Lonsbrough din Marea Britanie a fost cea care a împiedicat Australia şi SUA să câştige toate cele 15 probe la nataţie.

Iolanda Balaş, supranumită „La grande bionda”, rămasă singură de la 1,73 m, a sărit pe rând 1,77, 1,81 şi 1,85 metri la înălţime din a treia încercare, devenind prima campioană olimpică a atletismului românesc.

Iolanda Balaş – supranumită de gazde „La grande bionda” – a uluit întreaga asistenţă de la Roma. Sursa foto: sporting-heroes.net.

Memorabilă a fost şi proba de disc femei, unde o altă româncă Lia Manoliu, aflată pe locul doi până la ultima încercare, a fost întrecută, atunci când nimeni nu se mai aştepta, de Tamara Press.

Numai patru ţări au reuşit să obţină medalii de aur la întrecerile de lupte greco-romane: URSS, Turcia, România şi Bulgaria.

Ciclistul danez Knut Jensen s-a prăbuşit în timpul cursei sub influenţa amfetaminelor şi a murit ulterior la spital. A fost pentru a doua oară când un atlet a decedat într-o competiţie olimpică, după decesul portughezului Francisco Lazaro în timpul maratonului la Olimpiada din 1912.

La Jocurile Olimpice de la Roma au debutat şi doi reprezentanţi ai Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti (RSSM) care au evoluat pentru echipa URSS: atleţii Valentina Maslovskaia-Bolşova şi Gusman Kosanov. Ultimul a câştigat medalia de argint la ştafeta 4x100 m. Detalii vezi aici: http://andron-prodan.blogspot.com/2015/07/normal-0-false-false-false.html.

Gusman Kosanov, primul reprezentant al RSSM, medaliat olimpic.

Am putea caracteriza în câteva cuvinte Jocurile Olimpice din 1960? Din multitudinea de fapte, unele senzaţionale, putem desprinde etalarea unor ambiţii şi potenţe umane neatinse în trecut: la Roma au căzut 73 de recorduri olimpice şi 31 mondiale.

Cifrele JO Roma 1960

Oraş gazdă: Roma (Italia).

Datele de desfăşurare: 25 august – 11 septembrie 1960.

Număr de ţări participante: 83.

Număr de sportivi: 5.386 (537 femei), la 18 sporturi, în 150 de probe (29 feminine).

Număr de medalii decernate: 502 (164-167-171)

Podiumul pe medalii:

1. URSS: 43 aur, 29 argint, 31 bronz, total 103;

2. SUA: 34 aur, 21 argint, 16 bronz, total 71;

3. Italia: 13 aur, 10 argint, 13 bronz, total 36.

Surse: netsport.ro, onlinesport.ro, gsp.ro 

MOLDOVA LA JOCURILE OLIMPICE (1960-1980)

Autor: Andrei PRODAN

Istoria evoluţiei atleţilor din Republica Moldova (fosta Republică Sovietică Socialistă Moldovenească) la cea mai prestigioasă competiţie sportivă din lume – Jocurile Olimpice.

Prima ediţie a Jocurilor Olimpice de vară a avut loc în anul 1896 (https://andron-prodan.blogspot.com/2024/07/istoria-jocurilor-olimpice-moderne-2.html). În acea perioadă Basarabia (numele istoric al teritoriului dintre Prut şi Nistru) făcea parte din Imperiul Rus. Până la declanşarea primei conflagraţii mondiale, Rusia a participat la Jocurile Olimpice din 1900 (https://andron-prodan.blogspot.com/2024/07/istoria-jocurilor-olimpice-moderne-3.html), 1908 (https://andron-prodan.blogspot.com/2024/07/istoria-jocurilor-olimpice-moderne-5.html) şi 1912 (https://andron-prodan.blogspot.com/2024/07/istoria-jocurilor-olimpice-moderne-6.html). În lotul echipei n-au fost reprezentanţi ai Basarabiei.

În perioada 1918-1940 şi 1941-1944, Basarabia a intrat în componenţa României Regale, care a participat la Jocurile Olimpice din 1924 (https://andron-prodan.blogspot.com/2024/07/istoria-jocurilor-olimpice-moderne-8.html), 1928 (https://andron-prodan.blogspot.com/2024/07/istoria-jocurilor-olimpice-moderne-9.html) şi 1936 (https://andron-prodan.blogspot.com/2024/07/istoria-jocurilor-olimpice-moderne-11.html). Niciun sportiv din delegaţia României n-a fost originar din Basarabia. Cu toate acestea, la ediţia berlineză (1936) din lotul de susţinători ai sportivilor români a făcut parte Valentin Şcerbacov, unul din pionierii atletismului moldovenesc, care pe atunci avea 18 ani.

În 1940, şi apoi în 1944, Basarabia a fost inclusă în componenţa Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (URSS) sub denumirea Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM). Sportivii din Uniunea Sovietică au debutat la Jocurile Olimpice din 1952 (https://andron-prodan.blogspot.com/2024/07/istoria-jocurilor-olimpice-moderne-13.html) (la acea ediţie a JO şi-a făcut debutul celebra atletă română Lia Manoliu, născută pe 25 aprilie 1932, la Chişinău. Ea a ocupat locul VI la aruncarea discului. A fost prima din cele şase (!) participări a Liei Manoliu la Jocurile Olimpice).

Lia Manoliu. Sursa foto: agerpres.ro.

Reprezentanţi ai RSSM au fost incluşi în componenţa echipei olimpice a URSS abia la ediţia a XVII-a a Jocurilor care au avut loc la Roma (Italia) în 1960 (https://andron-prodan.blogspot.com/2024/07/istoria-jocurilor-olimpice-moderne-15.html). Atleţii Valentina Maslovscaia (după căsătorie Bolşova) şi Gusman Kosanov au concurat la patru probe. 

Valentina Maslovscaia-Bolşova.

În cursa semifinală de alergări pe distanţa de 200 m, Valentina Maslovscaia a ocupat locul 6 cu rezultatul 24,6 sec. La ştafeta 4 x 100 m echipa URSS (în componenţa Vera Krepkina, Valentina Maslovscaia, Maria Itkina şi Irina Press) a ocupat locul 4 cu rezultatul 45,2 sec, de puţin ratând medalia de bronz cucerită de Polonia (45,0 sec). 

Gusman Kosanov, primul reprezentant al Moldovei, câştigător al medaliei olimpice.

Gusman Kosanov a ocupat locul 6 (10,7 sec) în cursa din „sferturi” a probei de 100 m. În componenţa echipei URSS din care mai făceau parte Leonid Bartenev, Iuri Konovalov şi Edwin Ozolin, Kosanov a câştigat medalia de argint la ştafeta 4 x 100 m cu rezultatul 40,1 sec (pe primul loc s-a situat echipa unită a Germaniei cu rezultatul 39,5 sec). A fost prima medalie olimpică obţinută de un reprezentant al Moldovei. De asemenea până în prezent aceasta este unica medalie cucerită de atletismul moldovenesc la Jocurile Olimpice.

La Olimpiada de la Tokyo (Japonia) din 1964 (https://andron-prodan.blogspot.com/2024/07/istoria-jocurilor-olimpice-moderne-16.html) n-a fost prezent niciun sportiv din RSSM. Gusman Kosanov a revenit în Kazahstan şi la ediţia XVIII-a a JO reprezenta deja această republică.

La Jocurile Olimpice din Mexic din 1968 (https://andron-prodan.blogspot.com/2024/07/istoria-jocurilor-olimpice-moderne-17.html) au evoluat doi reprezentanţi ai Moldovei Sovietice: Victor Bolşov (atletism) și Dumitru Matveev (canotaj).

Victor Bolşov a concurat la proba de sărituri în înălţime, însă în cea mai bună încercare a reuşit doar rezultatul 2,09 m, pe când normativul de calificare era de 2,14 m. 

Dumitru Matveev, marele perdant la JO 1968.

Echipajul sovietic de canotaj 4 vâsle, în componenţa Nikolai Ciujikov, Iuri Steţenko, Dumitru Matveev şi Gheorghi Kariuhin, era considerat favoritul probei de 1.000 m, însă din cauza unei defecţiuni tehnice (mulţi consideră că această diversiune a fost opera unui coechipier din rezervă) n-a ajuns la finiş în cursa semifinală.

Naum Procupeţ (dreapta) și Mihail Zamotin. Sursa foto: Boris Kavașkin/РИА Новости.

La Ciudad de México a evoluat şi un discipol al sportului moldovenesc, Naum Procupeţ (kaiac-canoe). În proba de canoe-dublu pe distanţa 1.000 m, alături de Mihail Zamotin el a cucerit medalia de bronz cu rezultatul 4.11,30. Medalia de aur a revenit celebrilor Serghei Covaliov şi Ivan Patzaichin din România care au înregistrat rezultatul 4.07,18.

La ediţia a XX-a a Olimpiadei de la München (https://andron-prodan.blogspot.com/2024/07/istoria-jocurilor-olimpice-moderne-18.html) au evoluat deja trei sportivi din RSSM: Serghei Muhin (hipism), Ivan Usatâi (handbal) şi Esfir (Svetlana) Doljenko (atletism).

Serghei Muhin.

Serghei Muhin a ocupat locul 12 la individual şi locul 7 în concursul pe echipe, alături de coechipierii Valentin Gorelkin, Vladimir Laniughin şi Mamojon Ismailov.

Selecţionata de handbal a URSS, din care a făcut parte şi Ivan Usatâi, a ocupat doar locul 5, cu toate că era considerată una din favoritele turneului. Pe primele trei locuri ale podiumului de premiere s-au situat Iugoslavia, Cehoslovacia şi România. 

Esfir (Svetlana) Doljenko-Kracevskaia.

Esfir (Svetlana) Doljenko (după căsătorie Kracevskaia) a ocupat locul 4 la aruncarea greutăţii cu rezultatul 19,24 m, ratând in extremis „bronzul” care a revenit atletei din Bulgaria Ivanka Hristova (19,35 m). Medalia de aur a fost obţinută de o altă sportivă din URSS, Nadejda Cijova, care a stabilit şi un nou record mondial (21,03 m).

La Jocurile Olimpice din Germania de Vest, Iuri Filatov, discipolul şcolii de canotaj din Dubăsari, a câştigat medalia de aur la proba kaiac 4 pe distanţa 1.000 metri. Echipajul sovietic (în componenţa: Iuri Filatov, Iuri Steţenko, Vladimir Morozov I şi Valeri Didenko) a ocupat locul întâi cu rezultatul 2.14,02, întrecând echipele României şi Norvegiei.

La Olimpiada-1972 a fost acreditat în premieră un ziarist moldovean – Dumitru Coval.

Dumitru Coval.

Jocurile Olimpice de vară din 1976 au avut loc la Montréal (https://andron-prodan.blogspot.com/2024/07/istoria-jocurilor-olimpice-moderne-19.html). Republica Sovietică Socialistă Moldovenească a fost reprezentată de Larisa Alexandrova (după măritiş Popova), care a câştigat medalia de argint în proba de canotaj, 4+1 vâsle. Echipajul sovietic (în componenţa: Anna Kondraşina, Mira Briunina, Larisa Alexandrova, Galina Ermolaeva şi Nadeja Cernâşova) a parcurs distanţa de 1.000 m cu rezultatul 3.32,49, cedând în faţa concurentelor din Republica Democrată Germană (3.29,99) şi întrecând România (3.32,76).

Iuri Filatov, discipolul şcolii moldoveneşti de canotaj, este dublu campion olimpic. 

După succesul de la Jocurile Olimpice din 1972, Iuri Filatov a câştigat din nou medalia de aur la proba kaiac, 4 vâsle. Alături de Serghei Ciuhrai, Vladimir Morozov II şi Alexandr Degteariov el a parcurs distanţa de 1.000 metri cu rezultatul 3.08,69. Pe următoarele două locuri s-au situat Spania şi RD Germană.

Atleta Svetlana Doljenko-Kracevskaia, care s-a stabilit deja la Moscova, a ocupat locul 9 în proba de aruncare a greutăţii cu rezultatul 18,36 m.

La Montreal a fost prezent şi cunoscutul antrenor moldovean Andrei Doga. El a fost unul dintre secundanţii campionului turneului de judo, Vladimir Nevzorov, care a fost pregătit de Iakub Koblev, absolvent al Tehnicumului republican de educaţie fizică din Chişinău, discipol al lui Andrei Doga.

În 1980, Larisa Popova a devenit prima campioană olimpică din Moldova.

La Olimpiada 1980 de la Moscova (https://andron-prodan.blogspot.com/2024/07/istoria-jocurilor-olimpice-moderne-20.html) pentru prima dată reprezentanta RSSM s-a ridicat pe cea mai înaltă treaptă a podiumului de premiere. Această performanţă a reuşit-o Larisa Popova (canotaj, 2 vâsle). În pereche cu belarusa Elena Hlopţeva ea a parcurs distanţa de 1.000 m în 3 minute 16,27 secunde, întrecând echipajele din RD Germană (3.17,63) şi România (3.18,91). 

Valeriu Cacianov.

Spre regret, liderul atletismului moldovenesc din acei ani, Valeriu Cacianov, a abandonat competiţia din cauza unei accidentări. Pe 26 iulie 1980 la startul întrecerii de decatlon s-au aliniat 21 de participanţi din 12 ţări. După şapte probe moldoveanul a acumulat 5.980 puncte şi ocupa locul secund, în spatele legendarul Daley Thompson din Marea Britanie. Înaintea probei de sărituri cu prăjina a început să plouă, iar în timpul încălzirii sportivul nostru a alunecat şi şi-a rupt ligamentele. Competiţia a fost câştigată de Thompson (8.495 puncte), urmat de doi sportivi sovietici, Iuri Kuţenko şi Serghei Jelanov. 

Stela Zaharova.

La Olimpiada de la Moscova încă două medalii au cucerit reprezentanţii şcolii sportive moldoveneşti. Gimnasta Stela Zaharova (după căsătorie Hlus) a obţinut medalia de aur în concursul pe echipe (coechipierele Stelei au fost: Elena Davâdova, Natalia Şapoşnikova, Nelli Kim, Maria Filatova şi Elena Naimuşina), iar atleta Svetlana Doljenko-Kracevskaia a câştigat medalia de argint la aruncarea greutăţii cu rezultatul 21,42 m. Ea a fost întrecută doar de sportiva din Germania de Est, Ilona Slupianek-Schoknecht, care a stabilit şi un nou record mondial – 22,41 m.