Istoria Jocurilor Olimpice de iarnă (19)

Continuăm serialul dedicat istoriei Jocurilor Olimpice de iarnă. Astăzi vă prezentăm ediția a XIX-a a Olimpiadei Albe, care a avut loc în orașul american Salt Lake City în anul 2002. Partea precedentă a serialului, consacrată Jocurilor Olimpice de iarnă din 1998, o găsiți aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2026/01/istoria-jocurilor-olimpice-de-iarna-18.html

Posterul oficial al JO de iarnă din 2002. Designer – Axiom Design, Justin Reynolds

EDIŢIA a XIX-a. SALT LAKE CITY 2002

Cea de-a XIX-a ediţie a Jocurilor Olimpice de iarnă a avut loc în statul american Utah, la Salt Lake City, în intervalul 8-24 februarie 2002. A fost cea de-a patra ediţie americană a Jocurilor Olimpice de iarnă şi, totodată, prima din noul mileniu.

Emblema oficială a Olimpiadei de iarnă din 2002. Designer: Ben Hermel/Landor Associates

De remarcat, că Olimpiada a fost un succes al locuitorilor din statul Utah, care au făcut eforturi deosebite pentru a reuşi să realizeze fără subvenţii de la stat toate construcţiile necesare bunei desfăşurări a competiţiei. A fost o ediţie cu atât mai specială cu cât nu trecuseră decât câteva luni de la atentatele teroriste din 11 septembrie 2001, care au zguduit SUA şi lumea întreagă.

Totuși, Jocurile de la Salt Lake City s-au aflat în centrul unui scandal de zile mari: câţiva membri ai Comitetului Internaţional Olimpic (CIO) au fost forţaţi să demisioneze şi alţii au fost sancţionaţi după ce s-a descoperit că acceptaseră cadouri extrem de valoroase pentru a vota pentru desemnarea oraşului american ca gazdă a competiţiei olimpice în 2002. 

Salt Lake City, capitala mormonilor, a găzduit cea mai tare ediție de până atunci a JO de iarna

În cadrul unui spectacol, care a avut loc înaintea ceremoniei de deschidere a Jocurilor, s-a adus un omagiu victimelor atentatelor din 11 septembrie 2001. Măsurile de securitate au fost impresionante: 3.500 de soldaţi din Garda Naţională, 7.000 de ofiţeri de poliţie şi peste 5.000 de membri ai Comitetului de Organizare au fost implicaţi în asigurarea securităţii.

CIO a acceptat ca drapelul american găsit printre ruinele World Trade Center să fie arborat pe Stadionul Olimpic din Salt Lake City, în cadrul ceremoniei de deschidere oficiată de preşedintele american George W. Bush. În premieră, Flacăra Olimpică a fost aprinsă de o echipă, cea a naţionalei de hochei a SUA. Motto-ul întrecerii a fost „Lite the fire within” (Aprinde focul interior).

Ursul Coal, coiotul Copper, iepurele Powder, mascotele oficiale ale JO de iarnă din 2002. Designer: Steve Small, Landor/Publicis

La Jocurile de la Salt Lake City au participat 77 de ţări şi 2.399 de sportivi, dintre care 791 femei. Camerun, Nepal, Tadjikistan și Thailanda au avut reprezentanți în premieră la Jocurile Olimpice de iarna. Cei mai mulți sportivi i-au avut: SUA (202), Germania (157), Rusia (151), Canada (150), Franța (114), Elveția (111), Italia (109), Japonia și Suedia (câte 102). A impresionat asistenţa sportivul Patrick Singleton, port-drapelul şi totodată unicul membru al delegaţiei Insulelor Bermude, care a defilat doar în şort la ceremonia de deschidere desfăşurată la o temperatură de multe grade sub zero.

În programul olimpic au fost incluse 9 sporturi: bob, biatlon, curling, hochei pe gheaţă, patinaj (artistic, viteză şi short-track), sanie, schi (alpin, sărituri, fond, freestyle şi combinata nordică), skeleton (revenit după 54 de ani), snowboard (slalom uriaş şi half-pipe). Proba nouă a fost cea de bob – 2 persoane feminin. A fost introdusă reluarea video în patinajul artistic.

Numărul probelor creşte continuu, ajungându-se la 78 (42 masculine, 34 feminine, 2 mixte). Televiziunea îşi impune din ce în ce mai evident pretenţiile, apărând mai multe modificări de regulament, menite să crească spectaculozitatea unor întreceri. Astfel, ca exemplu, la schi fond startul a fost dat în bloc, ca la atletism, iar patinajul viteză pe pistă redusă, short-track-ul depăşeste în interes varianta clasică.

După 50 de ani echipa de hochei pe gheață a Canadei a devenit campioană olimpică. Sursa foto: olympic.ca

Canada a câștigat titlul olimpic la hochei pe gheaţă în faţa SUA, atât la masculin, cât şi la feminin. Sursa foto: Facebook/Ministry of Tourism, Culture and Gaming

Deşi aflaţi pe teren propriu, americanii au cedat primul loc pe naţiuni Germaniei, dar acest lucru nu a contat prea mult faţă de dezamăgirea pierderii finalei la hochei pe gheaţă în favoarea Canadei, 2-5. Mai mult, echipa-gazdă a fost învinsă de Canada și în meciul decisiv la hochei feminin, 2-3.

 

Janica Kostelić a cucert 3 titluri şi o medalie de argint, fiind la un pas de scorul perfect. Sursa foto: gettyimages

Protagoniştii întrecerilor au fost biatlonistul norvegian Ole Einar Bjørndalen, cu 4 medalii de aur, şi croata Janica Kostelić, cu 3 medalii de aur şi una de argint la schi alpin.

În probele de combinată nordică, Samppa Lajunen din Finlanda devine primul sportiv din categoria sa care câştigă trei medalii de aur la aceeaşi ediţie a Jocurilor Olimpice de iarnă. Dar campionul campionilor e neamţul Georg Hackl: cu argintul din proba individuală de sanie, Hackl devine primul sportiv din istoria Jocurilor Olimpice de iarnă care câştigă o medalie în aceeaşi probă individuală la cinci ediţii consecutive ale competiţiei olimpice.

După ce a obţinut argintul la sanie individual, Georg Hackl a devenit primul sportiv din istorie care a câştigat cinci medalii în aceeaşi probă la cinci ediţii consecutive ale JO de iarnă. Sursa foto: gettyimages

În probele de sărituri cu schiurile, elveţianul Simon Ammann apare de nicăieri şi câştigă atât trambulina normală, cât şi trambulina mare, iar norvegianul Kjetil André Aamodt cucerind două medalii de aur devine cel mai medaliat sportiv din istoria Jocurilor Olimpice de iarna la schi alpin. Peste patru ani, la Torino, el va câștiga încă un titlu olimpic și este în prezent singurul schior alpin cu 4 medalii de aur în palmares, la care mai adăugăm câte două medalii olimpice de argint și de bronz.

Kjetil André Aamodt este în prezent singurul schior alpin care a câștigat 4 medalii olimpice de aur și 20 de medalii la Campionatele Mondiale (12) și Jocurile Olimpice (8). Sursa foto: gettyimages

Vonetta Flowers, reprezentantă a ţării gazdă, a devenit prima sportivă de culoare care a cucerit un titlu olimpic la Jocurile hibernale. Aceeaşi performanţă a fost reuşită şi de hocheistul canadian Jarome Iginla.

La Salt Lake City s-a derulat încă o filă a Războiului Rece, atunci când, în urma unor presupuse înţelegeri între arbitri (dar şi pentru liniştirea spiritelor), au fost acordate, cu totul excepţional, două medalii de aur în proba de perechi, la patinaj artistic: una pentru perechea rusă Elena Berejnaia și Anton Siharulidze şi alta pentru perechea canadiană Jamie Salé și David Pelletier.

Primele locuri în clasamentul general pe medalii: Norvegia (25 de medalii, din care 13 de aur, 5 de argint, 7 de bronz), Germania (36 de medalii, din care 12 de aur, 16 de argint, 8 de bronz), SUA (34 medalii, din care 10 de aur, 13 de argint, 11 de bronz), Canada (17 medalii, din care 7 de aur, 3 de argint, 7 de bronz).

Pentru prima oară în istorie, Suedia a plecat acasă fără nicio medalie de aur. China și Australia au obținut primele lor medalii de aur la Jocurile hibernale, iar Estonia și Croatia au urcat în premieră pe podiumul olimpic la sporturi de iarnă. În total 30 de țări au obținut puncte, 24 au câstigat medalii, iar 18 au cucerit medalii de aur.

Surse: historia.ro, agerpres.ro, cosr.ro, stiridebine.ro

MOLDOVA LA SALT LAKE CITY 2002

Lotul olimpic al R. Moldova la ceremonia de deschidere a Jocurilor de la Salt Lake City. Poză din albumul „CNO al R. Moldova la 20 de ani ai”

La cea de-a XIX-a ediţie a Jocurilor Olimpice de iarnă ţara noastră a fost reprezentată deja de cinci sportivi, care au concurat la trei sporturi (biatlon, sanie şi schi fond) și 9 probe. Trei dintre sportivii Republicii Moldova erau naturalizaţi: biatloniştii ruşi Mihail Gribuşenkov şi Valentina Ciurina şi sănierul român Constantin-Liviu Cepoi. Portdrapel a fost Ion Bucşa, iar Elena Gorohova a participat pentru a treia oară la Jocurile Olimpice de iarnă, ambii au evoluat la schi fond.

Liviu Cepoi la competiția de la Salt Lake City. Sursa foto: gettyimages.com

Cea mai bună evoluţie dintre sportivii moldoveni a avut-o Liviu Cepoi (în 1992, 1994 şi 1998 a evoluat la Jocurile Olimpice de iarnă pentru România), care a ocupat locul 38 la întrecerile de sanie.

Iată şi rezultatele celorlalţi sportivi din Republica Moldova: Mihail Gribuşenkov (biatlon: locul 83 – 10 km sprint; locul 84 – 20 km individual), Valentina Ciurina (biatlon: locul 48 – 10 km pursuit; locul 51 – 7,5 km sprint; locul 62 – 15 km individual), Ion Bucşa (schi fond: locul 67 – 30 km liber, start în bloc), Elena Gorohova (schi fond: a abandonat – 15 km liber, start în bloc; a ratat calificarea în proba de 15 km sprint). (A.P.)

Pe 14 decembrie 2001, Î.S. „Poșta Moldovei” a pus în circulație Seria de mărci poștale „Jocurile Olimpice de Iarnă. Salt Lake City – 2002”. Seria a cuprins 2 mărci poștale și plic „Prima zi” a emisiunii. Sursa foto: filatelia.md