Istoria Jocurilor Olimpice de iarnă (17)

Continuăm serialul dedicat istoriei Jocurilor Olimpice de iarnă. Astăzi vă prezentăm ediția a XVII-a a Olimpiadei Albe, care a avut loc în orașul norvegian Lillehammer în anul 1994. Partea precedentă a serialului, consacrată Jocurilor Olimpice de iarnă din 1992, o găsiți aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2026/01/istoria-jocurilor-olimpice-de-iarna-16.html

Posterul oficial al JO de iarnă din 1994. Designeri – DesignGruppen’94 (Knut Harlem, Reidar Holtskog, Sarah Rosenbaum, Åsmund Sand) & LOOC

EDIŢIA a XVII-a. LILLEHAMMER 1994

Staţiunea norvegiană Lillehammer a găzduit cea de-a XVII-a ediţie a Jocurilor Olimpice de iarnă (12-27 februarie 1994), care a inaugurat noul ciclu olimpic. Mai exact, în 1986 CIO a decis ca fiecare an par să fie olimpic, cu Jocuri Olimpice de vară şi de iarnă alternativ, la o diferenţă de doi ani, fiecare desfăşurându-se la o dată la patru ani. Totul, pentru a institui un decalaj semnificativ între Jocurile Olimpice de iarnă şi cele de vară, un decalaj care să nu descurajeze nici televiziunile interesate de transmiterea competiţiei olimpice şi nici potenţialii sponsori. Nu întâmplător, conform experţilor media, transmisiunile de la Lillehammer au atins, la acea dată, cel mai mare indice de „rating” din istoria televiziunilor.

A fost prima şi singura dată când Jocurile Olimpice de iarnă s-au desfăşurat la un interval de doi ani, un compromis care a favorizat teribil generaţia de sportivi aflată în activitate.

Pentru a da greutate Olimpiadei Albe, CIO a decis să o decaleze, punând-o la jumătatea distanţei dintre două ediţii ale JO de vară, din cauza programului reţelelor TV şi a audienţei. Astfel, la doar doi ani distanţă de Albertville, Lillehammer a găzduit cea de-a XVII-a ediţie a Jocurilor Olimpice de iarnă

Olimpiada de iarnă de la Lillehammer a reprezentat unul dintre cele mai costisitoare, complexe şi spectaculoase evenimente din istoria Norvegiei. S-a desfăşurat într-un decor feeric şi, datorită grijii arătate de organizatori faţă de mediul înconjurător, au fost numite „Jocurile alb-verzi” de către preşedintele CIO, Juan Antonio Samaranch.

Personajele folclorice norvegiene Kristin & Håkon, mascotele oficiale ale JO de iarnă din 1994. Designer: Kari and Werner Grossman

La Lillehammer 1994 mascote oficiale au fost Hakon și Kristin, frate și soră din folclorul norvegian ale căror nume se referă la figuri istorice din secolul al XIII-lea al căror destin a fost strâns legat de Norvegia și de regiunea Lillehammer (Hakon al IV-lea Hakonsson, regele Norvegiei 1217-1263 și prințesa Kristin, mătușa lui). Motto-ul oficial al Jocurilor a fost „Fire in your heart” (Focul din inima ta).

Emblema oficială a Olimpiadei de iarnă din 1994. Designer: Engen/Harlem & Designgruppen’94

Deschiderea oficială a fost făcută de Majestatea sa Regele Harald al V-lea al Norvegiei, Prinţul Haakon a aprins flacăra olimpică, iar Juan Antonio Samaranch şi-a încheiat discursul în cheie emoţională („Mesajul nostru e mai puternic decât oricând: Opriţi lupta. Opriţi uciderea. Aruncaţi armele”), cu trimitere la Războiul din Bosnia. În 1994, capitala acestei țări, orașul Sarajevo, care cu zece ani în urmă a găzduit ediția a XIV-a a Olimpiadei Albe (https://andron-prodan.blogspot.com/2026/01/istoria-jocurilor-olimpice-de-iarna-14.html) era devastat de război, iar Comitetul de Organizare de la Lillehammer a lansat campania „Olympic Aid” pentru a strânge fonduri și a promova pacea folosind mesajul „From the heart – Together with Love” (Din inimă – împreună cu dragoste).

Au fost introduse norme mai stricte de calificare astfel s-a redus numărul de participanți la Jocuri. Cei 1.737 de sportivi (doi ani în urmă, la Albertville au evoluat 1.801 de atleți), dintre care 522 de femei, veniţi din 67 de ţări, s-au întrecut în 61 de probe (34 masculine, 25 feminine, 2 mixte). Samoa Americană, Trinidad Tobago și Israel au fost reprezentate în premieră la Jocurile Olimpice de iarnă. Fostele republici ale URSS – Armenia, Belarus, Georgia, Kazahstan, Kîrgîzstan, Republica Moldova, Rusia, Ucraina și Uzbekistan au participat ca națiuni independente. Tot separat au evoluat Cehia și Slovacia după „divorțul de catifea”. Cu toate că se afla în plin război, zece sportivi au reprezentat Bosnia și Herțegovina. Cei mai mulți sportivi au venit din SUA (147), Rusia (113), Germania (112), Italia (107), Franța (98), Canada (95).

Sporturile incluse în programul olimpic au fost: bob, biatlon, hochei pe gheaţă, patinaj (artistic, viteză şi short-track), sanie, schi (alpin, sărituri, fond, freestyle şi combinata nordică). Patru probe au fost introduse în premieră în programul olimpic: schi acrobatic (masculin şi feminin) şi 500 m short-track (masculin şi feminin).

Reprezentantul ţării gazdă, Johann Olav Koss a câştigat trei probe la patinaj viteză (1.500 m, 5.000 m și 10.000 m), realizând recorduri mondiale la fiecare dintre ele. Americanul Dan Jansen a obținut medalia de aur la 1.000 m (1:12.43), stabilind și el recordul mondial.

Johann Olav Koss a urcat de 3 ori pe cea mai înaltă treaptă a podiumului, bătând de tot atâtea ori recordurile mondiale. Sursa foto: gettyimages

După succesul de la Albertville 1992, unde a obținut patru medalii, schiorul norvegian Bjørn Daehlie și-a confirmat clasa și la Lillehammer 1994, câștigând tot atâtea distincții (câte două de aur și de argint). Tot la schi fond s-a evidențiat și Vladimir Smirnov din Kazahstan, care a cucerit 3 medalii, dintre care una de aur pe distanța 50 km.

La Lillehammer cea mai medaliată sportivă a fost Manuela di Centa. Sursa foto: sciaremag.it

Probele feminine de schi fond au fost dominate de rusoaica Liubov Egorova, care a reuşit să obţină trei medalii de aur şi una de argint, respectiv de italianca Manuela di Centa, care a câștigat de două ori aurul olimpic, două medalii de argint şi una de bronz. La rândul său, elveţianca Vreni Schneider s-a remarcat la probele de schi alpin, cucerind un set complet de medalii (aur, argint și bronz). Pentru a treia oară consecutiv, patinatoarea de viteză americană Bonnie Blair a cucerit titlul olimpic la proba de 500 m. Elveţienii Gustav Weder şi Donat Acklin şi-au apărat cu succes titlul olimpic la bob – 2 persoane, iar la biatlonul feminin s-a impus Myriam Bédard din Canada, care a câștigat două medalii de aur la 7,5 km sprint și 15 km individual.

La Jocurile din 1994 Bonnie Blair a obținut cel de-al cincilea său titlu olimpic. Sursa foto: gettyimages

La patinaj artistic, ruşii Ekaterina Gordeeva şi Serghei Grinkov câştigă din nou aurul în proba de perechi, aşa cum o făcuseră şi în 1988, la Calgary. Cariera perechii Gordeeva-Grinkov, una dintre cele mai apreciate din istoria disciplinei, se sfârşeşte însă brusc şi trist în noiembrie 1995, când Serghei se prăbuşeşte pe gheaţă, la 28 de ani, în urma unui atac de cord.

Oksana Baiul a adus prima medalie de aur pentru Ucraina la o ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă. Sursa foto: gettyimages

Tot la patinaj artistic, ucraineanca Oksana Baiul a luat aurul olimpic într-o probă feminină dominată de controverse. Cu o lună înainte de Olimpiadă a avut loc un conflict enorm în patinajul american. Nancy Kerrigan fusese victima unui atac pus la cale de fostul soţ al Tonyei Harding, contracandidata sa, iar scandalul acesta a făcut să explodeze audienţa Jocurilor în Statele Unite ale Americii.

În 1994 naționala „Tre Kronor” a devenit în premieră campioană olimpică la hochei pe gheață. Sursa foto: swehockey.se

La hochei pe gheață, noile țări participante – Rusia, Cehia și Slovacia – resimt șocul despărțirii, căzând de pe podium (ocupă locurile 4, 5 și, respectiv, 6). Campioană, în premieră, a devenit Suedia, care în meciul decisiv a învins Canada cu scurul de 3-2. Medaliile de bronz au revenit Finlandei, care în finala mică a surclasat Rusia cu 4-0.

Cel mai bun rezultat obținut de România a fost locul 6 ocupat la sanie două persoane de Ioan Apostol și viitorul nostru compatriot, Liviu Cepoi.

Liviu Cepoi (în stânga), reprezentând România la Olimpiada de la Lillehammer. Sursa foto: caleaeuropeana.ro

La final, o constatare, o dovadă că viaţa merge înainte: în plin război bosniac, echipa de bob – 4 persoane reprezentând Bosnia şi Herţegovina a fost alcătuită din doi bosniaci, un croat şi un sârb.

Se pare că desfășurarea competiției la ei acasă le-a purtat noroc sportivilor norvegieni care au reușit să câștige cele mai multe medalii, 26, dintre care 10 de aur, 11 de argint, 5 de bronz. Cele mai multe medalii de aur, în număr de 11, le-au revenit sportivilor din Federaţia Rusă, care în total au obținut 23 medalii, încă 8 de argint și 4 de bronz. Pe locurile următoare s-au clasat: Germania (24 medalii, dintre care 9 de aur, 7 de argint, 8 de bronz), Italia (20 medalii, dintre care 7 de aur, 5 de argint, 8 de bronz), SUA (13 medalii, dintre care 6 de aur, 5 de argint, 2 de bronz). În total 28 de țări au obținut puncte, 22 au câstigat medalii, iar 14 au cucerit medalii de aur.

Surse: historia.ro, agerpres.ro, cosr.ro, stiridebine.ro

MOLDOVA LA LILLEHAMMER 1994

În 1994 reprezentanţii ţării noastre în premieră au luat parte la Jocurile Olimpice. La Lillehammer culorile Moldovei au fost apărate de biatloniştii Vasile Gherghi (portdrapel) şi Elena Gorohova (biografia căreia o puteți citi aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2025/11/blog-post.html), care au concurat la patru probe (2 masculine și 2 feminine).

Recepție la Președinția Republicii Moldova înainte de plecare la Lillehammer. De la stânga la dreapta: Grigore Popovici (vicepreședintele CNO), Petru Bria (secretarul general al Federației de biatlon din Moldova), Alexandr Odinokov (antrenorul lotului Moldovei de biatlon), Vasile Gherghi, Elena Gorohova, Mircea Snegur (președintele R. Moldova), Efim Josanu (președintele CNO), Nicolae Ambrosi (secretarul general al CNO), Valentin Ciumac (președintele Federației de biatlon din Moldova). Poză din albumul „CNO al R. Moldova la 20 de ani ai”

Fiind debutanți, sportivii noştri au evoluat modest: Elena Gorohova a ocupat locul 69 la proba de 7,5 km sprint cu rezultatul 35.04,1, ținte ratate: 7 (4+3) şi locul 68 la proba de 15 km individual cu rezultatul 1:13.33,1, ținte ratate: 14 (3+3+4+4). La ambele discipline medalia de aur a obținut-o Myriam Bédard din Canada. Vasile Gherghi s-a situat pe poziţia a 68-a la proba de 10 km sprint cu rezultatul 34.48,0, ținte ratate: 3 (2+1) şi pe locul 70 la proba de 20 km individual cu rezultatul 1:16.30,4, ținte ratate 9 (1+4+1+3). Câștigători au devenit rușii Serghei Cepicov (10 km) și Serghei Tarasov (20 km).

Pe 9 aprilie 1994, Î.S. „Poșta Moldovei” a pus în circulație Seria de mărci poștale „Jocurile Olimpice de Iarnă. Liliehammer’94”. Seria a cuprins 2 mărci poștale și plic „Prima zi” a emisiunii. Sursa foto: filatelia.md 

După cum a menționat Nicolae Ambrosi, secretarul general al CNO din acea perioadă: „A fost prima participare a sportivilor din R. Moldova la Jocurile Olimpice de iarnă. Fiind șef de misiune la acea primă ediție, grație insistenței și susținerii personale a basarabencei din satul Izvoare, Florești, Lia Manoliu, campioană olimpică, pe atunci Președintă a Comitetului Olimpic Român, personal, am simțit de atunci, aportul, căldura și ajutorul fraților din dreapta Prutului. Le mulțumesc încă o dată în plus, pentru sprijinul acordat în perioada cea mai dificilă și anevoiasă de afirmare în marea familie olimpică”. (A.P.)