Istoria
Jocurilor Olimpice de iarnă (16)
Continuăm
serialul dedicat istoriei Jocurilor Olimpice de iarnă. Astăzi vă prezentăm
ediția a XVI-a a Olimpiadei Albe, care a avut loc în orașul francez Albertville
în anul 1992. Partea precedentă a serialului, consacrată Jocurilor Olimpice de
iarnă din 1988, o găsiți aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2026/01/istoria-jocurilor-olimpice-de-iarna-15.html
Posterul oficial al JO de iarnă din 1992.
Designer – Desgrippes Gobé & Associés, Alain Doré
EDIŢIA a XVI-a. ALBERTVILLE
1992
Cea de-a XVI-a ediţie a Jocurilor Olimpice de
iarnă s-a desfăşurat în oraşul francez Albertville, între zilele de 8 şi 23
februarie 1992. Cu trei Olimpiade Albe organizate, după Chamonix 1924 (https://andron-prodan.blogspot.com/2026/01/istoria-jocurilor-olimpice-de-iarna-1.html)
şi Grenoble 1968 (https://andron-prodan.blogspot.com/2026/01/istoria-jocurilor-olimpice-de-iarna-10.html),
Franţa a egalat Statele Unite ale Americii.
Emblema oficială a Olimpiadei de iarnă din 1992.
Designer: Bruno Quentin & Alain Doré/Desgrippes & Associés
Această ediție a reprezentat o schimbare importantă
în lumea olimpismului modern. A fost pentru ultima oară când Jocurile Olimpice
de iarnă şi cele de vară s-au desfăşurat în acelaşi an, CIO impunând ulterior o
perioadă de doi ani între cele două competiţii majore, dar și prima dată când
Jocurile Paralimpice „albe” s-au disputat în același loc cu Jocurile Olimpice
de iarnă.
Spre deosebire de tot ce se întâmplase la
precedentele cincisprezece ediţii ale Jocurilor, oraşul Albertville nu
găzduieşte decât 18 probe olimpice, restul 39 se desfăşoară în locaţii din
apropiere – un model pe care-l vor prelua multe dintre viitoarele gazde ale
competiţiei olimpice de iarnă.
Motto-ul Olimpiadei din 1992 a devenit expresia „At
the Peak of Performance” (La vârf de performanță), iar mascota a fost un elf de
munte, Magique, care avea formă de stea şi de cub, colorat în culorile
naţionale ale Franţei (albastru, alb şi roşu).
Steaua animată savoyardă Magique, mascota oficială a JO de iarnă din 1992.
Designer: Philippe Mairesse
Jocurile au fost deschise oficial de preşedintele
Franţei, François Mitterrand. În premieră, jurământul olimpic a fost rostit de
o sportivă de culoare, patinatoarea franceză Surya Bonaly, iar flacăra e
aprinsă de celebrul Michel Platini, alături de un băieţel din Savoia.
Nu mai puţin de 64 de ţări şi-au trimis
reprezentanţi la ediţia din 1992. Algeria, Bermude, Brazilia, Honduras, Irlanda
şi Swaziland au fost reprezentate în premieră la Jocurile Olimpice de iarnă. Cu
cei mai mulți sportivi au venit SUA (147), Echipa unită (129), Germania (111), Franța
(109), Canada
(108), Italia (107).
Întrecerile de la Albertville au reflectat
climatul politic în schimbare din Europa Centrală şi de Est. Acestea au fost primele
Jocuri desfăşurate după căderea Zidului Berlinului, destrămarea Iugoslaviei şi
a URSS, aşa că Germania a participat la competiţie cu o singură echipă (prima dată
după 1964), iar Croaţia şi Slovenia au evoluat, în premieră, ca ţări
independente. Participând sub titulatura „Echipa unită” (EUN), sportivii din șase
foste republici sovietice (Armenia, Balarus, Kazahstan, Rusia, Ucraina și
Uzbekistan) au concurat pentru ultima oară împreună. Țările Baltice au revenit
pe arena olimpică. Estonia şi Letonia nu mai participaseră la o Olimpiadă Albă
din 1936, iar Lituania a revenit pentru prima oară din 1928.
Olimpiada de la Albertville a
reprezentat o ediție influențată puternic de istorie, fiind prima după încheierea
Războiului Rece. Sursa foto: gettyimages
S-a concurat la şase sporturi: bob, biatlon,
hochei pe gheaţă, patinaj (artistic, viteză şi short-track), sanie, schi
(alpin, sărituri, fond, freestyle şi combinata nordică). Cei 1.801 sportivi,
dintre care 488 de femei, au evoluat în 57 de probe (31 masculine, 24 feminine
şi două mixte). Programul olimpic s-a îmbogăţit cu biatlon feminin, short-track
(masculin si feminin) şi schi acrobatic (masculin si feminin). Competiţii
demonstrative au avut loc la curling, schi viteză şi la probele de acrobaţie în
aer şi balet pe schiuri din cadrul schi freestyle.
Liubov Egorova. olympteka.ru
Cea mai medalită sportivă a Jocurilor a fost
Liubov Egorova din EUN, care a câștigat trei titluri olimpice și două medalii
de argint la schi fond, în timp ce coechipiera sa, Raisa Smetanina, şi-a
adăugat în palmares aurul cucerit la ştafetă. Raisa Smetanina a devenit,
astfel, prima sportivă care a câştigat 10 medalii la Olimpiadele de iarnă: 4 de
aur, 5 de argint şi una de bronz.
Protagonistul întrecerii a
fost finlandezul
Toni Nieminen, care a devenit, la 16 ani şi 259 de zile, cel mai tânăr bărbat campion
la Olimpiada de iarnă, el obţinând două medalii de aur și una de argint la
sărituri cu schiurile.
Toni Nieminen devine la numai 16 ani cel
mai tânăr campion
Norvegienii au câştigat toate probele la schi
fond, Bjørn Daehlie şi Vegard Ulvang şi-au împărțit frăţeşte medaliile: fiecare
câte trei de aur şi câte una de argint, pe deasupra. Iar în probele de patinaj
viteză, sportiva americană Bonnie Blair a câştigat aurul la 500 m şi 1.000 m,
în vreme de Gunda Niemann din Germania a obţinut aurul olimpic la 3.000 m şi
5.000 m.
Bjørn Daehlie şi Vegard Ulvang au
câștigat fiecare trei probe la schi fond, trecându-şi în plus în palmares şi
câte un „argint”. Sursa foto: gettyimages
În premieră, schiorii nordici au cucerit trei
titluri la schi alpin prin norvegienii Finn Christian Jagge şi Kjetil André
Aamodt şi suedeza Pernilla Wyberg.
Marina Klimova şi Serghei Ponomarenko din EUN în
proba de dans au câștigat aurul la Albertville 1992, după bronzul de la
Sarajevo 1984 şi argintul de la Calgary 1988.
Germanul Mark Kirchner a devenit
primul biatlonist care a obținut medalii în toate cele trei probe de biatlon:
două medalii de aur la 10 km sprint și la ștafeta 4 × 7,5 km și medalia de
argint la 20 km individual. Două titluri olimpice a câștigat și Petra
Kronberger din Austria la schi alpin.
Mark Kirchner,
primul biatlonist care câștigă medalii olimpice în toate probele de biathlon. Sursa foto:
gettyimages
Sportivul care a făcut senzaţie la Albertville
1992 a fost norvegianul Johann Olav Koss. În ziua ceremoniei de deschidere, el
era internat în spital, având pancreasul inflamat. Însănătoşit rapid, Koss şi-a
reluat antrenamentele, iar o săptămână mai târziu a câştigat aurul olimpic la
1.500 m. Peste doi ani, la Lillehammer, el va intra definitiv în legenda
sportului alb.
La Albertville a debutat sănierul
român Liviu Cepoi, care după ce a participat și la Jocurile din 1994 și 1998,
la Olimpiada din 2002 a reprezentat Republica Moldova.
Ioan Apostol și Liviu Cepoi, concurenţi în proba de sanie două persoane, au terminat pe locul 4 competiția de la Albertville 1992, ratând „la mustaţă” bronzul olimpic.
Sursa foto: libertatea.ro
Cel mai bun rezultat obținut de România la Olimpiada de iarnă din
1992 a reprezentat
locul 4 ocupat la sanie două persoane de Ioan Apostol și Liviu Cepoi,
care au fost la 351 de miimi de secundă de medalia de bronz. Cu o sanie
construită în RDG și reconfigurată de ei, performanța este cu atât mai
valoroasă cu cât este a doua din toate timpurile pentru România la Jocurile hibernale.
La egalitate cu performanța boberilor aviatori, Alexandru Papană și Dumitru
Hubert, care au terminat pe locul 4 la Jocurile Olimpice de iarnă de la Lake
Placid 1932.
Germania reunificată a profitat din plin de
afluxul de estici și a terminat pe primul loc pe națiuni câștigând cele mai
multe medalii, 26 la numar, dintre care 10 de aur, 10 de argint și 6 de bronz.
Pe locurile următoare s-au situat: Echipa unită (23 medalii, dintre care 9 de
aur, 6 de argint și 8 de bronz), Norvegia (20 medalii, dintre care 9 de aur, 6
de argint și 5 de bronz), Austria (21 medalii, dintre care 6 de aur, 7 de
argint și 8 de bronz), SUA (11 medalii, dintre care 5 de aur, 4 de argint și 2
de bronz), Italia (14 medalii, dintre care 4 de aur, 6 de argint și 4 de
bronz). În total 26 țări au obținut puncte, 20 au câstigat medalii, iar 14 au
cucerit medalii de aur.
Surse: historia.ro, agerpres.ro, cosr.ro, stiridebine.ro









Комментариев нет:
Отправить комментарий