Istoria Jocurilor Olimpice de iarnă (20)

Continuăm serialul dedicat istoriei Jocurilor Olimpice de iarnă. Astăzi vă prezentăm ediția a XX-a a Olimpiadei Albe, care a avut loc în orașul italian Torino în anul 2006. Partea precedentă a serialului, consacrată Jocurilor Olimpice de iarnă din 2002, o găsiți aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2026/01/istoria-jocurilor-olimpice-de-iarna-19.html

Posterul oficial al JO de iarnă din 2006. Designer – Armando Testa Advertising Agency & TOROC

EDIŢIA a XX-a. TORINO 2006

Ajunse la ediţia aniversară cu numărul XX, Jocurile Olimpice de iarnă din anul 2006 au fost organizate la Torino, Italia, între zilele de 10 şi 26 februarie. A fost pentru a doua oară când Italia a găzduit Olimpiada albă, după ediţia din 1956, de la Cortina d’Ampezzo (https://andron-prodan.blogspot.com/2026/01/istoria-jocurilor-olimpice-de-iarna-7.html), şi pentru a treia oară când a fost gazda unei ediţii a Olimpiadei moderne (în 1960, la Roma s-au desfășurat Jocurile Olimpice de vară: https://andron-prodan.blogspot.com/2024/07/istoria-jocurilor-olimpice-moderne-15.html). 

Emblema oficială a Olimpiadei de iarnă din 2006. Designer: Antonino Benincasa/Studio Benincasa-Husmann

Torino este capitala Piemontului, regiune în nord-vestul peninsulei Apenine, la graniţa cu Franţa. Oraşul a primit pe 19 iunie 1999, la Seul, dreptul de organizare a Olimpiadei de iarnă. În cursa pentru găzduirea Jocurilor Olimpice au mai concurat Helsinki (Finlanda), Klagenfurt (Austria), Poprad-Tatry (Slovacia), Sion (Elveţia) şi Zakopane (Polonia).

Având o populaţie de peste 900.000 de locuitori, Torino a devenit cel mai mare oraş care găzduise Jocurile Olimpice de iarnă. Au fost amenajate trei sate olimpice, la Sestriere, Bardonecchia și Torino. 

Torino a devenit cel mai mare oraș care a găzduit vreodată o ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă

Întrecerile celei de-a XX-a Olimpiade de iarnă s-au desfăşurat la Torino şi în alte şase staţiuni/localităţi din regiunea Piemont: Cesena, Pragelato, Bardonecchia Pinerolo, Sauze d’Oulx şi Sestriere. 20.000 de voluntari s-au angajat în organizarea Jocurilor (selectaţi din peste 40.000), care s-au ocupat de primirea atleţilor, spectatorilor şi a jurnaliştilor, precum şi de pregătirea locurilor de desfăşurare a competiţiilor.

Deschiderea Jocurilor a avut loc pe Stadionul Olimpic din Torino şi a fost oficiată de preşedintele Republicii Italiene, Carlo Azeglio Ciampi. Motto-ul Jocurilor a fost „Passion lives here” (Pasiunea trăiește aici), iar Neve şi Gliz au devenit mascotele Olimpiadei de la Torino. Neve este un bulgăre de zăpadă (femeie), iar Gilz este un cub de gheaţă energic (mascul).

Bulgărele de zăpadă Neve și cubul de gheață Gliz, mascotele oficiale ale JO de iarnă din 2006. Designer: Pedro Albuquerque/Lisbon

Au participat 2.508 de sportivi, dintre care 960 de femei, din 80 de ţări. Albania, Madagascar şi Etiopia au avut reprezentanţi în premieră la Jocurile Olimpice de iarnă. Cei mai mulți reprezentanți i-au avut: SUA (211), Canada (196), Rusia (190), Italia (184), Germania (164), Elveția (143), Suedia și Japonia (câte 112), Finlanda (102).

Programul Olimpiadei a cuprins 9 sporturi și 15 discipline sportive: biatlon, bob, curling, hochei pe gheață, patinaj (artistic, viteză, short-track), sanie, schi (alpin, fond, combinata nordică, sărituri, freestyle), skeleton și snowboard. Sportivii s-au întercut în 84 de probe (45 masculine, 37 feminine, 2 mixte).

Nu mai puţin de 1.219 teste antidoping, un număr record, au fost realizate în timpul competiţiei torineze, în cea mai severă şi mai vastă campanie antidoping desfăşurată vreodată la o ediţie a Jocurilor Olimpice.

Cindy Klassen, cea mai medaliată sportivă a Olimpiadei de la Torino. Sursa foto: instagram.com

Cea mai medaliată sportivă a ediției a fost Cindy Klassen din Canada care a cucerit 5 medalii (una de aur, câte două de argint și de bronz) la patinaj viteză.

La Torino, sportivii sud-coreeni au reuşit să câştige nu mai puţin de zece medalii (între care şase de aur) în probele de patinaj viteză pe distanţe scurte. Ahn Hyun-soo a obținut patru medalii (trei de aur şi una de bronz) la short-track, iar Jin Sun-yu a câștigat trei medalii de aur la patinaj viteză pe pistă scurtă. Tot trei medalii de aur a cucerit germanul Michael Greis la proba de biatlon.

Duff Gibson obţine titlul olimpic la skeleton, devenind cel mai vârstnic câştigător al unei probe individuale din istoria Jocurilor Olimpice de iarnă

Canadianul Duff Gibson, în vârstă de 39 de ani şi 190 de zile, a cucerit aurul la skeleton, devenind cel mai „vârstnic” participant la o Olimpiadă albă care a obţinut o medalie de aur la o probă individuală.

Claudia Pechstein (Germania) a devenit prima patinatoare care, la patinaj viteză, a cucerit nouă medalii în carieră, iar Kjetil André Aamodt (Norvegia), cu victoria sa de la slalom super-uriaş (Super G), a devenit primul schior care, la schi alpin, a cucerit patru medalii în cadrul aceleiaşi competiţii, precum şi primul care a câştigat patru medalii olimpice de aur în întreaga carieră.

Claudia Pechstein, prima patinatoare care a cucerit nouă medalii olimpice în carieră. Sursa foto: gettyimages.com

După un argint, în spatele lui Alexei Iagudin, la precedenta ediţie a Jocurilor, patinatorului rus Evgheni Pluşenko devine campion olimpic la Torino, şi va fi din nou medaliat – cu argint – patru ani mai târziu, la Vancouver.

Încheiem cu o dovadă de fair-play: atunci când Sarei Renner din Canada i se rupe un băţ într-una dintre probele de schi fond, antrenorul norvegian Bjørnar Håkensmoen îi împrumută un băţ de-al său, chiar dacă mai lung cu 12 cm. Acest act de bunăvoinţă şi sportivitate îi permite lui Renner să-şi ajute echipa să câştige argintul, în vreme ce Norvegia iese din medalii, obţinând locul 4.

În clasamentul general pe echipe locul întâi la ocupat Germania cu 29 de medalii la activ, dintre care 11 de aur, 12 de argint și 6 de bronz. Au urmat: SUA (25 de medalii, dintre care 9 de aur, 9 de argint și 7 de bronz) și Austria (23 de medalii, dintre care 9 de aur, 7 de argint și 7 de bronz). În total 26 de țări au câstigat medalii, iar 18 au cucerit medalii de aur.

Surse: historia.ro, agerpres.ro, cosr.ro, stiridebine.ro

MOLDOVA LA TORINO 2006

Delegaţia R. Moldova la ceremonia de deschidere a JO de iarnă din 2006. Poză din albumul „CNO al R. Moldova la 20 de ani ai”

La cea de-a XX-a ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă, Republica Moldova a avut o delegaţie formată din şapte sportivi (patru bărbaţi şi trei femei), care din nou au concurat la trei sporturi (biatlon, sanie şi schi fond) și 9 probe.

Nicolae Juravschi, preşedintele CNO, a fost unul din purtătorii flăcării olimpice. El a parcurs distanţa de 400 m pe străzile Romei în drumul torţei olimpice spre Torino. Poză din albumul „CNO al R. Moldova la 20 de ani ai”

Sportivi naturalizaţi am avut deja patru: biatloniştii ruşi Mihail Gribuşenkov, Natalia Levcenkova (portdrapel) şi Valentina Ciurina şi sănierul român Bogdan Macovei. Alături de ei au mai concurat: Elena Gorohova (prezentă la a 4-a (!) ediţie a JO de iarnă; de această dată concurând atât la biatlon, cât şi la schi fond), Ilie Bria şi Sergiu Balan.

Elena Gorohova deține recordul de prezențe dintre sportivii moldoveni la Jocurile Olimpice de iarnă

Cel mai bun rezultat obţinut de un reprezentant al R. Moldovei la JO de iarnă a fost înregistrat de Natalia Levcenkova la Torino 2006. Sursa foto: sports.md

La această ediţie a fost înregistrat cel mai bun rezultat din istoria participării sportivilor moldoveni la Jocurile Olimpice de iarnă: Natalia Levcenkova a ocupat locul 8 la proba de biatlon 15 km individual. Rezultatele concurenţilor moldoveni: Mihail Gibuşenkov (biatlon: locul 81 – 10 km sprint; n-a concurat în proba de 20 km individual, deoarece antrenorul lui, Petru Bria, a hotărât ca sportivul să nu ia startul, afirmând că acesta este bolnav), Valentina Ciurina (biatlon: locul 81 – 7,5 km sprint), Elena Gorohova (biatlon: locul 68 – 7,5 km sprint; schi fond: a ratat calificarea în proba de 15 km sprint), Natalia Levcencova (biatlon: locul 8 – 15 km individual; locul 21 – 12,5 km start în bloc; locul 23 – 10 km pursuit; locul 41 – 7,5 km sprint), Bogdan Macovei (sanie: locul 30), Ilie Bria (schi fond: a ratat calificarea în proba de 15 km sprint), Sergiu Balan (schi fond: a abandonat în proba de 15 km sprint). (A.P.)