Istoria Jocurilor Olimpice de iarnă (20)

Continuăm serialul dedicat istoriei Jocurilor Olimpice de iarnă. Astăzi vă prezentăm ediția a XX-a a Olimpiadei Albe, care a avut loc în orașul italian Torino în anul 2006. Partea precedentă a serialului, consacrată Jocurilor Olimpice de iarnă din 2002, o găsiți aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2026/01/istoria-jocurilor-olimpice-de-iarna-19.html

Posterul oficial al JO de iarnă din 2006. Designer – Armando Testa Advertising Agency & TOROC

EDIŢIA a XX-a. TORINO 2006

Ajunse la ediţia aniversară cu numărul XX, Jocurile Olimpice de iarnă din anul 2006 au fost organizate la Torino, Italia, între zilele de 10 şi 26 februarie. A fost pentru a doua oară când Italia a găzduit Olimpiada albă, după ediţia din 1956, de la Cortina d’Ampezzo (https://andron-prodan.blogspot.com/2026/01/istoria-jocurilor-olimpice-de-iarna-7.html), şi pentru a treia oară când a fost gazda unei ediţii a Olimpiadei moderne (în 1960, la Roma s-au desfășurat Jocurile Olimpice de vară: https://andron-prodan.blogspot.com/2024/07/istoria-jocurilor-olimpice-moderne-15.html). 

Emblema oficială a Olimpiadei de iarnă din 2006. Designer: Antonino Benincasa/Studio Benincasa-Husmann

Torino este capitala Piemontului, regiune în nord-vestul peninsulei Apenine, la graniţa cu Franţa. Oraşul a primit pe 19 iunie 1999, la Seul, dreptul de organizare a Olimpiadei de iarnă. În cursa pentru găzduirea Jocurilor Olimpice au mai concurat Helsinki (Finlanda), Klagenfurt (Austria), Poprad-Tatry (Slovacia), Sion (Elveţia) şi Zakopane (Polonia).

Având o populaţie de peste 900.000 de locuitori, Torino a devenit cel mai mare oraş care găzduise Jocurile Olimpice de iarnă. Au fost amenajate trei sate olimpice, la Sestriere, Bardonecchia și Torino. 

Torino a devenit cel mai mare oraș care a găzduit vreodată o ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă

Întrecerile celei de-a XX-a Olimpiade de iarnă s-au desfăşurat la Torino şi în alte şase staţiuni/localităţi din regiunea Piemont: Cesena, Pragelato, Bardonecchia Pinerolo, Sauze d’Oulx şi Sestriere. 20.000 de voluntari s-au angajat în organizarea Jocurilor (selectaţi din peste 40.000), care s-au ocupat de primirea atleţilor, spectatorilor şi a jurnaliştilor, precum şi de pregătirea locurilor de desfăşurare a competiţiilor.

Deschiderea Jocurilor a avut loc pe Stadionul Olimpic din Torino şi a fost oficiată de preşedintele Republicii Italiene, Carlo Azeglio Ciampi. Motto-ul Jocurilor a fost „Passion lives here” (Pasiunea trăiește aici), iar Neve şi Gliz au devenit mascotele Olimpiadei de la Torino. Neve este un bulgăre de zăpadă (femeie), iar Gilz este un cub de gheaţă energic (mascul).

Bulgărele de zăpadă Neve și cubul de gheață Gliz, mascotele oficiale ale JO de iarnă din 2006. Designer: Pedro Albuquerque/Lisbon

Au participat 2.508 de sportivi, dintre care 960 de femei, din 80 de ţări. Albania, Madagascar şi Etiopia au avut reprezentanţi în premieră la Jocurile Olimpice de iarnă. Cei mai mulți reprezentanți i-au avut: SUA (211), Canada (196), Rusia (190), Italia (184), Germania (164), Elveția (143), Suedia și Japonia (câte 112), Finlanda (102).

Programul Olimpiadei a cuprins 9 sporturi și 15 discipline sportive: biatlon, bob, curling, hochei pe gheață, patinaj (artistic, viteză, short-track), sanie, schi (alpin, fond, combinata nordică, sărituri, freestyle), skeleton și snowboard. Sportivii s-au întercut în 84 de probe (45 masculine, 37 feminine, 2 mixte).

Nu mai puţin de 1.219 teste antidoping, un număr record, au fost realizate în timpul competiţiei torineze, în cea mai severă şi mai vastă campanie antidoping desfăşurată vreodată la o ediţie a Jocurilor Olimpice.

Cindy Klassen, cea mai medaliată sportivă a Olimpiadei de la Torino. Sursa foto: instagram.com

Cea mai medaliată sportivă a ediției a fost Cindy Klassen din Canada care a cucerit 5 medalii (una de aur, câte două de argint și de bronz) la patinaj viteză.

La Torino, sportivii sud-coreeni au reuşit să câştige nu mai puţin de zece medalii (între care şase de aur) în probele de patinaj viteză pe distanţe scurte. Ahn Hyun-soo a obținut patru medalii (trei de aur şi una de bronz) la short-track, iar Jin Sun-yu a câștigat trei medalii de aur la patinaj viteză pe pistă scurtă. Tot trei medalii de aur a cucerit germanul Michael Greis la proba de biatlon.

Duff Gibson obţine titlul olimpic la skeleton, devenind cel mai vârstnic câştigător al unei probe individuale din istoria Jocurilor Olimpice de iarnă

Canadianul Duff Gibson, în vârstă de 39 de ani şi 190 de zile, a cucerit aurul la skeleton, devenind cel mai „vârstnic” participant la o Olimpiadă albă care a obţinut o medalie de aur la o probă individuală.

Claudia Pechstein (Germania) a devenit prima patinatoare care, la patinaj viteză, a cucerit nouă medalii în carieră, iar Kjetil André Aamodt (Norvegia), cu victoria sa de la slalom super-uriaş (Super G), a devenit primul schior care, la schi alpin, a cucerit patru medalii în cadrul aceleiaşi competiţii, precum şi primul care a câştigat patru medalii olimpice de aur în întreaga carieră.

Claudia Pechstein, prima patinatoare care a cucerit nouă medalii olimpice în carieră. Sursa foto: gettyimages.com

După un argint, în spatele lui Alexei Iagudin, la precedenta ediţie a Jocurilor, patinatorului rus Evgheni Pluşenko devine campion olimpic la Torino, şi va fi din nou medaliat – cu argint – patru ani mai târziu, la Vancouver.

Încheiem cu o dovadă de fair-play: atunci când Sarei Renner din Canada i se rupe un băţ într-una dintre probele de schi fond, antrenorul norvegian Bjørnar Håkensmoen îi împrumută un băţ de-al său, chiar dacă mai lung cu 12 cm. Acest act de bunăvoinţă şi sportivitate îi permite lui Renner să-şi ajute echipa să câştige argintul, în vreme ce Norvegia iese din medalii, obţinând locul 4.

În clasamentul general pe echipe locul întâi la ocupat Germania cu 29 de medalii la activ, dintre care 11 de aur, 12 de argint și 6 de bronz. Au urmat: SUA (25 de medalii, dintre care 9 de aur, 9 de argint și 7 de bronz) și Austria (23 de medalii, dintre care 9 de aur, 7 de argint și 7 de bronz). În total 26 de țări au câstigat medalii, iar 18 au cucerit medalii de aur.

Surse: historia.ro, agerpres.ro, cosr.ro, stiridebine.ro

MOLDOVA LA TORINO 2006

Delegaţia R. Moldova la ceremonia de deschidere a JO de iarnă din 2006. Poză din albumul „CNO al R. Moldova la 20 de ani ai”

La cea de-a XX-a ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă, Republica Moldova a avut o delegaţie formată din şapte sportivi (patru bărbaţi şi trei femei), care din nou au concurat la trei sporturi (biatlon, sanie şi schi fond) și 9 probe.

Nicolae Juravschi, preşedintele CNO, a fost unul din purtătorii flăcării olimpice. El a parcurs distanţa de 400 m pe străzile Romei în drumul torţei olimpice spre Torino. Poză din albumul „CNO al R. Moldova la 20 de ani ai”

Sportivi naturalizaţi am avut deja patru: biatloniştii ruşi Mihail Gribuşenkov, Natalia Levcenkova (portdrapel) şi Valentina Ciurina şi sănierul român Bogdan Macovei. Alături de ei au mai concurat: Elena Gorohova (prezentă la a 4-a (!) ediţie a JO de iarnă; de această dată concurând atât la biatlon, cât şi la schi fond), Ilie Bria şi Sergiu Balan.

Elena Gorohova deține recordul de prezențe dintre sportivii moldoveni la Jocurile Olimpice de iarnă

Cel mai bun rezultat obţinut de un reprezentant al R. Moldovei la JO de iarnă a fost înregistrat de Natalia Levcenkova la Torino 2006. Sursa foto: sports.md

La această ediţie a fost înregistrat cel mai bun rezultat din istoria participării sportivilor moldoveni la Jocurile Olimpice de iarnă: Natalia Levcenkova a ocupat locul 8 la proba de biatlon 15 km individual. Rezultatele concurenţilor moldoveni: Mihail Gibuşenkov (biatlon: locul 81 – 10 km sprint; n-a concurat în proba de 20 km individual, deoarece antrenorul lui, Petru Bria, a hotărât ca sportivul să nu ia startul, afirmând că acesta este bolnav), Valentina Ciurina (biatlon: locul 81 – 7,5 km sprint), Elena Gorohova (biatlon: locul 68 – 7,5 km sprint; schi fond: a ratat calificarea în proba de 15 km sprint), Natalia Levcencova (biatlon: locul 8 – 15 km individual; locul 21 – 12,5 km start în bloc; locul 23 – 10 km pursuit; locul 41 – 7,5 km sprint), Bogdan Macovei (sanie: locul 30), Ilie Bria (schi fond: a ratat calificarea în proba de 15 km sprint), Sergiu Balan (schi fond: a abandonat în proba de 15 km sprint). (A.P.)

Istoria Jocurilor Olimpice de iarnă (19)

Continuăm serialul dedicat istoriei Jocurilor Olimpice de iarnă. Astăzi vă prezentăm ediția a XIX-a a Olimpiadei Albe, care a avut loc în orașul american Salt Lake City în anul 2002. Partea precedentă a serialului, consacrată Jocurilor Olimpice de iarnă din 1998, o găsiți aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2026/01/istoria-jocurilor-olimpice-de-iarna-18.html

Posterul oficial al JO de iarnă din 2002. Designer – Axiom Design, Justin Reynolds

EDIŢIA a XIX-a. SALT LAKE CITY 2002

Cea de-a XIX-a ediţie a Jocurilor Olimpice de iarnă a avut loc în statul american Utah, la Salt Lake City, în intervalul 8-24 februarie 2002. A fost cea de-a patra ediţie americană a Jocurilor Olimpice de iarnă şi, totodată, prima din noul mileniu.

Emblema oficială a Olimpiadei de iarnă din 2002. Designer: Ben Hermel/Landor Associates

De remarcat, că Olimpiada a fost un succes al locuitorilor din statul Utah, care au făcut eforturi deosebite pentru a reuşi să realizeze fără subvenţii de la stat toate construcţiile necesare bunei desfăşurări a competiţiei. A fost o ediţie cu atât mai specială cu cât nu trecuseră decât câteva luni de la atentatele teroriste din 11 septembrie 2001, care au zguduit SUA şi lumea întreagă.

Totuși, Jocurile de la Salt Lake City s-au aflat în centrul unui scandal de zile mari: câţiva membri ai Comitetului Internaţional Olimpic (CIO) au fost forţaţi să demisioneze şi alţii au fost sancţionaţi după ce s-a descoperit că acceptaseră cadouri extrem de valoroase pentru a vota pentru desemnarea oraşului american ca gazdă a competiţiei olimpice în 2002. 

Salt Lake City, capitala mormonilor, a găzduit cea mai tare ediție de până atunci a JO de iarna

În cadrul unui spectacol, care a avut loc înaintea ceremoniei de deschidere a Jocurilor, s-a adus un omagiu victimelor atentatelor din 11 septembrie 2001. Măsurile de securitate au fost impresionante: 3.500 de soldaţi din Garda Naţională, 7.000 de ofiţeri de poliţie şi peste 5.000 de membri ai Comitetului de Organizare au fost implicaţi în asigurarea securităţii.

CIO a acceptat ca drapelul american găsit printre ruinele World Trade Center să fie arborat pe Stadionul Olimpic din Salt Lake City, în cadrul ceremoniei de deschidere oficiată de preşedintele american George W. Bush. În premieră, Flacăra Olimpică a fost aprinsă de o echipă, cea a naţionalei de hochei a SUA. Motto-ul întrecerii a fost „Lite the fire within” (Aprinde focul interior).

Ursul Coal, coiotul Copper, iepurele Powder, mascotele oficiale ale JO de iarnă din 2002. Designer: Steve Small, Landor/Publicis

La Jocurile de la Salt Lake City au participat 77 de ţări şi 2.399 de sportivi, dintre care 791 femei. Camerun, Nepal, Tadjikistan și Thailanda au avut reprezentanți în premieră la Jocurile Olimpice de iarna. Cei mai mulți sportivi i-au avut: SUA (202), Germania (157), Rusia (151), Canada (150), Franța (114), Elveția (111), Italia (109), Japonia și Suedia (câte 102). A impresionat asistenţa sportivul Patrick Singleton, port-drapelul şi totodată unicul membru al delegaţiei Insulelor Bermude, care a defilat doar în şort la ceremonia de deschidere desfăşurată la o temperatură de multe grade sub zero.

În programul olimpic au fost incluse 9 sporturi: bob, biatlon, curling, hochei pe gheaţă, patinaj (artistic, viteză şi short-track), sanie, schi (alpin, sărituri, fond, freestyle şi combinata nordică), skeleton (revenit după 54 de ani), snowboard (slalom uriaş şi half-pipe). Proba nouă a fost cea de bob – 2 persoane feminin. A fost introdusă reluarea video în patinajul artistic.

Numărul probelor creşte continuu, ajungându-se la 78 (42 masculine, 34 feminine, 2 mixte). Televiziunea îşi impune din ce în ce mai evident pretenţiile, apărând mai multe modificări de regulament, menite să crească spectaculozitatea unor întreceri. Astfel, ca exemplu, la schi fond startul a fost dat în bloc, ca la atletism, iar patinajul viteză pe pistă redusă, short-track-ul depăşeste în interes varianta clasică.

După 50 de ani echipa de hochei pe gheață a Canadei a devenit campioană olimpică. Sursa foto: olympic.ca

Canada a câștigat titlul olimpic la hochei pe gheaţă în faţa SUA, atât la masculin, cât şi la feminin. Sursa foto: Facebook/Ministry of Tourism, Culture and Gaming

Deşi aflaţi pe teren propriu, americanii au cedat primul loc pe naţiuni Germaniei, dar acest lucru nu a contat prea mult faţă de dezamăgirea pierderii finalei la hochei pe gheaţă în favoarea Canadei, 2-5. Mai mult, echipa-gazdă a fost învinsă de Canada și în meciul decisiv la hochei feminin, 2-3.

 

Janica Kostelić a cucert 3 titluri şi o medalie de argint, fiind la un pas de scorul perfect. Sursa foto: gettyimages

Protagoniştii întrecerilor au fost biatlonistul norvegian Ole Einar Bjørndalen, cu 4 medalii de aur, şi croata Janica Kostelić, cu 3 medalii de aur şi una de argint la schi alpin.

În probele de combinată nordică, Samppa Lajunen din Finlanda devine primul sportiv din categoria sa care câştigă trei medalii de aur la aceeaşi ediţie a Jocurilor Olimpice de iarnă. Dar campionul campionilor e neamţul Georg Hackl: cu argintul din proba individuală de sanie, Hackl devine primul sportiv din istoria Jocurilor Olimpice de iarnă care câştigă o medalie în aceeaşi probă individuală la cinci ediţii consecutive ale competiţiei olimpice.

După ce a obţinut argintul la sanie individual, Georg Hackl a devenit primul sportiv din istorie care a câştigat cinci medalii în aceeaşi probă la cinci ediţii consecutive ale JO de iarnă. Sursa foto: gettyimages

În probele de sărituri cu schiurile, elveţianul Simon Ammann apare de nicăieri şi câştigă atât trambulina normală, cât şi trambulina mare, iar norvegianul Kjetil André Aamodt cucerind două medalii de aur devine cel mai medaliat sportiv din istoria Jocurilor Olimpice de iarna la schi alpin. Peste patru ani, la Torino, el va câștiga încă un titlu olimpic și este în prezent singurul schior alpin cu 4 medalii de aur în palmares, la care mai adăugăm câte două medalii olimpice de argint și de bronz.

Kjetil André Aamodt este în prezent singurul schior alpin care a câștigat 4 medalii olimpice de aur și 20 de medalii la Campionatele Mondiale (12) și Jocurile Olimpice (8). Sursa foto: gettyimages

Vonetta Flowers, reprezentantă a ţării gazdă, a devenit prima sportivă de culoare care a cucerit un titlu olimpic la Jocurile hibernale. Aceeaşi performanţă a fost reuşită şi de hocheistul canadian Jarome Iginla.

La Salt Lake City s-a derulat încă o filă a Războiului Rece, atunci când, în urma unor presupuse înţelegeri între arbitri (dar şi pentru liniştirea spiritelor), au fost acordate, cu totul excepţional, două medalii de aur în proba de perechi, la patinaj artistic: una pentru perechea rusă Elena Berejnaia și Anton Siharulidze şi alta pentru perechea canadiană Jamie Salé și David Pelletier.

Primele locuri în clasamentul general pe medalii: Norvegia (25 de medalii, din care 13 de aur, 5 de argint, 7 de bronz), Germania (36 de medalii, din care 12 de aur, 16 de argint, 8 de bronz), SUA (34 medalii, din care 10 de aur, 13 de argint, 11 de bronz), Canada (17 medalii, din care 7 de aur, 3 de argint, 7 de bronz).

Pentru prima oară în istorie, Suedia a plecat acasă fără nicio medalie de aur. China și Australia au obținut primele lor medalii de aur la Jocurile hibernale, iar Estonia și Croatia au urcat în premieră pe podiumul olimpic la sporturi de iarnă. În total 30 de țări au obținut puncte, 24 au câstigat medalii, iar 18 au cucerit medalii de aur.

Surse: historia.ro, agerpres.ro, cosr.ro, stiridebine.ro

MOLDOVA LA SALT LAKE CITY 2002

Lotul olimpic al R. Moldova la ceremonia de deschidere a Jocurilor de la Salt Lake City. Poză din albumul „CNO al R. Moldova la 20 de ani ai”

La cea de-a XIX-a ediţie a Jocurilor Olimpice de iarnă ţara noastră a fost reprezentată deja de cinci sportivi, care au concurat la trei sporturi (biatlon, sanie şi schi fond) și 9 probe. Trei dintre sportivii Republicii Moldova erau naturalizaţi: biatloniştii ruşi Mihail Gribuşenkov şi Valentina Ciurina şi sănierul român Constantin-Liviu Cepoi. Portdrapel a fost Ion Bucşa, iar Elena Gorohova a participat pentru a treia oară la Jocurile Olimpice de iarnă, ambii au evoluat la schi fond.

De la stânga la dreapta: Ion Bucşa, Liviu Cepoi, Valentina Ciurina, Elena Gorohova, Mihail Gribuşenkov

Liviu Cepoi la competiția de la Salt Lake City. Sursa foto: gettyimages.com

Cea mai bună evoluţie dintre sportivii moldoveni a avut-o Liviu Cepoi (în 1992, 1994 şi 1998 a evoluat la Jocurile Olimpice de iarnă pentru România), care a ocupat locul 38 la întrecerile de sanie.

Iată şi rezultatele celorlalţi sportivi din Republica Moldova: Mihail Gribuşenkov (biatlon: locul 83 – 10 km sprint; locul 84 – 20 km individual), Valentina Ciurina (biatlon: locul 48 – 10 km pursuit; locul 51 – 7,5 km sprint; locul 62 – 15 km individual), Ion Bucşa (schi fond: locul 67 – 30 km liber, start în bloc), Elena Gorohova (schi fond: a abandonat – 15 km liber, start în bloc; a ratat calificarea în proba de 15 km sprint). (A.P.)

Pe 14 decembrie 2001, Î.S. „Poșta Moldovei” a pus în circulație Seria de mărci poștale „Jocurile Olimpice de Iarnă. Salt Lake City – 2002”. Seria a cuprins 2 mărci poștale și plic „Prima zi” a emisiunii. Sursa foto: filatelia.md