Istoria Jocurilor Olimpice de iarnă (22)

Continuăm serialul dedicat istoriei Jocurilor Olimpice de iarnă. Astăzi vă prezentăm ediția a XXII-a a Olimpiadei Albe, care a avut loc în orașul Soci (Rusia) în anul 2014. Partea precedentă a serialului, consacrată Jocurilor Olimpice de iarnă din 2010, o găsiți aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2026/01/istoria-jocurilor-olimpice-de-iarna-21.html

Posterul oficial al JO de iarnă din 2014. Designer – Sochi 2014 Design Team

EDIŢIA a XXII-a. SOCI 2014

Ediţia cu numărul XXII a Jocurilor Olimpice de iarnă a fost găzduită de oraşul Soci, în intervalul 7-23 februarie 2014. A fost prima ediţie a unei Olimpiade Albe organizată de Federaţia Rusă şi, totodată, cea mai mare competiţie internaţională din Rusia după destrămarea Uniunii Sovietice în 1991. În 1980, URSS a găzduit Jocurile Olimpice de vară la Moscova (https://andron-prodan.blogspot.com/2024/07/istoria-jocurilor-olimpice-moderne-20.html).

Emblema oficială a Olimpiadei de iarnă din 2014. Designer: Interbrand

Soci, o staţiune de pe malul Mării Negre, cu o populaţie de aproximativ 400.000 de locuitori a câștigat în finală în fața localităților Salzburg (Austria) și Pyeongchang (Coreea de Sud). În august 2008, guvernul georgian a cerut în mod public boicotarea evenimentului, în replică la declanșarea războiului Rusiei împotriva Gruziei.

Jocurile Olimpice de iarnă de la Soci au fost cele mai scumpe din istoria competiţiei, autorităţile Federaţiei Ruse cheltuind aproximativ 1.500 miliarde ruble (37 miliarde euro) pentru desfăşurarea impecabilă a acestora. Torța Olimpică a fost purtată de 14.000 de persoane și a ajuns pentru prima dată în istorie atât în spațiul cosmic cât și în cel mai adânc lac din lume, Baikal.

Competiţia de la Soci a fost cea mai costisitoare din istoria Jocurilor Olimpice de iarnă

Competiţia din Rusia a fost cea mai compactă Olimpiadă din istorie, arenele sportive aflându-se la doar câteva zeci de minute distanţă. În funcţie de locaţie, bazele olimpice de la Soci au fost împărţite în două mari categorii: cele aflate în Parcul Olimpic Soci, numit şi Centrul de coastă, şi cele din Centrul montan.

Jocurile Olimpice de iarnă de la Soci au fost declarate deschise de către preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, în cadrul ceremoniei de pe Stadionul Olimpic Fişt, în faţa a peste 40.000 de spectatori. Motto-ul întrecerilor a fost: „Hot. Cool. Yours” (Fierbinți. Hibernale. Ale tale). Această formulă a subliniat atmosfera intensă a competițiilor, locația de iarnă și caracterul incluziv, dedicat tuturor spectatorilor și participanților.

Leopardul, Iepurele și Ursul polar, mascotele oficiale ale JO de iarnă din 2014. Designeri: Silvia Petrova (Iepurele), Oleg Serdecinîi (Ursul polar) și Vadim Pak (Leopardul)

Au participat 2.800 de sportivi din 88 de ţări. În premieră, la Soci au avut delegaţii olimpice Malta, Paraguay, Timorul de Est, Togo, Tonga şi Zimbabwe. Cei mai mulți sportivi au venit din SUA (230), Rusia (226), Canada (220), Elveția (163), Germania (153), Austria (130), Norvegia (119), Franța (114), Italia și Japonia (câte 113), Suedia (111), Finlanda (104).

S-a concurat la 9 sporturi: biatlon, bob, curling, patinaj (artistic, viteză, short-track), hochei pe gheaţă, sanie, schi (alpin, fond, combinata nordică, sărituri, freestyle), skeleton, snowboard. Sportivii s-au întrecut în 98 de probe (51 masculine, 42 feminine, 5 mixte). Au fost incluse în programul olimpic 12 probe noi: biatlon – ştafetă mixt; patinaj artistic – echipe mixt; schi freestyle – halfpipe şi slopestyle, feminin şi masculin; sanie – ştafetă echipe mixt; sărituri cu schiurile – feminin; snowboard – slopestyle şi slalom paralel feminin şi masculin.

Ole Einar Bjørndalen la 40 de ani a cucerit din nou aurul și a ajuns la 13 medalii olimpice. Sursa foto: gettyimages.com

Unul dintre eroii Olimpiadei de la Soci a fost biatlonistul norvegian Ole Einar Bjørndalen, care, la vârsta de 40 de ani, a intrat în istorie graţie victoriei sale la sprint. După ce s-a impus la ştafeta mixtă, el a ajuns la 13 medalii olimpice, dintre care 8 de aur, 4 de argint și una de bronz, depăşind recordul de 12 medalii deţinut de compatriotul său, fondistul Bjørn Daehlie.

Sportiva norvegiană Marit Bjørgen a cucerit de trei ori aurul olimpic: în proba de 30 km start în bloc, stil liber, din concursul de schi fond, la schiatlon şi sprint pe echipe.

Victor Ahn, cel mai medaliat sportiv de la Soci. Sursa foto: gettyimages.com

Rusul Victor Ahn (Ahn Hyun-soo), sportiv născut în Coreea de Sud şi naturalizat, a fost cel mai medaliat sportiv de la Soci, cu trei medalii de aur şi una de bronz la patinaj viteză. Ţara gazdă a triumfat şi la patinaj artistic, cu cinci medalii, printre care 3 dintre cele 5 titluri atribuite. Legendarul patinator rus Evgheni Pluşenko a anunţat că şi-a încheiat cariera, la 31 de ani, după ce s-a retras din concursul individual de la Soci, din cauza durerilor pe care le-a simţit la încălzire. Totuşi, el a câştigat aurul în proba de echipe. La rândul său, belarusa Daria Domraceva a dominat probele de biatlon, obţinând trei medalii de aur.

Daria Domraceva a câștigat trei medalii de aur la Soci 2014. Sursa foto: noc.by

Turneul de hochei pe gheață atât la masculin, cât și la feminin a fost dominat de Canada. În finala masculină canadienii au învins Suedia cu scorul de 3-0, iar în meciul pentru locul trei Finlanda, care a întrecut Rusia în „sferturi”, a surclasat Statele Unite cu 5-0. La feminin Canada a învins în partida decisivă SUA, 3-2, iar în finala mică, surprinzător, Elveția a învins Suedia, 4-3.

Rusia a ocupat primul loc în clasamentul final pe echipe, cu 13 medalii de aur, 11 de argint şi 9 de bronz, fiind urmată de Norvegia (11-5-10), Canada (10-10-5) şi SUA (9-7-12). Ulterior, Rusiei i-au fost retrase mai multe medalii din cauza dopajului și ea a căzut pe locul doi, cu un total de 29 de medalii, dintre care 10 de aur, 10 de argint şi 9 de bronz. Pe locul întâi a urcat Norvegia (27 medalii, dintre care 11 de aur, 6 de argint, 10 de bronz). Pe locurile 3-5 s-au clasat: Canada (25 medalii, dintre care 10 de aur, 10 de argint, 5 de bronz), SUA (28 medalii, dintre care 9 de aur, 9 de argint, 10 de bronz) și Germania (19 medalii, dintre care 9 de aur, 5 de argint, 5 de bronz). În total 26 de țări au câstigat medalii, iar 22 au cucerit medalii de aur.

Surse: historia.ro, agerpres.ro, cosr.ro

MOLDOVA LA SOCI 2014

Delegaţia R. Moldova la ceremonia de deschidere a Olimpiadei Albe din 2014. Sursa foto: ski.md

La Olimpiada de la Soci, R. Moldova a fost reprezentată de patru sportivi (Alexandra Camenşcic, Georg Lindner, Bogdan Macovei și Victor Pînzaru), care au concurat la patru sporturi (biatlon, sanie, schi alpin şi schi fond) și 5 probe.

Dreptul de a evolua la JO-2014 l-a obţinut şi italianul naturalizat, Mirko Deflorian (schi alpin), însă acesta a refuzat participarea, motivul fiind rezultate slabe demonstarte în ajunul Olimpiadei.

Bogdan Macovei s-a clasat pe locul 36 a probei sanie, competiţie la care au participat 39 de sportivi.

Alexandra Camenşcic a concurat la două probe. Ea a înregistrat cel mai slab rezultat la biatlon, la proba de sprint pe distanţa 7,5 km, clasându-se pe ultimul loc – 84. Şi a terminat pe locul 71 din 75 de sportive în proba schi fond 10 km clasic.

Bogdan Macovei. Sursa foto: ski.md

Alexandra Camenşcic. Sursa foto: ski.md

Portdrapelul Moldovei, Victor Pînzaru, nu a reuşit să treacă de calificări în competiţia de schi fond sprint. El s-a clasat în calificări pe locul 77 din 86 de participanţi. Iniţial, Pânzaru trebuia să participe la schi fond în proba clasică, însă, până la urmă, a ales să evolueze la sprint.

Ultimul reprezentant al ţării noastre la Soci, austriacul naturalizat Georg Lindner nu a ajuns la finiş în proba de schi alpin – Super Slalom Gigant. (A.P.)

Pe 7 februarie 2014, Î.S. „Poșta Moldovei” a pus în circulație Seria de mărci poștale „Jocurile Olimpice de iarnă. Soci-2014”. Seria a cuprins 2 mărci poștale și plic „Prima zi” a emisiunii. Sursa foto: filatelia.md 

Istoria Jocurilor Olimpice de iarnă (19)

Continuăm serialul dedicat istoriei Jocurilor Olimpice de iarnă. Astăzi vă prezentăm ediția a XIX-a a Olimpiadei Albe, care a avut loc în orașul american Salt Lake City în anul 2002. Partea precedentă a serialului, consacrată Jocurilor Olimpice de iarnă din 1998, o găsiți aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2026/01/istoria-jocurilor-olimpice-de-iarna-18.html

Posterul oficial al JO de iarnă din 2002. Designer – Axiom Design, Justin Reynolds

EDIŢIA a XIX-a. SALT LAKE CITY 2002

Cea de-a XIX-a ediţie a Jocurilor Olimpice de iarnă a avut loc în statul american Utah, la Salt Lake City, în intervalul 8-24 februarie 2002. A fost cea de-a patra ediţie americană a Jocurilor Olimpice de iarnă şi, totodată, prima din noul mileniu.

Emblema oficială a Olimpiadei de iarnă din 2002. Designer: Ben Hermel/Landor Associates

De remarcat, că Olimpiada a fost un succes al locuitorilor din statul Utah, care au făcut eforturi deosebite pentru a reuşi să realizeze fără subvenţii de la stat toate construcţiile necesare bunei desfăşurări a competiţiei. A fost o ediţie cu atât mai specială cu cât nu trecuseră decât câteva luni de la atentatele teroriste din 11 septembrie 2001, care au zguduit SUA şi lumea întreagă.

Totuși, Jocurile de la Salt Lake City s-au aflat în centrul unui scandal de zile mari: câţiva membri ai Comitetului Internaţional Olimpic (CIO) au fost forţaţi să demisioneze şi alţii au fost sancţionaţi după ce s-a descoperit că acceptaseră cadouri extrem de valoroase pentru a vota pentru desemnarea oraşului american ca gazdă a competiţiei olimpice în 2002. 

Salt Lake City, capitala mormonilor, a găzduit cea mai tare ediție de până atunci a JO de iarna

În cadrul unui spectacol, care a avut loc înaintea ceremoniei de deschidere a Jocurilor, s-a adus un omagiu victimelor atentatelor din 11 septembrie 2001. Măsurile de securitate au fost impresionante: 3.500 de soldaţi din Garda Naţională, 7.000 de ofiţeri de poliţie şi peste 5.000 de membri ai Comitetului de Organizare au fost implicaţi în asigurarea securităţii.

CIO a acceptat ca drapelul american găsit printre ruinele World Trade Center să fie arborat pe Stadionul Olimpic din Salt Lake City, în cadrul ceremoniei de deschidere oficiată de preşedintele american George W. Bush. În premieră, Flacăra Olimpică a fost aprinsă de o echipă, cea a naţionalei de hochei a SUA. Motto-ul întrecerii a fost „Lite the fire within” (Aprinde focul interior).

Ursul Coal, coiotul Copper, iepurele Powder, mascotele oficiale ale JO de iarnă din 2002. Designer: Steve Small, Landor/Publicis

La Jocurile de la Salt Lake City au participat 77 de ţări şi 2.399 de sportivi, dintre care 791 femei. Camerun, Nepal, Tadjikistan și Thailanda au avut reprezentanți în premieră la Jocurile Olimpice de iarna. Cei mai mulți sportivi i-au avut: SUA (202), Germania (157), Rusia (151), Canada (150), Franța (114), Elveția (111), Italia (109), Japonia și Suedia (câte 102). A impresionat asistenţa sportivul Patrick Singleton, port-drapelul şi totodată unicul membru al delegaţiei Insulelor Bermude, care a defilat doar în şort la ceremonia de deschidere desfăşurată la o temperatură de multe grade sub zero.

În programul olimpic au fost incluse 9 sporturi: bob, biatlon, curling, hochei pe gheaţă, patinaj (artistic, viteză şi short-track), sanie, schi (alpin, sărituri, fond, freestyle şi combinata nordică), skeleton (revenit după 54 de ani), snowboard (slalom uriaş şi half-pipe). Proba nouă a fost cea de bob – 2 persoane feminin. A fost introdusă reluarea video în patinajul artistic.

Numărul probelor creşte continuu, ajungându-se la 78 (42 masculine, 34 feminine, 2 mixte). Televiziunea îşi impune din ce în ce mai evident pretenţiile, apărând mai multe modificări de regulament, menite să crească spectaculozitatea unor întreceri. Astfel, ca exemplu, la schi fond startul a fost dat în bloc, ca la atletism, iar patinajul viteză pe pistă redusă, short-track-ul depăşeste în interes varianta clasică.

După 50 de ani echipa de hochei pe gheață a Canadei a devenit campioană olimpică. Sursa foto: olympic.ca

Canada a câștigat titlul olimpic la hochei pe gheaţă în faţa SUA, atât la masculin, cât şi la feminin. Sursa foto: Facebook/Ministry of Tourism, Culture and Gaming

Deşi aflaţi pe teren propriu, americanii au cedat primul loc pe naţiuni Germaniei, dar acest lucru nu a contat prea mult faţă de dezamăgirea pierderii finalei la hochei pe gheaţă în favoarea Canadei, 2-5. Mai mult, echipa-gazdă a fost învinsă de Canada și în meciul decisiv la hochei feminin, 2-3.

 

Janica Kostelić a cucert 3 titluri şi o medalie de argint, fiind la un pas de scorul perfect. Sursa foto: gettyimages

Protagoniştii întrecerilor au fost biatlonistul norvegian Ole Einar Bjørndalen, cu 4 medalii de aur, şi croata Janica Kostelić, cu 3 medalii de aur şi una de argint la schi alpin.

În probele de combinată nordică, Samppa Lajunen din Finlanda devine primul sportiv din categoria sa care câştigă trei medalii de aur la aceeaşi ediţie a Jocurilor Olimpice de iarnă. Dar campionul campionilor e neamţul Georg Hackl: cu argintul din proba individuală de sanie, Hackl devine primul sportiv din istoria Jocurilor Olimpice de iarnă care câştigă o medalie în aceeaşi probă individuală la cinci ediţii consecutive ale competiţiei olimpice.

După ce a obţinut argintul la sanie individual, Georg Hackl a devenit primul sportiv din istorie care a câştigat cinci medalii în aceeaşi probă la cinci ediţii consecutive ale JO de iarnă. Sursa foto: gettyimages

În probele de sărituri cu schiurile, elveţianul Simon Ammann apare de nicăieri şi câştigă atât trambulina normală, cât şi trambulina mare, iar norvegianul Kjetil André Aamodt cucerind două medalii de aur devine cel mai medaliat sportiv din istoria Jocurilor Olimpice de iarna la schi alpin. Peste patru ani, la Torino, el va câștiga încă un titlu olimpic și este în prezent singurul schior alpin cu 4 medalii de aur în palmares, la care mai adăugăm câte două medalii olimpice de argint și de bronz.

Kjetil André Aamodt este în prezent singurul schior alpin care a câștigat 4 medalii olimpice de aur și 20 de medalii la Campionatele Mondiale (12) și Jocurile Olimpice (8). Sursa foto: gettyimages

Vonetta Flowers, reprezentantă a ţării gazdă, a devenit prima sportivă de culoare care a cucerit un titlu olimpic la Jocurile hibernale. Aceeaşi performanţă a fost reuşită şi de hocheistul canadian Jarome Iginla.

La Salt Lake City s-a derulat încă o filă a Războiului Rece, atunci când, în urma unor presupuse înţelegeri între arbitri (dar şi pentru liniştirea spiritelor), au fost acordate, cu totul excepţional, două medalii de aur în proba de perechi, la patinaj artistic: una pentru perechea rusă Elena Berejnaia și Anton Siharulidze şi alta pentru perechea canadiană Jamie Salé și David Pelletier.

Primele locuri în clasamentul general pe medalii: Norvegia (25 de medalii, din care 13 de aur, 5 de argint, 7 de bronz), Germania (36 de medalii, din care 12 de aur, 16 de argint, 8 de bronz), SUA (34 medalii, din care 10 de aur, 13 de argint, 11 de bronz), Canada (17 medalii, din care 7 de aur, 3 de argint, 7 de bronz).

Pentru prima oară în istorie, Suedia a plecat acasă fără nicio medalie de aur. China și Australia au obținut primele lor medalii de aur la Jocurile hibernale, iar Estonia și Croatia au urcat în premieră pe podiumul olimpic la sporturi de iarnă. În total 30 de țări au obținut puncte, 24 au câstigat medalii, iar 18 au cucerit medalii de aur.

Surse: historia.ro, agerpres.ro, cosr.ro, stiridebine.ro

MOLDOVA LA SALT LAKE CITY 2002

Lotul olimpic al R. Moldova la ceremonia de deschidere a Jocurilor de la Salt Lake City. Poză din albumul „CNO al R. Moldova la 20 de ani ai”

La cea de-a XIX-a ediţie a Jocurilor Olimpice de iarnă ţara noastră a fost reprezentată deja de cinci sportivi, care au concurat la trei sporturi (biatlon, sanie şi schi fond) și 9 probe. Trei dintre sportivii Republicii Moldova erau naturalizaţi: biatloniştii ruşi Mihail Gribuşenkov şi Valentina Ciurina şi sănierul român Constantin-Liviu Cepoi. Portdrapel a fost Ion Bucşa, iar Elena Gorohova a participat pentru a treia oară la Jocurile Olimpice de iarnă, ambii au evoluat la schi fond.

De la stânga la dreapta: Ion Bucşa, Liviu Cepoi, Valentina Ciurina, Elena Gorohova, Mihail Gribuşenkov

Liviu Cepoi la competiția de la Salt Lake City. Sursa foto: gettyimages.com

Cea mai bună evoluţie dintre sportivii moldoveni a avut-o Liviu Cepoi (în 1992, 1994 şi 1998 a evoluat la Jocurile Olimpice de iarnă pentru România), care a ocupat locul 38 la întrecerile de sanie.

Iată şi rezultatele celorlalţi sportivi din Republica Moldova: Mihail Gribuşenkov (biatlon: locul 83 – 10 km sprint; locul 84 – 20 km individual), Valentina Ciurina (biatlon: locul 48 – 10 km pursuit; locul 51 – 7,5 km sprint; locul 62 – 15 km individual), Ion Bucşa (schi fond: locul 67 – 30 km liber, start în bloc), Elena Gorohova (schi fond: a abandonat – 15 km liber, start în bloc; a ratat calificarea în proba de 15 km sprint). (A.P.)

Pe 14 decembrie 2001, Î.S. „Poșta Moldovei” a pus în circulație Seria de mărci poștale „Jocurile Olimpice de Iarnă. Salt Lake City – 2002”. Seria a cuprins 2 mărci poștale și plic „Prima zi” a emisiunii. Sursa foto: filatelia.md