Istoria Jocurilor Olimpice de iarnă (14)

Continuăm serialul dedicat istoriei Jocurilor Olimpice de iarnă. Astăzi vă prezentăm ediția a XIV-a a Olimpiadei Albe, care a avut loc în orașul Sarajevo în anul 1984. Partea precedentă a serialului, consacrată Jocurilor Olimpice de iarnă din 1980, o găsiți aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2026/01/istoria-jocurilor-olimpice-de-iarna-13.html

Posterul oficial al JO de iarnă din 1984. Designeri – Radmila Jovandić, Laura Levi, Saša Levi (fotografie)

EDIŢIA a XIV-a. SARAJEVO 1984

Cea de-a XIV-a ediţie a Jocurilor Olimpice de iarnă s-a desfăşurat în Iugoslavia, la Sarajevo, între zilele de 8 şi 19 februarie 1984. După Moscova, care a găzduit Jocurile Olimpice de vară din 1980, capitala Bosniei și Herțegovina a fost al doilea oraş dintr-o ţară socialistă care a organizat Jocurile Olimpice, de data aceasta de iarnă. Alegerea oraşului iugoslav de către Comitetul Internaţional Olimpic a surprins multă lume, având în vedere faptul că Sarajevo a intrat în competiţie cu Sapporo (Japonia) şi Stockholm (Suedia).

Sarajevo a fost gazda unicei Olimpiade Albe organizate de o țară din blocul comunist

Această ediţie a Jocurilor Olimpice de iarnă a fost prima care s-a desfăşurat sub preşedinţia marchizului Juan Antonio Samaranch. Deschiderea oficială pe stadionul Asim Ferhatović Hase a fost făcută de Mika Spiljak, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia.

Emblema oficială a Olimpiadei de iarnă din 1984. Designer: Miroslav Antonić Roko

La Jocuri au participat 1.272 de atleți, dintre care 274 femei, din 49 de ţări. Și-au făcut debutul sportivi din Egipt, Insulele Virgine Britanice, Monaco, Porto Rico şi Senegal (toți s-au prezentat cu câte un singur atlet). Cei mai mulți reprezentanți i-au avut: SUA (107), URSS (99), RF Germania (84), Italia (74), Iugoslavia (72).

S-a concurat la şase sporturi: bob, biatlon, hochei pe gheaţă, patinaj artistic şi viteză, sanie, schi (alpin, sărituri, fond şi combinata nordică) şi 39 de probe (24 masculine, 13 feminine, două mixte). O probă nou introdusă în programul olimpic a fost 20 km feminin (schi fond). Schiul pentru persoanele cu dizabilități a debutat ca sport demonstrativ.

Lupul Vučko, mascota oficială a JO de iarnă din 1984. Designer: Jože Trobec

Din punct de vedere mediatic, Olimpiada a fost un mare succes: 7.393 de ziarişti acreditaţi, pentru prima oară mai mulţi decât sportivi, 59 de televiziuni, două miliarde de telespectatori, inclusiv din Africa.

Vedeta editiei a fost Marja-Lisa Kirvesniemi- Hämäläinen, câştigătoare a trei medalii de aur şi una de bronz la schi fond. Sursa foto: snl.no

Eroina întrecerilor a fost finlandeza Marja-Liisa Kirvesmiemi-Hämäläinen, care a câştigat toate cele trei probe individuale ale competiţiei de schi fond, dar şi un bronz cu ştafeta, devenind şi cel mai medaliat sportiv al Jocurilor din Iugoslavia. Arc peste timp, finlandeza va deveni, de altfel, singura femeie participantă la şase ediţii ale Jocurilor Olimpice de iarnă, de la Innsbruck 1976 la Lillehammer 1994, obţinând alte trei medalii olimpice de bronz.

Patinatorii britanici Jayne Torvill şi Christopher Dean au încântat publicul şi juriul, obţinînd aurul în proba de dans, într-un program senzaţional în care muzica şi sportul s-au împletit excepţional. Sursa foto: gettyimages.com

A intrat în istorie și cuplul de patinatori britanici Jayne Torvill – Christopher Dean, care au uimit juriul și lumea întreagă cu excepționala lor evoluție pe compoziția muzicală „Bolero” al lui Maurice Ravel, pentru care au obținut nu mai puţin de 9 note maxime la impresia artistică. Nu întâmplător celebrul dirijorul Daniel Harding spunea peste ani de pe scena Festivalului de la San Remo că, văzându-i pe viu pe Torvill şi Dean, s-a îndrăgostit de muzica clasică. La Sarajevo a debutat în competiţia olimpică o altă stea a patinajului artistic, est-germana Katarina Witt, care a cucerit aurul în dauna campioanei mondiale Rosalynn Summers (SUA).

Gaétan Boucher şi Karin Enke au devenit dublu campioni olimpici la Sarajevo 1984. Sursa foto: wikipedia.org și Facebook/Sarajevo 1984 Winter Olympics

Dupa isprava lui Eric Heiden, 5 medalii de aur din 5 posibile la Jocurile Olimpice precedente, americanii nu obțin absolut nicio medalie la patinaj viteză. În schimb la această probă, canadianul Gaétan Boucher şi est-germana Karin Enke câștigă fiecare câte două medalii de aur, iar fraţii gemeni Phil şi Steve Mahre din SUA ocupă primul şi al doilea loc la slalom. La slalom uriaş, reprezentantul ţării gazdă, Jure Franko, a cucerit medalia de argint, aducând Iugoslaviei prima medalie la Jocurile Olimpice de iarnă.

Jure Franko a câștigat prima medalie olimpică pentru Iugoslavia. Sursa foto: Facebook/Rock N Roll Ambulance - Dinda Vibe - Zippo Slovenia

URSS a recâştigat titlul olimpic la hochei pe gheață, egalând Canada la palmaresul medaliilor de aur la această disciplină (şase). Reamintim, canadienii au devenit campioni olimpici în 1920, 1924, 1928, 1932, 1948 și 1952, iar sovieticii în 1956, 1964, 1968, 1972, 1976 și 1984.

În 2018, revista americană Athlon Sports a desemnat selecționata URSS din 1984 drept cea mai bună din istoria turneelor olimpice la hochei pe gheață. Sursa foto: TASS

Iugoslavia a găzduit impecabil Jocurile Olimpice de iarnă din 1984 şi nu a oferit niciun semn al războiului care se va declanşa în ţară șapte ani mai târziu, care va duce la dezmembrarea ei și apariția statelor independente Croația, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia și Slovenia. Nu întâmplător la festivitatea de închidere a Olimpiadei, Juan Antonio Samaranch, președintele CIO, a declarat: „Jocurile de la Sarajevo au fost cel mai bine organizate din istoria întrecerilor olimpice de iarnă”.

 

În prezent, locul unde s-au petrecut Jocurile Olimpice de iarnă din 1984 este unul abandonat și arată ca o ruină. Sursa foto: Facebook/Sarajevo 1984 Winter Olympics

Minunile din RDG au continuat și la Olimpiada Albă din 1984. URSS a luat cele mai multe medalii, 25 (6 de aur, 10 de argint, 9 de bronz), dar est-germanii i-au devansat pe sovietici la capitolul aur (24 medalii, dintre care 9 de aur, 9 de argint, 6 de bronz), ocupând astfel locul întâi în clasamentul pe medalii. Au urmat: SUA (8 medalii, câte 4 de aur și de argint), Finlanda (13 medalii, dintre care 4 de aur, 3 de argint, 6 de bronz), Suedia (8 medalii, dintre care 4 de aur, 2 de argint, 2 de bronz). În total 21 țări au obținut puncte, 17 au câstigat medalii, iar 11 au cucerit medalii de aur.

Surse: historia.ro, agerpres.ro, cosr.ro, stiridebine.ro