Istoria
Jocurilor Olimpice de iarnă (15)
Continuăm
serialul dedicat istoriei Jocurilor Olimpice de iarnă. Astăzi vă prezentăm
ediția a XV-a a Olimpiadei Albe, care a avut loc în orașul canadian Calgary în anul
1988. Partea precedentă a serialului, consacrată Jocurilor Olimpice de iarnă
din 1984, o găsiți aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2026/01/istoria-jocurilor-olimpice-de-iarna-14.html
Posterul oficial al JO de iarnă din 1988.
Designer – Larry Fischer (fotografie), Justason & Tavender
EDIŢIA a XV-a. CALGARY 1988
După șase încercări nereuşite, Canada a obţinut în fine dreptul de
a găzdui Jocurile Olimpice de iarnă. Astfel, cea de-a XV-a ediţie a Olimpiadei
Albe a avut loc la Calgary. Situat în provincia Alberta, el este, alături de
Toronto şi Montreal, unul dintre cele mai mari oraşe din Canada. Îşi trage
numele de la o plajă scoțiană, Calgary Bay, de pe Insula Mull, aducând cu el
conexiunea culturală scoțiană.
Emblema oficială a Olimpiadei de iarnă
din 1988. Designer: Gary W. Pampu
Olimpiada din 1988 avea să fie cea mai lungă
de până atunci, după ce organizatorii locali au convins CIO că astfel vor avea
parte de o mediatizare TV la nivelul Jocurilor de vară şi de venituri pe
măsură. Prin urmare, durata întrecerilor a fost extinsă de la 12 la 16 zile (13-28
februarie), incluzand trei week-end-uri.
Pe Stadionul McMahon a avut loc deschiderea oficială
de către Jeanne Mathilde Sauvé, guvernatoarea generală a Canadei. În premieră,
în paralel cu deviza oficială a mișcării olimpice moderne „Citius, Altius,
Fortius” (Mai repede, mai sus, mai puternic) a fost folosit motto-ul întrecerii
„Can’t You Feel It?” (Poți să
simți?), o expresie menită să transmită energia, entuziasmul și bucuria
evenimentului, iar ursii polari Hidy si Howdy, animale simbolice regiunilor
arctice, au constituit prima pereche de mascote din istoria Jocurilor Olimpice
de iarna.
Urșii polari Hidy și Howdy, mascotele oficiale ale JO de iarnă din 1988.
Designer: Sheila Scott
La competiții au participat 1.423 de sportivi,
dintre care 301 femei, din 57 de ţări. Jamaica, Fiji, Guam, Guatemala si
Antilele Olandeze au fost reprezentate în premieră la Jocurile Olimpice de iarnă.
Cei mai mulți sportivi i-au avut: SUA (117), Canada (112), URSS (101), Germania
de Vest (90).
Câte un singur atlet au delegat Belgia, Danemarca, Fiji, Filipine, Guam și
Luxemburg. Participarea numeroasă a ilustrat cum nu se poate mai clar progresul comunicațiilor,
distanțele nemaifiind un impediment.
Cele şase sporturi incluse în programul olimpic au
fost: bob, biatlon, hochei pe gheaţă, patinaj (artistic şi viteză), sanie, schi
(alpin, sărituri, fond şi combinata nordică). Sportivii s-au întrecut în 46 de
probe (28 masculine, 16 feminine, două mixte). Programul s-a mărit cu patru probe
noi: slalom super uriaș (a revenit
după o absenţă de 40 de ani), combinata
alpină (schi alpin), probele pe
echipe la sărituri și combinata
nordică. Schiul, cel mai favorizat de dilatarea programului olimpic, are
acum exact jumătate din probele întrecerilor – 23 din 46! Curlingul, joc
sportiv de origine scoţiană, patinajul viteză pe short track şi stilul liber la
schi au avut statut demonstrativ.
Stadionul McMahon unde au avut loc ceremoniile de deschidere și închidere
a Olimpiadei Albe din 1988 în zilele noastre. Sursa foto: wikipedia.org
În prezent, locul unde au fost organizate Jocurile Olimpice de iarnă în 1988
este utilizat pentru odihna și
distracția turiștilor și localnicilor
Deoarece a crescut numărul de
probe, drepturile de televiziune sporite încep să pună problema „vârfului de
sarcină” pentru marile canale și exclusivități, astfel că conducătorii mișcării
olimpice se gândesc serios la decalarea Jocurilor de iarnă de cele de vară. Lucru
ce se va întâmpla după înca un ciclu olimpic.
În premieră, la Calgary întrecerile de patinaj
viteză au avut loc într-o arenă acoperită, iar spectatorii au stat în sfârșit alături
de sportivi. Tot pentru prima dată, au fost acceptaţi în competiţie hocheiştii
profesionişti, dar NHL (Liga Națională de Hochei) nu le-a permis prezența. Probele de schi alpin
s-au desfăşurat pe pârtii amenajate cu zăpadă artificială.
Au avut loc numeroase schimbări în programul
Jocurilor din cauză că în acea perioadă a bătut vântul „Chinook”, celebrul vânt
cald din Munții Stâncoși, care atinge uneori viteze de 160 km/h.
Calgary 1988 este momentul debutului olimpic al unui schior care va face istorie:
Alberto Tomba. Sursa foto:
gettyimages.com
Eroii concursului de schi alpin au fost italianul
Alberto Tomba şi elveţianca Vreni Schneider, învingători la slalom şi slalom
uriaş. Săriturile cu schiurile au fost dominate de „finlandezul zburător”, Matti
Nykänen, care a obţinut toate cele trei medalii de aur. La rândul său, olandeza
Yvonne Van Gennip a cucerit de trei ori aurul olimpic la patinaj viteză şi a stabilit
două noi recorduri mondiale.
Matti Nykänen câştigă ambele probe
individuale de sărituri cu schiurile, devenind primul săritor care obţine două
medalii de aur la aceeaşi ediţie a Jocurilor, şi apoi, încă un aur în proba pe
echipe (trambulina mare). Foto: Bob Pearson/AFP/Getty Images
Patinatorii de viteză Yvonne Van Gennip
și Leendert „Leo” Visser au câștigat 5 medalii olimpice
pentru Olanda. Van Gennip – trei de aur, Visser – câte una de argint și de
bronz. Sursa foto:
Christa Rothenburger din Republica Democrată
Germană a scris istorie, fiind prima femeie care a câştigat medalii în același
an atât la Jocurile Olimpice de iarnă, cât şi la cele de vară. Astfel, atleta est-germană
a cucerit la Calgary titlul olimpic la patinaj viteză, pe distanţa de 1.000 m, argintul
olimpic la patinaj viteză pe distanţa de 500 m, iar şapte luni mai târziu a
obţinut argintul olimpic la ciclism pe velodrom (proba de sprint), la Jocurile
Olimpice de vară de la Seul (https://andron-prodan.blogspot.com/2024/07/istoria-jocurilor-olimpice-moderne-22.html).
Christa Rothenburger în premieră a câştigat
medalii atât la Jocurile Olimpice de iarnă, cât şi la cele de vară. Sursa foto:
gettyimages.com și wikipedia.org
Cele mai îndârjite bătălii par să se fi dat însă
în probele de patinaj artistic. „Battle of the Carmens”, aşa cum a rămas în
istorie înfruntarea dintre est-germana Katarina Witt, campioana olimpică în
exerciţiu, şi Debi Thomas, din SUA, ambele alegând să patineze în programul
lung pe muzică din opera „Carmen” a lui Bizet. Dar şi „Battle of the Brians”,
cum a fost numită, în presa occidentală, rivalitatea (olimpică) dintre
canadianul Brian Orser şi americanul Brian Boitano.
În competiţia fetelor, Katarina Witt, „cea mai
frumoasă faţă a socialismului” (potrivit revistei „Time”), va reuşi să-şi apere
titlul olimpic obţinut la Sarajevo, patru ani mai devreme, devenind a doua
sportivă din istorie, după Sonja Henie, care va face asta. Debi Thomas, care a
câştigat bronzul, a devenit prima americană de origine africană câştigătoare a
unei medalii la Olimpiada de iarnă.
La patinaj artistic feminin, est-germana
Katarina Witt şi-a apărat cu succes titlul olimpic, iar la competiţia
masculină, americanul Brian Boitano a triumfat în faţa rivalului său canadian,
Brian Orser. Sursa foto: gettyimages.com
De partea cealaltă, Boitano câştigă aurul olimpic
în faţa lui Orser într-una dintre cele mai strânse şi memorabile competiţii din
istoria disciplinei. Este a doua medalie olimpică de argint pentru Brian Orser,
care nu trăieşte, în timpul carierei de sportiv, emoţia aurului olimpic. O va
face mult mai târziu, în calitate de antrenor, când sportiva sa, Yuna Kim din
Coreea de Sud, va obţine titlul suprem la Jocurile Olimpice de iarnă de la
Vancouver 2010. Ziarele vor titra atunci: „Brian Orser şi-a primit în sfârşit aurul”.
L-a aşteptat 22 de ani.
Calgary 1988 a fost cântecul de lebădă pentru URSS
si RDG, care s-au clasat în această ordine pe locurile 1-2 în toate
clasamentele. Cine îsi imagina că peste 4 ani aceste țări nu vor mai exista... Uniunea
Sovietica a câștigat 29 de medalii, dintre care 11 de aur, câte 9 de argint și de
bronz. RD Germană a obținut 25 de medalii, dintre care 9 de aur, 10 de argint
și 6 de bronz. Pe locurile următoare s-au situat: Elveția (15 medalii, câte 5 de
aur, de argint și de bronz), Finlanda (7 medalii, dintre care 4 de aur, una de
argint și 2 de bronz) și Suedia (6 medalii, dintre care 4 de aur și 2 de
bronz). În total 20 țări au obținut puncte, 17 au câstigat medalii, iar 11 au
cucerit medalii de aur.
Surse: historia.ro, agerpres.ro, cosr.ro, stiridebine.ro
