среда, 4 ноября 2020 г.

Legendele sportului moldovenesc

CAMPIONUL OLIMPIC TUDOR CASAPU (ETERNUL CAMPION)

Motto: „Și în haltere, și în viața personală a dovedit că este un luptător”.

Nicu VLAD, campion olimpic, prim-vicepreședinte al Federației Internaționale de Haltere, Președintele Federației de Haltere din România

Campionul olimpic Tudor Casapu a reuşit să concretizeze imaginea unui sportiv şi om rafinat, cu un profundul simţ al răspunderii civice, a unui performer înarmat cu buna pregătire practică, teoretică şi estetică în domeniul olimpismului. Merită respectat şi promovat ca o adevărată valoare naţională şi sportivă din următoarele considerente:

1. Este singurul campion olimpic al Republicii Moldova într-o probă individuală (Barcelona, 1992).

Tudor Casapu, surîs candid de campion olimpic, Barcelona, 1992. Arhiva privată Tudor Casapu

2. Este făuritor de istorie recentă a Republicii Moldova, eroul graţie căruia pentru prima oară, Drapelul de Stat şi Imnul de Stat al ţării noastre a fost, respectiv arborat şi intonat pe cea mai înaltă culme sportivă (Barcelona, 30 iulie 1992).

3. A fost singurul moldovean cvadriplu campion al URSS la haltere (1987-1990).

4. A fost singurul moldovean antrenat şi susţinut de celebrul sportiv rus Vasili Alekseev, deţinătorul a 80 de recorduri mondiale (concura la popularitate cu însuşi Leonid Ilici Brejnev, secretar general al PC al URSS!).

5. Este copilul de la ţară (provine dintr-o familie de ţărani cu zece copii), care a demonstrat că se pot obţine rezultate excelente şi doar prin talent şi dăruire.

6. Din 2003, de cînd este preşedintele Federaţiei de Haltere din Republica Moldova, această instituţie sportivă este cea mai performantă în domeniul sportului naţional. Doar între 2006 şi 2014, halterofilii moldoveni au adus ţării noastre două medalii de bronz la Jocurile Olimpice de la Londra (2012), 41 de medalii de aur, 51 de argint şi 49 de bronz cîştigate la campionatele mondiale, europene etc. A creat o pleiadă de halterofili care promovează cu succes valorile olimpice şi simbolurile naţionale ale Republicii Moldova.

7. În 1979 a învins la concursul republican al tinerilor interpreţi cu melodia „Bate vîntul, iarba suflă /Dorul mamei mă usucă...” de Teodor Negară. Dacă nu făcea sport de performanţă, la sigur promova cu succes muzica populară autentică.

8. Este săteanul ancorat în valorile perene ale localităţii de baştină (Mingir, Hînceşti), cel care vede-n locul natal un univers.

9. Stema satului Mingir, raionul Hâncești, elaborată de autorul Silviu Andrieș-Tabac și desenată de pictorul Iurie Caminschi, are următoarea blazonare: scut tripartit în pal; în prima partiţiune, pe argint, o cruce roşie plină; într-a doua, pe albastru, o ramură de măslin în pal, de aur; într-a treia, pe argint, o cruce neagră plină; în capul triunghiular al scutului, în câmp roşu, un cap de bour de aur; scutul timbrat cu o coroană sătească de aur. Cel de-al doilea cartier heraldic, albastru și încărcat cu ramură de măslin de aur, este tocmai ofranda pusă la picioarele eroului nostru, care a dus faima locului de baștină în lumea întreagă. Explicația oficială a simbolicii heraldice este: „Ramura de aur de măslin în câmp albastru dintr-a doua partiţiune a scutului marchează victoria halterofilului Tudor Casapu, originar din Mingir, campion al URSS, european şi mondial, la Jocurile Olimpice din 1992 de la Barcelona, când pentru prima dată în istorie drapelul Republicii Moldova a fost ridicat pe cea mai înaltă treaptă sportivă. În Grecia Antică, până la sfârşitul secolului al VI-lea î. Hr., cununa naturală de ramuri de măslin era premiul oferit pentru victorii sportive la jocurile olimpice, spre deosebire de cununile de stejar şi laur care se ofereau la jocurile phytice, precum şi cununile de ţelină şi ulterior de pin, oferite la jocurile istmice”.

10. Graţie sportului a reuşit să trişeze moartea de cel puţin două ori. În copilărie a fost diagnosticat cu viciu cardiac, iar la 47 de ani a suportat un transplant de ficat, boli pe care le-a îndepărtat cu ajutorul sportului.

Dr. Ion Valer XENOFONTOV,

Institutul de Studii Enciclopedice al Academiei de Știinţe a Moldovei

Комментариев нет:

Отправить комментарий