пятница, 13 ноября 2020 г.

La mijlocul lunii octombrie curent, a avut loc lansarea volumului de studii ”O utopie devenită realitate: învăţământul superior în RSS Moldovenească – de la planificare la reproducere”, coordonatorii căruia sunt foștii mei colegi de la facultatea de istorie USM, Liliana ROTARU și Ion XENOFONTOV

În capitolul ”Viața studențească la Institutul de Stat de Medicină din Chișinău (1945-1991)” autorii Lidia PRISAC și Ion XENOFONTOV fac o analiză a activității extracurriculare de la această instituție, unde se referă și la activitatea sportivă a actualei Univerități de Stat de Medicină şi Farmacie ”Nicolae Testemiţeanu”.

 

VIAȚA SPORTIVĂ LA INSTITUTUL DE MEDICINĂ DIN CHIȘINĂU

Un rol aparte în viaţa instituţiei l-au deţinut activităţile sportive. În apropierea Blocului Central al Institutului studenţii jucau fotbal pe terenul viran, iar la umbra copacilor se pregăteau pentru susţinerea examenelor [Gheorghe Baciu, O viaţă de zbucium.., p. 89], în primii anii de după război studenţii nu dispuneau de mijloace financiare necesare pentru echipamentul sportiv, de aceea mulţi dintre ei, în special băieţii, făceau lecţiile de sport în hainele în care se prezentau şi la celelalte discipline [Arhiva Naţională a Republicii Moldova (ANRM), F. 3059, inv. 1, d. 191, ff. 77-78, 86].

Prestaţia studenţilor la competiţiile sportive era afişată prioritar în instituţiile de învăţământ superior [Aurelia Felea, Studenţi şi cadre didactice în anii 1944-1956. Câteva repere pentru reconstituirea contextului social al formării elitelor din Moldova Sovietică. în: Colloquium politicum, Anul II, 2011, nr. 1, p. 102]. Practicarea intensă a unor genuri sportive, cum ar fi baschetul, aducea cu sine şi resurse alimentare suplimentare, prin acordarea de taloane la cantină, în perioada competiţiilor [Victor Gheţeul, Anii tinereţii şi ai maturităţii. în: Curierul Medieval, 2005, nr. 5 (287), p. 41].

În anul 1951 studenţii de la ISMC au obţinut locul I la competiţia republicană de volei.

Studenţii participau şi la competiţii unionale. Secţia de gimnastică sportivă îl avea ca antrenor pe N. Degteriov [Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova.., p. 37].

Mediciniştii trebuiau să le reuşească pe toate, inclusiv să participe, „în calitate de suporteri, la principalele meciuri de fotbal şi la aproape toate competiţiile sportive din Institut”. Tinerii preferau însă fotbalul, şahul, baschetul, voleiul, boxul şi luptele greco-romane [Gheorghe Baciu, O viaţă de zbucium.., pp. 108,110].

Valeriu Rudic

Unii studenţi ai ISMC aveau performanţe deosebite în domeniul sportului. Între anii 1965 şi 1967, Valeriu Rudic (află aici despre performanțele sportive obținute de oamenii de știință din Moldova: https://andron-prodan.blogspot.com/2018/08/20-2018-80.html), viitor membru titular al ASM, a fost campion al RSSM la lupte libere (fiind antrenat de maestrul în sport Ion Dobrovolschi), iar din 1967 – maestru al sportului din URSS la această probă sportivă, unul dintre cei mai tineri din spaţiul sovietic [E. Попушой, Ecть первый чемпион. în: Meдик, 5 июня 1967, c. 2]. Ar fi continuat cu succes cariera sportivă, dacă mama nu ar fi insistat că ea îşi doreşte să-l vadă, în primul rând, instruit în domeniul medicinei [Ion Vaier Xenofontov, Zece curiozităţi din biografia academicianului Valeriu Rudic (Savantul cu performanţe sportive). în: Moldova Suverană. Cotidian naţional independent, nr. 20 (2107), 22 februarie 2016, p. 2].

La competiţiile sportive universitare, cel mai exigent arbitru era considerat profesorul Gheorghe Ghidirim [Referitor la pasiunea sa pentru sport, acad. Gh. Ghidirim avea să specifice: „Dragostea de sport, ţin minte, a încolţit din copilărie, când împreună cu fratele mai mic, Nicolae, şi alţi copii nu ne-am înfricoşat şi am învins un tăuraş, de care se temea tot satul. Am prins putere şi încredere, şi am început-o cu luptele, au urmat alte genuri sportive. Deţin titlurile de maestru în sport la lupte libere şi de candidat în maeştri la badminton, ultima o practic şi în prezent. Sunt preşedintele Clubului Republican al badmintoniştilor”. A se vedea: Tudor Mustaţă Inteligenţa, eternă virtute. în: Medicus, 2014, nr. 4-6 (871-873), p. 10], apreciat ca un maestru de ceremonii al „sportului tradiţional la români” [Nicolai Ambrosi, Pavel Brădescu, Sport: mică encilopedie, Ediţia a doua, revăzută şi adăugită /Resp. de ed. Ion Xenofontov. Chişinău: Institutul de Studii Enciclopedice, 2015, p. 332], al luptei corp la corp – Trânta. în funcţie de categoria de vârstă, cei mai buni sportivi erau premiaţi cu „berbecul viu”, „cocoşul viu” şi „gânsacul viu”, înmânate cu mult fast câştigătorilor [Gheorghe Ghidirim, O minte sănătoasă în corp sănătos. în: Academicianul Valeriu Rudic: biobibliografie /Resp. de ed. Ion Vaier Xenofontov. Chişinău: Biblioteca Ştiinţifică Centrală „Andrei Lupan” (Institut), 2017, pp. 43-44, 202].

În economia discuţiilor de agrement, întreţinute în căminele studenţeşti, se vorbea despre meciurile de fotbal. Era o stratagemă de evadare din cotidianul stresant.

Începând cu anul 1959, s-au organizat spartachiade între selecţionatele facultăţilor, la 12-14 probe. În vederea pregătirii pentru Spartachiada a VII-a din anul 1989 a institutelor de medicină din URSS, V.V. Gagauz, şeful Catedrei de educaţie fizică şi de sănătate, V.H. Guragata, preşedintele Clubului Sportiv, urmau să asigure calitatea pregătirii selecţionatei ISMC la baschet (bărbaţi şi femei), tenis de masă, atletică uşoară, badminton. În acest scop, s-au rezervat zece zile pentru pregătirea echipelor. Studenţii antrenaţi în aceste activităţi sportive, cu titlu de excepţie, puteau susţine examenele în afara programului general stabilit [AUSMF „Nicolae Testemiţanu”, inv. 1, d. 2345, f. 39-40]. La mijlocul anilor 1990 se organizau, de două ori pe an, spartachiade, cu premierea învingătorilor.

În concluzie, având la bază materialele de arhivă, izvoarele orale (interviuri cu martorii direcţi), materialele din presa timpului şi din literatura de specialitate, putem spune că activitatea ştiinţifico-didactică a angajaţilor şi a studenţilor din cadrul ISMC a fost în strânsă corelare cu preocupările din cadrul organizaţiilor sindicale, reflectate în prestarea muncii patriotice de către studenţi. În acelaşi timp, activitatea artistică şi cea sportivă au completat armonios viaţa dinamică a instituţiei de învăţământ superior.

dr. Lidia PRISAC,

cercetător ştiinţific coordonator, Institutul Patrimoniului Cultural, Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt 1, Chişinău, Republica Moldova.

dr. Ion Valer XENOFONTOV,

conferenţiar universitar, Facultatea de Istorie şi Filosofie, Universitatea de Stat din Moldova, str. Alexei Mateevici 60, Chişinău, Republica Moldova.

Комментариев нет:

Отправить комментарий