пятница, 3 июля 2015 г.



Reprezentanţii Moldovei la Jocurile Olimpice (partea a doua)

Ca răspuns la boicotul ţărilor occidentale al Olimpiadei din 1980 de la Moscova, Uniunea Sovietică şi sateliţii săi au refuzat participarea la Jocurile Olimpice din 1984 de la Los Angeles (SUA).
Din fericire pentru Mişcarea Olimpică, peste patru ani la Seul (Coreea de Sud) nu a mai existat niciun boicot. RSSM a fost reprezentată la ediţia din 1988 a Jocurilor Olimpice de cinci sportivi (toţi băieţi), care au concurat la tot atâtea discipline: Nicolae Juravschi (kaiac-canoe), Iurie Başcatov (nataţie), Timofei Screabin (box), Vladimir Iuvcenco (canotaj) şi Oleg Moldovan (tir). Acasă moldovenii au revenit cu patru medalii (două de aur, câte una de argint şi de bronz).
Nicolae Juravschi şi Victor Reneiski la JO din 1988
Nicolae Juravschi a devenit primul moldovean dublu campion olimpic. În proba de canoe-dublu 500 metri, Juravschi alături de belarusul Victor Reneiski a obţinut rezultatul 1.41,77, întrecând echipajele din Polonia (1.43,61) şi Franţa (1.43,81), iar pe distanţa 1.000 metri, cu rezultatul 3.48,36, au fost întrecute echipele din Republica Democrată Germană (3.51,44) şi Polonia (3.54,33).
Înotătorul de stil liber Iurie Başcatov a concurat la trei probe. La 100 metri el a ocupat locul 5 (din 77 participanţi) cu rezultatul 50,08. La 200 metri s-a clasat pe locul 22 (din 63) cu rezultatul 1.52,04. La ştafeta 4 x 100 m echipa URSS (Ghennadi Prigoda, Iurie Başcatov, Nikolai Evseev şi Vladimir Tkacenko) a ocupat locul doi cu rezultatul 3.18,33, fiind întrecută de SUA, care cu rezultatul 3.16, 53 a stabilit un nou record mondial.
Bălţeanul Timofei Screabin 
a devenit primul boxer moldovean medaliat la JO
Pugilistul Timofei Screabin (categoria de greutate 51 kg) a câştigat în premieră pentru boxul moldovenesc medalia olimpică de bronz. În semifinală el a cedat în faţa viitorului campion olimpic, Kim Kwan Sun din Coreea de Sud.
Ţintaşul Oleg Moldovan a debutat la JO în 1988
Viitorul medaliat olimpic, Oleg Moldovan, a debutat la Jocurile Olimpice din 1988. La proba de tir 50 metri, 60+10 trageri la ţinta mobilă el a ocupat locul 14 (din 23 de participanţi) cu rezultatul 583 de puncte.
De asemenea la Seul au evoluat şi o serie de atleţi, discipoli ai şcolii sportive moldoveneşti: Igor Dobrovolski (fotbal), Serghei Marcoci (polo pe apă), Natalia Rusnacenko (handbal) şi Pavel Krupko (canotaj).
Igor Dobrovolski, absolvent al Şcolii-internat republicane cu profil sportiv din Chişinău, a devenit campion olimpic la fotbal. În finală selecţionata URSS a învins Brazilia cu scorul de 2-1 (după prelungiri), iar Dobrovolski a marcat un gol din penalty. El a evoluat în toate cele şase meciuri disputate de echipa sovietică şi a devenit golgheterul formaţiei cu 6 reuşite la activ.
Chişinăuianul Serghei Marcoci a câştigat medalia de bronz la polo pe apă în componenţa naţionalei URSS, care a fost întrecută doar de selecţionatele Iugoslaviei şi SUA.
Natalia Rusnacenko, portarul selecţionatei URSS la handabal
Natalia Rusnacenko, discipolă a şcolii de handbal din Tiraspol, de asemenea a devenit medaliată cu bronz. Ea a apărat buturile selecţionatei URSS, care a fost întrecută în ierarhia olimpică de Coreea de Sud şi Norvegia.
Pavel Krupko, absolvent al Şcolii de canotaj din Tiraspol, alături de coechipierii Aleksandr Zaskalko, Serghei Kineakin şi Iuri Zelikovici a ocupat locul 4 la proba de canotaj, 4 vâsle pe distanţa 2.000 metri.
La sfârşitul anilor ’80 ai secolului trecut în Uniunea Sovietică au avut loc serioase perturbaţii social-politice. Astfel, la 23 ianuarie 1990 parlamentul de la Chişinău a adoptat Declaraţia suveranităţii RSS Moldova. La 23 mai 1991 este adoptată noua denumire de Republica Moldova, care îşi proclamă la 27 august 1991 independenţa de stat. URSS şi-a încetat existenţa în decembrie aceluiaşi an.
Comitetul Olimpic al Uniunii Sovierice a fost desfiinţat pe 12 martie 1992. Cu toate acestea la Olimpiada de la Barcelona (Spania) 12 foste republici sovietice (inclusiv şi Moldova) au format Echipa Unită a Comunităţii Statelor Independente (CSI) şi au evoluat sub drapelul olimpic. La probele individuale în cinstea câştigătorului pe catarg era arborat steagul naţional şi era intonat imnul ţării respective. În probele pe echipe era arborat drapelul olimpic şi era intonat imnul olimpic.
Republica Moldova a fost reprezentată la această ediţie a Jocurilor Olimpice de un număr record de sportivi – 11 (3 fete şi 8 băieţi), care au concurat la şapte discipline, în 18 probe: Tudor Casapu (haltere), Iurie Başcatov, Sergiu Mariniuc şi Natalia Meşcereakova (tustrei – nataţie), Natalia Valeeva (tir cu arcul), Olga Bolşova şi Vadim Zadoinov (ambii – atletism), Oleg Carpov şi Vasile Tanas (ambii – hipism), Alexandru Britov (canotaj) şi Sveatoslav Reabuşenko (ciclism).
Tudor Casapu, deocamdată singurul moldovean 
campion olimpic la o probă individuală
La Olimpiada-1992 reprezentanţii Republicii Moldova au câştigat cele mai multe medalii – 5 (record care cu greu va putea fi depăşit în viitorul apropiat). Cel mai răsunător succes l-a reuşit halterofilul Tudor Casapu care a devenit campion olimpic (a fost prima şi deocamdată ultima medalie olimpică de aur pentru Republica Moldova (RSSM) la o probă individuală). Concurând în categoria de greutate până la 75 kg, moldoveanul a reuşit rezultatul 357,5 kg (155 kg la proba „smuls” şi 202,5 kg la proba „aruncat”). Acelaşi rezultat l-a obţinut şi cubanezul Pablo Rodriguez Lara, însă sportivul nostru cântărea mai puţin, fapt ce i-a permis să urce pe cea mai înaltă treaptă a podiumului de premiere. La concurs au luat parte 34 de sportivi din 27 de ţări. „Deşi am evoluat la Olimpiada din Barcelona în componenţa unită a statelor ex-sovietice, eu am luat tricolorul cu mine şi mi l-am pus pe umeri după ce am devenit campion”, îşi aminteşte Tudor Casapu. Chiar dacă Comitetul Naţional Olimpic (înfiinţat la 29 ianuarie 1991) a devenit oficial membru al Comitetului Internaţional Olimpic doar în 1993, halterofilul susţine că în Spania a reprezentat sportul moldovenesc. „La acel moment Uniunea Sovietică nu mai exista, astfel că echipa unită a CSI avea doar o valoare statistică. Eu m-am simţit campion din Moldova”, spune Tudor Casapu.
În 1992, înotătorul Iurie Başcatov a devenit pentru a doua oară medaliat cu argint la JO
Iurie Başcatov, ca şi patru ani în urmă la Seul, a obţinut medalia de argint la ştafeta 4 x 100 m liber. De această dată alături de Pavel Hnâkin (Ucraina), Gennadi Prigoda şi Aleksandr Popov (ambii – Rusia). Echipa Unită a încheiat concursul cu rezultatul 3.17,56, fiind din nou întrecută de reprezentativa Statelor Unite.
Natalia Valeeva a obţinut la Barcelona două medalii olimpice
Tiraspoleanca Natalia Valeeva a câştigat două medalii de bronz la tir cu arcul, probă dominată de sportivii coreeni. La individual (competiţie la care au concurat 61 de sportive) ea a fost întrecută de Cho Yun En şi Kim Su Nyun (ambele din Coreea de Sud). În concursul pe echipe pe primele două locuri s-au situat Coreea de Sud şi China. Din componenţa Echipei Unite au făcut parte Natalia Valeeva (Moldova), Ludmila Arjannikova (Rusia) şi Hatuna Kvrivişvili (Georgia).
Înotătoarea Natalia Meşcereakova a cucerit medalia de bronz la ştafeta 4 x 100 m mixt, alături de Nina Jivanevskaia (Rusia), Elena Rudkovskaia (Belarus) şi Olga Kiricenko (Ucraina). Echipa Unită a obţinut rezultatul 4.06,44, fiind întrecută de SUA (4.02,54 – record mondial) şi Germania (4.05,19). La ştafeta 4 x 100 m liber, Echipa Unită (în componenţa: Natalia Meşcereakova – Moldova, Svetlana Leşukova, Elena Dendeberova şi Elena Şubina – toate Rusia) a ocupat locul 4. La proba 50 m liber, Meşcereakova s-a clasat pe locul 6 cu rezultatul 25,47.
Atleta Olga Bolşova (fiica lui Victor Bolşov, care a reprezentat Moldova la Olimpiada din 1968, şi Valentina Maslovscaia, participană la Jocurile Olimpice din 1960) la proba de sărituri în înălţime n-a îndeplinit baremul de calificare (1,92 m), reuşind rezultatul 1,83 m.
Vadim Zadoinov la antrenament
Vadim Zadoinov a concurat la două probe: 400 m garduri şi ştafeta 4 x 400. În ambele cazuri s-a clasat pe locul 5 în cursa de calificare. În primul caz cu rezultatul 51,21, în cel de-al doilea (alături de ucraineanul Oleg Tverdohleb, belarusul Anatoli Makarevici şi rusul Dmitri Kosov), cu rezultatul 3.05,59.
În concursul pe echipe la hipism Echipa Unită compusă din Oleg Carpov, Vasile Tanas (ambii – Moldova), Mihail Râbak (Belarus) şi Sandro Cihladze (Georgia) n-a încheiat competiţia. La individual Vasile Tanas a ocupat locul 51 (din 82), iar Oleg Carpov a abandonat concursul.
Înotătorul Sergiu Mariniuc a ocupat locul 7 (din 33 de participanţi) la proba de 400 m mixt cu rezultatul 4.22,93 şi locul 10 (din 60) la proba 200 m mixt cu rezultatul 2.03,72. Alexandru Britov, discipol al Şcolii de canotaj din Tiraspol, s-a clasat pe locul 8, iar ciclistul Sveatoslav Reabuşenko a ocupat locul 33 (din 158) în proba pe şosea. Cei 194 km el le-a parcurs în 4:35.56.
Chişinăueanul Serghei Marcoci 
a câştigat „bronzul” olimpic în 1992
La Olimpiada de la Barcelona au luat parte şi discipoli ai şcolii sportive moldoveneşti care au apărat culorile altor ţări. Astfel, Nicolae Juravschi (locul 4 la 500 şi 1.000 m la canoe-dublu, alături de Gheorghe Andriev) a concurat pentru România; Veaceslav Gorpişin (campion olimpic la handbal), Serghei Marcoci şi Alexei Vdovin (medaliaţi cu bronz la polo pe apă) au reprezentat Federaţia Rusă.
Olimpiada de la Barcelona a fost una de glorie pentru sportivii moldoveni. Era rodul cantonamentelor centralizate în echipele sovietice, graţie cărora atleţii noştri au obţinut rezultate fără precedent. De la Jocurile Olimpice din 1992, „tricolorii” moldoveni nu au mai cucerit niciun titlu suprem. La următoarele ediţii ale JO de vară sportivii din Republica Moldova au urcat pe podium încă de şapte ori, iar de la Olimpiada din 2004 moldovenii au revenit fără medalii. Dar despre toate acestea în articolele următoare.
(va urma)
Andrei PRODAN

Комментариев нет:

Отправить комментарий