În memoria lui Eugen PETRESCU

Continuăm prezentarea articolelor semnate de Eugen PETRESCU, reputat ziarist, statistician şi istoric de fotbal (https://andron-prodan.blogspot.com/2019/08/inmemoriam.html). Aceste articole vă vor permite să vă lărgiţi atât cultura fotbalistică, cât şi cultura generală. Astăzi puteți citi al 13-lea episod al serialului despre istoria Campionatelor Mondiale de fotbal. Istoria precedentului CM, cel din 1982, o găsiți aici: https://andron-prodan.blogspot.com/2022/09/in-memorialui-eugen-petrescu-continuam_7.html. 

MEXIC-1986. MÎNA LUI MARADONA

Cea de-a 13-a ediţie a campionatului mondial ar fi trebuit să-şi desfăşoare turneul final în Columbia. Cu mult timp înainte, mai exact în 1980, FIFA a hotărît să atribuie columbienilor onoarea, între altele şi ca semn de recunoaştere a progresului înregistrat de fotbalul columbian. Dar declinul economic al ţării şi numeroase mişcări sociale şi chiar politice au determinat federaţia de la Bogota să solicite FIFA mutarea Cupei mondiale.

FIFA a primit trei oferte: Brazilia, S.U.A. şi Mexic. Analizînd propunerile prin prisma stadioanelor-gazdă, dar şi a infrastructurii necesare unei competiţii a sfîrşitului de secol, FIFA a declinat oferta Braziliei, nu a reţinut – din considerente de nivel al interesului publicului – oferta americanilor şi, implicit, a acceptat organizarea “mundialului” în Mexic. Premieră în istoria C.M.: o ţară găzduieşte pentru a doua oară turneul final.

Nici de data aceasta, preliminariile nu au consemnat surprize majore. Poate doar eliminarea Olandei, în baraj contra Belgiei, eventual necalificarea Columbiei, eliminată de Paraguay, să iasă din limitele normalului.

Celebrul gol marcat cu mîna de Diego Maradona în meciul cu Anglia. Sursa foto: Getty Images.

Turneul final aduce un element de noutate organizatorică. Se renunţă la grupele fazei a 2-a, aplicîndu-se sistemul eliminărilor directe cu participarea a 16 echipe (în loc de 12) calificate din prima fază. Noul sistem a fost primit cu reticenţă, argumentele împotrivă apărînd chiar în timpul competiţiei: în sferturile de finală, trei din cele patru meciuri au avut nevoie de prelungiri şi de lovituri de departajare pentru a desemna echipele calificate. Dar a triumfat în final spiritul competitiv, evident superior.

Turneul a consemnat triumful argentinienilor şi al unui mare jucător: Diego Armando Maradona, “El Pibe de Oro” (= ştrengarul de aur), “El Barrileto Cosmico” (= butoiaşul cosmic), favoritul publicului latino-american. Dar cei care au văzut meciurile din Mexic vor ţine minte nu doar artificiile jocului lui Dieguito, ci şi lipsa sa de fair-play în meciul cu Anglia, în care a înscris un gol cu mîna, nesancţionat de arbitru.

Argentina, campioană mondială pentru a doua oară. Rîndul de sus (de la stînga la dreapta): Sergio Batista, Jose Cuciuffo, Julio Olarticoechea, Nery Pumpido, Jose Brown, Oscar Ruggeri, Diego Maradona. Rîndul de jos: Jorge Burruchaga, Ricardo Giusti, Hector Enrique, Jorge Valdano. Sursa foto: Getty Images.

Ca și 4 ani în urmă Germania de Vest a ajuns în finală și... a pierdut. Rîndul de sus (de la stînga la dreapta): Harald Schumacher, Thomas Berthold, Hans-Peter Briegel, Karl-Heinz Rummenigge, Ditmar Jakobs, Felix Magath. Rîndul de jos: Karlheinz Förster, Andreas Brehme, Klaus Allofs, Norbert Eder, Lothar Matthäus. Sursa foto: Getty Images.

REZULTATELE

Grupa A: ITALIA – BULGARIA 1-1, ARGENTINA – COREEA DE SUD 3-1, ITALIA – ARGENTINA 1-1, BULGARIA – COREEA DE SUD 1-1, ITALIA – COREEA DE SUD 3-2, ARGENTINA – BULGARIA 2-0. Calificate: Argentina, Italia şi Bulgaria.

Grupa B: MEXIC – BELGIA 2-1, PARAGUAY – IRAK 1-0, MEXIC – PARAGUAY 1-1, BELGIA – IRAK 2-1, MEXIC – IRAK 1-0, BELGIA – PARAGUAY 2-2. Calificate: Mexic, Paraguay şi Belgia.

Grupa C: FRANŢA – CANADA 1-0, U.R.S.S. – UNGARIA 6-0, FRANŢA – U.R.S.S. 1-1, UNGARIA – CANADA 2-0, FRANŢA – UNGARIA 3-0, U.RS.S. – CANADA 2-0. Calificate: U.R.S.S. şi Frarţa.

Grupa D: BRAZILIA – SPANIA 1-0, ALGERIA – IRLANDA DE NORD 1-1, BRAZILIA – ALGERIA 1-0, SPANIA – IRLANDA DE NORD 2-1, BRAZILIA – IRLANDA DE NORD 3-0, SPANIA – ALGERIA 3-0. Calificate: Brazilia şi Spania.

Grupa E: R.F. GERMANIA – URUGUAY 1-1, DANEMARCA – SCOŢIA 1-0, R.F. GERMANIA – SCOŢIA 2-1, DANEMARCA – URUGUAY 6-1, DANEMARCA – R.F. GERMANIA 2-0, SCOŢIA – URUGUAY 0-0. Calificate: Danemarca, R.F.Germania şi Uruguay.

Grupa F: POLONIA – MAROC 0-0, PORTUGALIA – ANGLIA 1-0, ANGLIA – MAROC 0-0, POLONIA – PORTUGALIA 1-0, ANGLIA – POLONIA 3-0, MAROC – PORTUGALIA 3-1. Calificate: Maroc, Anglia şi Polonia.

Optimi da finală: MEXIC – BULGARIA 2-0, BELGIA – U.R.S.S. 4-3 (pr.), BRAZILIA – POLONIA 4-0, ARGENTINA – URUGUAY 1-0, FRANŢA – ITALIA 2-0, R.F. GERMANIA – MAROC 1-0, ANGLIA – PARAGUAY 3-0, SPANIA – DANEMARCA 5-1.

Sferturi de finală: FRANŢA – BRAZILIA 1-1 (pr.), 4-3 (dep.), R.F. GERMANIA – MEXIC 0-0 (pr.), 4-1 (dep.), ARGENTINA – ANGLIA 2-1, BELGIA – SPANIA 1-1 (pr.), 5-4 (dep.).

Semifinale: R.F. GERMANIA – FRANŢA 2-0, ARGENTINA – BELGIA 2-0.

Finala mică: FRANŢA – BELGIA 4-2 (pr.).

Finala (Ciudad-de-Mexico, 29.06): ARGENTINA – R.F. GERMANIA 3-2.

Au marcat: Brown (22), Valdano (55), Burruchaga (83) / K.H. Rummenigge (73), Voller (81).

A arbitrat Arppi Filho (Brazilia).

Argentina: Pumpido – Cuciuffo, Ruggeri, Brown, Olarticoechea – Batista, Giusti, Maradona, Valdano – Burruchaga (89 Trobbiani), Enrique.

R.F. Germania: Schumacher – Berthold, K.H. Forster, Jakobs, Briegel – Eder, Matthaus, Magath (61 Hoeness), Allofs (46 Voller) – Brehme, K.H. Rummenigge.

Eugen PETRESCU

“Fotbal Plus”, Nr. 127, 1-7 martie 1994

 

ROMÂNIA LA C.M. DUMNEZEULE! IRLANDA DE NORD!...

Aureolat de izbînda calificării pentru Europenele din Franţa, Mircea Lucescu a atacat preliminariile mondialelor mexicane cu un uşor avantaj moral faţă de toţi ceilalţi antrenori care au mai încercat acelaşi lucru. Avantajul lui Lucescu mai adăuga şi un „unsprezece”, de fapt un lot întreg, gata rulat, încercat, stabilizat. Ba chiar, se poate spune, obişnuit cu marea performanţă.

Aşa încît startul fals de la Belfast a trecut prea puţin observat. Lumea a intrat un pic în panică la egalul cu Anglia de la Bucureşti. Era ceva în mecanismul echipei care nu mai mergea ca înainte. Pragmatismul lui Lucescu făcea acum loc unei serii de rezultate care nu spuneau mare lucru. Echipa nici nu pierdea la scor dar nici nu cîştiga. Senzaţia se acutizează la Helsinki unde nu reuşim decît un biet rezultat de egalitate.

Şi vine Londra, cu galopul acela al lui Cămătaru şi golul lui superb, care ne propulsează din nou printre favoriţii unui loc pentru calificare.

16 octombrie 1985. România înaintea meciului cu Irlanda de Nord. Rîndul de sus (de la stînga la dreapta): Ladislau Bölöni, Silviu Lung, Ștefan Iovan, Gino Iorgulescu, Marcel Coraș. Rîndul de jos: Nicolae Negrilă, Mircea Rednic, Michael Klein, Dorin Mateuț, Gheorghe Hagi, Nicolae Ungureanu. Sursa foto: gsp.ro.

A urmat însă catastrofa cu Irlanda de Nord de la Bucureşti, un meci despre care s-a scris enorm. N-a mai contat nici victoria asupra turcilor deoarece super-corecţii britanici, cei ce dau lecţii tuturor, au aranjat meciul lor direct, un 0-0 suficient celor din Ulster pentru a merge în Mexic. Şi asta chiar dacă tribuna Wembley-ului a scandat, potrivit revistei „World Soccer”, tot meciul: „It’s a fix”.

Şi cînd te gîndeşti că mai-marii acelor zile nu l-au lăsat pe Lucescu să meargă la meci egal cu irlandezii la Bucureşti, considerînd că eforturile Partidului trebuiesc răsplătite cu o victorie. O victorie care s-a încăpăţînat să nu vină...

Preliminarii:

12.09.84 Belfast: Irlanda de Nord – România 3-2 (1-1);

03.04.85 Craiova: România – Turcia 3-0 (3-0);

01.05.85 Bucureşti: România – Anglia 0-0;

06.06.85 Helsinki: Finlanda – România 1-1 (1-1);

27.08.85 Timişoara: România – Finlanda 2-0 (1-0);

11.09.85 Londra: Anglia – România 1-1 (1-0);

16.10.85 Bucureşti: România – Irlanda de Nord 0-1 (0-1);

14.11.85 Izmir: Turcia – România 1-3 (0-2).

Au jucat pentru noi: Lung, Ştefănescu, Ungureanu, Balaci, Ţicleanu, Irimescu, Geolgău, Negrilă, Cămătaru (Univ. Craiova); Moraru, Rednic, Andone, Augustin, Movilă (Dinamo); Boloni, Iovan, Lăcătuş, Piţurcă, Bărbulescu (Steaua); Coraş, Iorgulescu, Hagi (Sportul Studenţesc); Klein, Gabor, Mateuţ (Corvinul).

Gheorghe LAZĂR

“Fotbal Plus”, Nr. 137, 10-16 mai 1994