În memoria
lui Eugen PETRESCU
După cum am
promis, vă prezint o serie de articole semnate de Eugen PETRESCU, reputat
ziarist, statistician şi istoric de fotbal (https://andron-prodan.blogspot.com/2019/08/inmemoriam.html?spref=fb&fbclid=IwAR2atXSf2sKANnFzH_1CmeFF36iwhQv765KA3HeUpryQD8aMBhbQYUUPvws).
Aceste articole vă vor permite să vă lărgiţi atât cultura fotbalistică, cât şi
cultura generală. Astăzi începem un fascinant serial despre fotbaliştii din
ţările est-europene, care după instalarea Cortinei de fier au părăsit ţara
natală, alegând calea exilului. Începem cu jucătorii din Ungaria.
FUGA ÎN
APUS: REFUGIAŢII BALONULUI (1)
Foto: Anul 1978. Finala Cupei Campionilor Europeni.
Lajos Kü (dreapta) luptă pentru balon cu Graeme Souness. (Sursa: Timmy Van
Assche).
Londra, 10 mai 1978: Liverpool FC şi Club Brugge
KV se înfruntă, pe stadionul din Wembley, în cea de-a 23-a finală a C.C.E. În
formaţia belgiană, debutează – surprinzător – interul stânga Lajos Kü (18 A în Ungaria), la capătul
unei lungi absenţe de pe scena internaţională din cauză că şi-a părăsit ţara. Istoria
lui Kü, povestită atâtor gazetari prezenţi, supune atenţiei generale cazul
fotbalistului „fugit”.
Protagonist al unui lung „roman”, ale cărui
capitole se referă la perioada de după război şi la evenimentele din Budapesta
1956, la visurile de libertate şi la venirea tancurilor sovietice, la una dintre
cele mai celebre echipe din istoria fotbalului maghiar, mândria unei întregi
naţiuni, naţionala care în 1953
a dat o adevărată lecţie de fotbal maeştrilor englezi,
chiar pe Wembley. Aceeaşi naţională care, în 1956, fuge „in corpore” în
Occident, luând drumul Spaniei, acolo unde este singura federaţie care permite
refugiaţilor să joace în campionatul intern.
Foto: Ferenc Puskás, cel mai bun jucătoar maghiar
din istorie.
Către sfârşitul anilor ‘50, mulţi dintre
principalii „actori” ai ligii spaniole sunt unguri. La Real Madrid , care în
1960 cucereşte pentru a cincea oară Cupa Campionilor Europeni surclasând pe
Eintracht Frankfurt cu 7-3, ungurul Ferenc Puskás, readmis în acel sezon în
competiţiile internaţionale, înscrie nu mai puţin de patru goluri. Sunt tot
unguri, si tot „fugiţi”, şi László Kubala, Sándor Kocsis şi Zoltán Czibor, „stelele”
de la FC Barcelona ,
cea care în sezonul următor pune capăt hegemoniei madrilene în C.C.E.
Foto: Kocsis, Kubala şi Czibor, legendele
Barcelonei. (Sursa: mult-kor.hu).
„Fugit” de origine ungară este şi István Nyers,
atacant la
Internazionale la începuturile anilor ‘50. Ungur este şi Árpád
Fazekas, portar mai întâi la
Bayern şi apoi la Anderlecht către sfârşitul anilor ‘50, de
asemenea „fugit” din ţara sa. Tot ungur „fugit” este şi Attila Ladinsky,
golgeter al campionatului belgian sub tricoul lui Anderlecht, la începutul
anilor ‘70.
Eugen
PETRESCU
„Fotbal
Plus”, Nr. 62, 25 noiembrie – 2 decembrie 1992
Комментариев нет:
Отправить комментарий