În memoria lui Eugen PETRESCU

Continuăm seria de articole semnate de Eugen PETRESCU, reputat ziarist, statistician şi istoric de fotbal (https://andron-prodan.blogspot.com/2019/08/inmemoriam.html?spref=fb&fbclid=IwAR2atXSf2sKANnFzH_1CmeFF36iwhQv765KA3HeUpryQD8aMBhbQYUUPvws). Aceste articole vă vor permite să vă lărgiţi atât cultura fotbalistică, cât şi cultura generală. Astăzi este vorba despre relaţiile fotbalistice româno-evreieşti şi, în special, despre formaţiile care poartă numele Maccabi.

RELAŢIILE FOTBALISTICE ROMÂNO-EVREIEŞTI: MACCABI

Cine cunoaşte câte ceva despre fotbalul din „ţara sfântă” va recunoaşte că disputa internă din fotbalul israelian este un perpetuu „război” Hapoel-Maccabi. Toate oraşele mari din statul evreiesc au cel puţin un Hapoel sau un Maccabi, dacă nu chiar pe-amândouă. Viaţa socială israeliană, dezvoltată în cel mai clar spirit occidental, respectând conceptele moderne de social-democraţie şi liberalism, se reflectă şi pe plan sportiv: Hapoel (în traducere, „muncitorul”) sunt grupări social-democrate, Maccabi – liberale.

Foto: Maccabi Tel Aviv în 1939. În prezent acest club este cel mai titrat din Israel. (Sursa: Facebook, Club of Pioneers).

Şi în fotbalul românesc au activat grupări cu acest nume. În condiţiile democraţiei româneşti interbelice, comunitatea evreiască din România şi-a alcătuit propriile grupări sportive, care au avut un rol de seamă în peisajul fotbalistic al ţării.

Prima echipă evreiască de fotbal care s-a afirmat în România a fost Maccabi Cernăuţi. Campioană a zonei regionale Bucovina în sezonul 1926-27, a luat parte la faza finală a campionatului naţional (pe vremea când sistemul divizionar nu se introdusese). Mai mult, în două sezoane consecutive (1930-31 şi 1931-32), a câştigat titlul ligii de Est (zona Moldova-Bucovina-Basarabia), ajungând semifinalistă în competiţia pe ţară.

O grupare mai cunoscută, deoarece s-a afirmat o perioadă mai lungă de vreme, a fost Maccabi Bucureşti. Fondat la 25 mai 1919, construindu-şi în 1921 stadion propriu (pe calea Dudeşti, în spatele Poştei Vitan), Maccabiul bucureştean a devenit campioană a Capitalei în 1928-29. Odată cu introducerea sistemului divizionar, echipa ia parte la Divizia B, câştigă titlul (în seria I) în 1934-35 (fără să promoveze, căci sistemul promovării directe nu s-a introdus decât mai târziu) şi se clasează pe locul secund în 1938-39. Iată o formaţie-tip a acestui ultim an: Zauber – Barasch, Simsinovici – Berl, Ghidali, Murkus – Katz, Leib, Segall, Marcovici, Berger. De menţionat că în vara anului 1935, Maccabi Bucureşti a câştigat competiţia internaţională a evreilor de pretutindeni, Maccabiada, organizată în Palestina.

Foto: Emblema veche a formaţiei Maccabi Bucureşti.

Grupări de tip Maccabi au mai existat la Chişinău şi în alte oraşe cu comunitate evreiască semnificativă.

În 1940, în timpul dictaturii antonesciene, grupările sportive evreieşti au fost interzise. Dintre toate, Maccabi Bucureşti a renăscut, dar nu pe criterii etnice, într-o formă organizatorică nouă, sub numele de Ciocanul, luând parte la prima ediţie a campionatului Diviziei A. A obţinut locul 7 cu următoarea formaţie: Lăzăreanu – Negrescu, Teodorescu – Popa, Voroncovschi, Şmilovici – Bartha, Horvath, Hofling, Moisescu, Naciu. În sezonul următor, la Ciocanul mai vin Ambru, Novac, Angelo Niculescu, Şiclovan, Farkas, Ignat, dar viitorul echipei fusese pecetluit: susţinerea financiară de către comunitatea evreiască devenind imposibilă în noile condiţii economico-sociale ale României bolşevizate, Ciocanul se desfiinţează, lotul său (şi locul în primul eşalon divizionar) fiind luat de o nouă grupare, creată la 14 mai 1948, Dinamo Bucureşti.

Eugen PETRESCU

“Fotbal Plus”, Nr. 193, 6-12 iunie 1995

P.S. Îmi voi permite să-l completez pe mentorul şi prietenul meu, Eugen Petrescu. Clubul sportiv Maccabi Chişinău a fost atestat oficial în anul 1917. Alături de Mihai Viteazu şi Sporting a constituit una din forţele fotbalului chişinăuian în perioada interbelică. A fost o participantă constantă a campionatului regional al Basarabiei. După înfiinţarea diviziilor inferioare ale campionatului României a jucat doi ani în Divizia C (ediţiile 1936/37 şi 1937/38) şi un an în „B” (ediţia 1939/40). Evoluând în seria a IV a Diviziei B a ocupat locul 6 din 10, având următoarea linie de clasament: 18 meciuri, +7=2–9, golaveraj 30-42, 16 puncte. A luat parte şi la patru ediţii ale Cupei României. Cea mai bună performanţă a obţinut-o în sezonul 1939/40, când a ajuns în „şaisprezecimi”, fiind eliminată de AS Costanţa cu scorul de 1-4.

Foto: Născut în 1915, la Chişinău, Arcadie Hohman a evoluat la formaţiile Maccabi Chişinău şi Maccabi Bucureşti.

Cel mai cunoscut jucător al echipei a fost Arcadie Hohman (http://andron-prodan.blogspot.md/2015/06/normal-0-false-false-false_25.html?spref=fb), care a evoluat la Hakoah şi Maccabi (ambele din Chişinău), fiind transferat ulterior la Maccabi Bucureşti. În 1940 a fost unul din fondatorii echipei Dinamo Chişinău. După cel de-al Doilea Război Mondial s-a stabilit în Kazahstan, devenind cel mai cunoscut promotor al fotbalului în această ţară.

O altă echipă susţinută de comunitatea evreiască din Chişinău a fost Hakoah (în traducere din limba ebraică – putere, forţă). Însă această formaţie a evoluat doar la nivel regional.

Grupări cu numele Maccabi au existat şi în alte oraşe basarabene în care evreii formau un număr mare al populaţiei. Spre exemplu, la Tighina/Bender şi Bălţi.

Foto: Echipa de fotbal Maccabi Tighina. (Sursa: jewishgen.org).

Primul club sportiv Maccabi la Tighina a apărut încă în anul 1916. După Primul Război Mondial a fost înfiinţată şi secţia de fotbal, condusă de Granovsky. Formaţia, spre deosebire de Mihai Viteazu, Sporting şi Traian din aceeaşi localitate, a evoluat doar la nivel local.

Foto: Echipa de fotbal Maccabi Bălţi. (Sursa: Facebook, Коренной Бельчанин).

Foto: Echipa de fotbal Maccabi Bălţi. (Sursa: yadvashem.org).

La Bălţi gruparea sportivă a tineretului Maccabi a fost fonadată în 1921. Echipa de fotbal de obicei evolua în compania altor formaţii evreieşti din oraş, Beitar şi Gordonia. Dar în ediţia 1937/38 a jucat şi în Liga de Est (seria I) a Diviziei C a campionatului României. Evoluţia bălţenilor a fost una dezastruoasă: locul 8 din tot atâtea posibile. În cele 14 meciuri Maccabi a obţinut o singură victorie (3-1 cu Victoria CFR Iaşi) şi a suferit 13 înfrângeri. Golaveraj 7-66. În acelaşi sezon formaţia din Bălţi a bifat şi singura prezenţă în Cupa României, fiind surclasată de... Victoria CFR Iaşi cu scorul de 0-12. (Andrei PRODAN)